Un monument industrial unic din România va renaște după ani de degradare. Investiția depășește 9 milioane de lei
Ruinele forjei din orașul Vlahița, județul Harghita, sunt mărturie a activității industriale care a adus faimă și prosperitate orașului timp de un veac și jumătate. Monument istoric important pentru comunitate, Forja Veche din Vlăhița va fi reabilitată și transformată în centru cultural multifuncțional. Finanțarea va fi asigurată în cadrul unui program derulat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și depășește 9,1 milioane de lei. „Proiectul de reabilitare a Forjei Vechi din Vlăhița contribuie atât la revitalizarea unui vechi meșteșug, la reabilitarea unui monument istoric, cât și la stimularea culturii, turismului și economiei locale. Acesta este al doilea proiect finanțat prin PR Centru la Vlăhița, primul vizând mobilitatea urbană nemotorizată, respectiv construirea de piste de biciclete și reabilitarea infrastructurii pentru pietoni. Valoarea totală a celor două proiecte este de peste 23 de milioane de lei”, a declarat Simion Crețu, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru. Monument istoric în ruină Aflată de ani de zile în stare avansată de degradare, Forja Veche este unul dintre cele mai valoroase monumente de patrimoniu industrial din Harghita. Potrivit ADR Centru, este ultima forjă de acest fel care a funcționat în Europa și păstrează arhitectura industrială specifică secolelor XVIII-XIX. În astfel de forje se realizau, în general unelte agricole, piese pentru căruțe și căi de transport, elemente pentru construcții sau diverse obiecte din fier necesare gospodăriilor și atelierelor. Forja reprezenta ultima etapă a procesului de prelucrare, în care fierul era încălzit și modelat cu ajutorul ciocanelor, multe dintre ele acționate de energia apei. Ce prevede proiectul Proiectul de restaurare vizează reconstrucția halei de producție, care va servi ca loc pentru activități culturale și comemorarea activității de odinioară. Se va reconstrui de manieră funcțională și unul dintre ciocanele forjei, ca exponat esențial al expoziției permanente. De asemenea, va fi creat și un spațiu pentru expoziții temporare, activități comunitare, iar sala mare este capabilă să asigure spațiu pentru un număr de până la 180 locuri pentru spectacole, conferințe etc. Vor fi amenajate și spații pentru ateliere meșteșugărești și întregul ansamblu va avea toate rețelele de utilități și echipamentele necesare unui centru cultural multifuncțional. Totodată, în exterior va fi montat un sistem de colectare a apelor pluviale în vederea reducerii consumului de apă potabilă și vor fi amenajate căile de acces.
Funeralii în masă în Gaza pentru 112 victime care au fost recuperate din ruine la aproape trei ani de la atacul israelian care le-a ucis
Autoritățile din Fâșia Gaza au organizat marți funeralii colective pentru 112 persoane ale căror trupuri au fost recuperate recent din ruinele unui bloc de apartamente din cartierul Sabra, din orașul Gaza, notează Sky News. Peste 300 de palestinieni au murit în urma bombardamentului, produs în noiembrie 2023. În perioada imediat următoare atacului au fost recuperate aproximativ 40 de cadavre. Majoritatea victimelor au rămas îngropate sub dărâmături, la o adâncime care a făcut imposibilă recuperarea lor. Echipele de intervenție au reușit în acest sfârșit de săptămână să recupereze rămășițele a încă 112 persoane, inclusiv 40 de copii. Potrivit autorităților locale, alte 157 de victime sunt încă date dispărute. „Singura vină a acestor martiri a fost aceea că au rămas neclintiți și dârji în propriile case”, a declarat unul dintre participanții la funeralii. Mii de victime rămân sub dărâmături Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, cel puțin 7.400 de persoane sunt în continuare considerate dispărute sub dărâmăturile clădirilor distruse în timpul războiului. Șeful departamentului de evidență al instituției, Zaher al-Waheidi, a declarat că numărul real ar putea fi mult mai mare, deoarece în numeroase cazuri au fost ucise familii întregi și nu a mai rămas nimeni care să raporteze disparițiile. Bilanțul războiului Autoritățile palestiniene din enclavă susțin că peste 73.000 de persoane au fost ucise de la începutul războiului, declanșat după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. În urma raidului palestinian, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice. Deși un armistițiu între Israel și Hamas este în vigoare din octombrie 2025, ambele părți se acuză reciproc de încălcarea acestuia. Ministerul Sănătății din Gaza afirmă că cel puțin 1.252 de persoane au fost ucise de la intrarea în vigoare a încetării focului.
Diana Buzoianu acuză PSD că a modificat din pix Strategia pentru biodiversitate: Sper ca România să-și obțină miliardul de euro
Comisia pentru mediu din Senat a adoptat, marți, un raport de admitere pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după introducerea mai multor amendamente. Una dintre modificările aprobate prevede că „riscul de poluare trebuie redus cu 50%”, fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Strategia a fost inițial contestată de senatorii PSD, care au susținut că documentul ar afecta dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. După introducerea modificărilor, reprezentanții PSD au votat în favoarea raportului, alături de senatorii USR, PNL și UDMR. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat că forma inițială a strategiei ar fi blocat investiții importante în România. „Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (hidrocentrale, autostrăzi, rețele de energie electrică) și așa mai departe. Dacă au înțeles că nu merge să distrugi România protejând anumite specii, mă bucur foarte tare. Am făcut observații și schimbări pe care le-am făcut la capitolul energie, la capitolul transporturi. Acolo am schimbat fundamental viziunea pe care a prezentat-o Ministerul Mediului și pur și simplu am creat un echilibru între ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură și protejarea mediului. Suntem de acord să protejăm mediul, să trăiască păsărelele și peștișorii, dar cred că prioritar este ca România să se dezvolte”, a afirmat Daniel Zamfir. La scurt timp după vot, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a criticat amendamentele adoptate în Senat și a spus că acestea modifică obiectivele asumate de România la nivel european. „În documentul de astăzi, în strategia care a trecut astăzi, PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul acesta pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020. Este lezne de înțeles cum o strategie națională nu poate să modifice angajamente europene asumate la nivel european și, repet, devine cu atât mai ridicol acest amendament cu cât ne dăm seama că el, de fapt, nu este atașat decât comunicațional, poate, de o dorință a PSD-ului de a se urca, de a cățăra acest val”, a declarat Buzoianu. Ministra a mai spus că modificarea nu schimbă obligațiile asumate de România la nivel european. „Nu există niciun fel de sancțiune pentru România dacă nu îndeplinește acest obiectiv, dar există, într-adevăr, o nevoie ca România să arate că încearcă să îndeplinească acest obiectiv asumat la nivel european. (…) Avem un sistem ultra-echilibrat care permite o dezbatere reală și nu impune arii protejate care să apară peste noapte în anumite zone. (…) Ne dorim să îndeplinim acest obiectiv, dar ne dorim să îl îndeplinim alături de comunități”, a explicat aceasta. Diana Buzoianu a criticat și eliminarea din strategie a măsurii privind realizarea unui audit „despre cum au fost administrate parcurile naționale”, întrebând „de le este frică” celor din PSD. „Iată că astăzi s-a modificat din pix practic într-o strategie națională un obiectiv asumat de România într-o strategie europeană. Mai avem, de asemenea, amendamente care au trecut absolut aberante, precum s-a scos măsura care prevedea un audit, realizarea unui audit, despre cum au fost administrate parcurile naționale, rezervațiile. Și întrebarea pentru PSD este de ce le este frică? Noi știm asta, noi știm de ce le este frică. (…) Argumentul invocat de PSD că nu își doresc acest audit pentru că el ar costa este absolut aberant. (…) Acest audit oricum va fi făcut (…) și oricât va costa acest audit cu siguranță va fi o fracție din prețul ceasurilor lor scumpe cu care se arată în conferințe de presă cu cutiile de pantofi și cu vizitele Nordis”, a afirmat ministra. Diana Buzoianu a transmis că „PSD vine și spune nu, noi vrem doar politrucii noștri să se ocupe, să nu vină niciun expert să ajute în administrarea acestor arii”. Totodată, ministra a respins afirmațiile potrivit cărora strategia ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice. „S-a creat această minciună și campanie care spune că această strategie s-ar opune investițiilor. (…) Strategiile nu creează noi legi. Dacă astăzi o hidrocentrală are un acord de mediu, în urma adoptării acestei strategii acordul de mediu ar fi rămas exact la fel. (…) Strategiile nu pot adăuga prevederi noi legislative. Ele doar pun în aplicare obiective care au fost asumate deja la nivel național și la nivel european”, a explicat Buzoianu. „Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților, pentru a îndrepta aceste amendamente care au fost adoptate astăzi într-un mod absolut aberant la Senat. Riscul este. Eu sper să nu se întâmple și eu sper ca România să-și obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei strategii”, a declarat Diana Buzoianu.
Tot mai mulți copii cu tulburări psihice: Spitalul de Psihiatrie din Sibiu construiește un centru de adicții
Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu a scos la concurs două posturi de medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, pentru a-și consolida echipa medicală și pentru extinderea serviciilor dedicate copiilor, adolescenților și familiilor acestora. Cele două posturi sunt disponibile în cadrul Secției Psihiatrie Pediatrică și al Centrului de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor. Potrivit reprezentanților unității medicale, ocuparea lor va permite creșterea capacității de acordare a serviciilor de specialitate, asigurarea continuității îngrijirilor și monitorizarea mai eficientă a pacienților care necesită tratament pe termen mediu și lung. Copii din mai multe județe vin la Sibiu Spitalul tratează copii și adolescenți atât din județul Sibiu, cât și din alte județe ale țării, iar medicii vor avea acces la o cazuistică variată și vor lucra într-o echipă multidisciplinară, alături de psihologi, asistenți sociali și asistenți medicali. Conducerea spitalului precizează că noii specialiști vor putea participa la activități didactice, programe de formare profesională, manifestări științifice și proiecte de cercetare desfășurate în cadrul Colectivului de Cercetare Științifică în Neuroștiințe. Clădire nouă pentru Centrul de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor pentru Copii Totodată, unitatea pregătește construirea unei noi clădiri pentru Centrul de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor pentru Copii, proiect care va extinde infrastructura destinată evaluării, tratamentului și recuperării pacienților pediatrici. Înscrierile la concurs sunt deschise până în 18 august 2026. Selecția dosarelor va avea loc în aceeași zi, proba scrisă este programată pentru 24 august, iar proba clinică sau practică va avea loc pe 31 august. Potrivit spitalului, informații suplimentare privind concursul sunt disponibile la Serviciul RUNOS și Relații Publice al unității medicale.
Ungaria,la milimetri distanță de a închide, pe timpul nopții, centrala nucleară Paks pe fondul secetei. Anunțul Comisiei Europene despre România
UE urmărește îndeaproape criza energetică din Bulgaria, Ungaria și România Comisia Europeană a anunțat marți că urmărește îndeaproape evoluția situației din Bulgaria, Ungaria și România, în contextul crizei energetice provocate de valul de căldură și seceta severă. Purtătoarea de cuvânt pentru energie, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat că nivelul scăzut al Dunării afectează producția de energie nucleară din statele traversate de fluviu. „Nivelul scăzut al Dunării va avea în mod clar un impact asupra generării de energie nucleară de-a lungul traseului”, a spus oficialul european, adăugând că această situație „îngrijorează mai multe state membre”. Comisia Europeană este pregătită să „convoace un grup de coordonare în domeniul energiei electrice imediat ce va fi nevoie”. „În general, riscurile climatice și fenomenele meteorologice extreme au fost deja integrate în multe dintre politicile noastre legate de transportul energiei de ceva vreme, așa că, evident, vom include aceste aspecte și în oricare dintre activitățile noastre viitoare”, a spus ea, potrivit The Guardian. Știrea inițială Ungaria a fost la doar „câțiva milimetri” de a fi nevoită să oprească complet, în cursul nopții, centrala nucleară Paks, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim record pe fondul secetei și al valului de căldură care afectează sud-estul Europei, potrivit The Guardian. Situația s-a stabilizat temporar în cursul dimineții, după o ușoară creștere a nivelului apei. „În jurul orei 1:30 dimineața eram la câțiva milimetri de a închide complet Centrala Electrică Paks, dar apoi nivelul apei a încetat să mai scadă și până dimineață a crescut cu 1,5 centimetri. Ultima turbină funcționează în prezent în siguranță”, a declarat premierul ungar Péter Magyar, pe rețelele de socializare. Centrala nucleară Paks funcționează deja la o capacitate redusă, de puțin peste 10%, fiindcă debitul foarte scăzut al Dunării nu mai permite răcirea instalațiilor în condiții normale. Ministrul Energiei, István Kapitány, a anunțat marți că autoritățile au introdus mai multe măsuri de economisire a energiei, care au ajutat la reducerea consumului și, implicit, la menținerea stabilității rețelei electrice. În acest context, mai multe companii au făcut schimbări importante în programul de lucru pentru a reduce consumul în orele de vârf. Lanțul de magazine Lidl și-a modificat programul de coacere a produselor de panificație și a oprit frigiderele destinate băuturilor, chiar dacă temperaturile sunt așteptate să ajungă aproape de 40 de grade Celsius. Totodată, încărcătoarele pentru mașinile electrice din parcările magazinelor pot fi utilizate doar până la ora 17:00, potrivit publicației HVG. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, premierul Péter Magyar a vorbit despre cea mai dificilă perioadă traversată de sistemul energetic al țării. El a spus că a contat enorm solidaritatea de care au dat dovadă cetățenii în reducerea consumului de energie. „Întorsătura evenimentelor din această seară ne dă motive de optimism, dar cele mai grele zile sunt încă în față”, a spus Péter Magyar. „Căldură arzătoare de peste 40°C, secetă și alte greutăți ne așteaptă, dar acum se poate vedea lumină la capătul tunelului, odată cu venirea vremii mai răcoroase de vineri și, sperăm, cu ploi mult necesare în zonele superioare ale Dunării”, a mai spus el. Care este situația în România Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat marți dimineață că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de luni, deși prognozele indicau o scădere de 2 centimetri. „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2cm, putem spune că operațiunea de ieri (n.r – luni) a adus un câștig net de cel puțin 4 cm. Felicitări, ANAR, pentru soluție”, a transmis Miruță, pe Facebook. Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice.
Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR
Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție: Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții – Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar). Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.
Victor Ponta anunță că își face un nou partid pentru alegerile parlamentare: Trebuie să eliberăm România de această sectă globalistă
Victor Ponta a făcut anunțul în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul fără să precizeze deocamdată numele viitoarei formațiuni, data lansării sau echipa cu care va porni noul proiect politic. „Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat”, a declarat Victor Ponta. Ponta respinge ideea că va lua voturi de la AUR Întrebat dacă apariția unei noi formațiuni pe zona suveranistă nu va fragmenta electoratul și nu va afecta în primul rând AUR, fostul premier a susținut că intenția sa este, dimpotrivă, să adune mai multe forțe politice și categorii de alegători. „Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia”, a răspuns Ponta. Fostul premier a invocat și voturile date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul său proiect ar putea încerca să atragă electorat din mai multe zone politice, nu doar din bazinul tradițional al AUR. Victor Ponta activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România” Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a fost ales în Parlament pe lista PSD. După deteriorarea relațiilor cu conducerea social-democrată și candidatura sa independentă la prezidențiale, acesta a părăsit grupul parlamentar al PSD. Începând din vara anului 2026, fostul premier activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni. Site-ul Camerei Deputaților îl menționează pe Ponta printre membrii grupului. Noul proiect ar reprezenta o nouă încercare a lui Victor Ponta de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România, partid lansat după conflictul său cu fosta conducere social-democrată. Ponta nu crede că vor fi organizate alegeri anticipate Fostul premier a declarat și că nu se așteaptă la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. El și-a argumentat poziția prin faptul că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate. „Nu cred că vor fi alegeri anticipate”, a spus Ponta. El a susținut că Executivul nu poate emite ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern și că situația s-ar putea schimba prin instalarea unui guvern cu puteri depline. Legislația stabilește însă o limitare ceva mai nuanțată. Un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte individuale sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice, dar nu poate promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. Prin urmare, un guvern interimar poate adopta hotărâri, dar numai în limitele administrării curente. Victor Ponta a candicat la alegerile prezidențiale din mai 2025. Acesta a primit 1.230.164 de voturi, reprezentând 13,04%, și s-a clasat pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu.
Avem nevoie de idei. Mesajul neobișnuit trimis de armata SUA în plin război cu Iranul
Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”. Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită. Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington. CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificare Comandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare. Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor. E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului. Bombardamentele nu au schimbat poziția Teheranului Statele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale. Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune. În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump. Atacuri simbolice sau trupe trimise la sol Administrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare. Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore. Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană. O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile. Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat. Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictului Niciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz. Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului. Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.
Irineu Darău, despre prețul la combustibil: În România nu au crescut prețurile la fel de mult ca în alte țări
„Noi am avut acea perioadă cu problema mare în Kazahstan, care influența direct piața noastră și cu siguranță azi vedem efectele acestui val. Trebuie să spunem la același timp că știți, la criza trecută, adică cele două, trei luni de la începutul crizei din Ormuz, când am avut și o ordonanță de urgență, în România nu au crescut prețurile atât de mult ca în alte țări. Deci trebuie să ne uităm pe o perioadă mai lungă”, susține Irineu Darău. Ministrul interimar al Economiei a mai precizat că atunci când prețul la combustibili a crescut și în alte țări, „creșterea nu a fost atât de mare în România precum altundeva”. Vorbind despre legea care urmează să reglementeze criza pe piața petrolului, Irineu Darău a explicat în ce constă proiectul. „N-am făcut predicții și așa e corect să nu facem predicții pentru că ceea ce încearcă să asigure această lege așa cum o asigura și atunci ordonanța de urgență este că, pe de o parte nu se fac profituri nesimțite, pe de altă parte știți că și statul diminuează acciza”, a precizat Darău. Acesta a afirmat că și în luna martie, statul a încercat să nu facă profit de pe urma creșterii prețurilor la combustibil. „Statul nu vrea să facă profit din asta, dar chiar încercăm să reglementăm în așa fel încât nici privații să nu poată să facă un profit exagerat”, a declarat Darău. De ce lipsesc sortimentele de motorină și benzină premium? Întrebat despre chestiunea lipsei de combustibil premium de la pompă, Irineu Darău a declarat: „Strict această situație se monitorizează zilnic, săptămânal, se discută cu cei care furnizează. Sunt niște reglaje care se întâmplă acum. Așa cum v-am spus și cu prețuri, să știți că la fel e și cu fluxurile de aprovizionare”, spune Darău. Ministrul continuă explicând că „eram cu toții avertizați că există niște depozite care erau, la un moment dat, pe terminate, și care se vor reumple”. Acesta a mai precizat că, în plus, „unele lucruri sunt legate și de importuri și exporturi”. „De aceea, repet, oricât de ușor sau populist ar fi să se promită niște prețuri sau chiar să se limiteze, trebuie foarte mare grijă, pentru că dacă e o măsură pe termen lung care după o săptămână, două, nu mai e valabilă, s-ar putea să nu se mai comercializeze combustibil”, atrage atenția Darău.
La Mița Biciclista stinge lumina și cere altor clădiri-monument să-i urmeze exemplul | Împreună nu mai e simbolic
Una dintre cele mai cunoscute clădiri istorice din centrul Capitalei, „La Mița Biciclista”, anunță că oprește iluminatul arhitectural al fațadei, în demersul său de a oferi un exemplu de reducere a consumului de energie, pe durata stării de alertă energetică. Administratorii imobilului sunt conștienți că gestul singur, în sine, nu rezolvă situația sistemului energetic, dar că, urmat de al altor instituții, ar putea avea un impact simțitor. Exact în intervalul critic „România e în stare de alertă energetică. Seceta extremă din Europa a coborât debitul Dunării, iar hidrocentralele merg la capacitate redusă, obligând România să-și reducă producția de energie electrică. Intervalul critic pentru sistem e seara, între 20:00 și 23:00, exact orele în care o fațadă luminată e cea mai vizibilă”, notează ARCEN, asociația care a readus la viață imobilul din str. Biserica Amzei 9, devenit, în scurt timp de la reabilitare, un stabiliment creativ destinat cafelei, întâlnirilor culturale, dezbaterilor, lecturilor. „Nu ne facem iluzii” „Nu ne facem iluzii: o fațadă stinsă nu salvează sistemul energetic al României. Sunt câțiva kilowați. De aceea am stins și ce nu se vede. Din această săptămână: – climatizare la 23-24°C și închiderea AC-urilor după ora 20.00; – niciun spațiu răcit fără public; – producția din laborator comasată într-o singură pornire a cuptoarelor, dimineața; – echipamentele scoase complet de sub tensiune peste noapte, nu lăsate în standby; – vitrinele goale oprite, stocul consolidat seara. Ne-am propus o reducere de 15%-20% a consumului casei. Publicăm rezultatul real pe 17 august, oricare va fi el. Măsurile sunt luate pe toată durata stării de alertă”, scriu administratorii imobilului, care mizează mult pe puterea exemplului personal. „Împreună nu mai e simbolic”, scrie ARCEN „Nu vă cerem nimic dumneavoastră. Cerem clădirilor care ne seamănă, monumente, hoteluri, instituții, sedii cu fațade iluminate din centrul Bucureștiului. Stingeți și dumneavoastră, seara, între 20:00 și 23:00, cât ține luna august. Suntem câteva sute în oraș. Împreună, nu mai e simbolic”. O clădire-simbol a Bucureștiului Imobilul La Mița Biciclista, situat pe strada Biserica Amzei, este unul dintre cele mai fotografiate monumente istorice din București. Construit la începutul secolului al XX-lea în stil eclectic cu influențe Art Nouveau și Beaux-Arts, palatul este legat de celebra Maria Mihăescu, supranumită „Mița Biciclista”, una dintre cele mai cunoscute figuri mondene ale Bucureștiului de odinioară. După un amplu proces de restaurare, clădirea a fost redeschisă publicului și găzduiește astăzi o cafenea și un spațiu destinat evenimentelor culturale. Inițiativa ARCEN vine în contextul în care România traversează o perioadă de alertă energetică provocată de scăderea accentuată a debitului Dunării, fenomen care afectează producția de energie în hidrocentrale și pune presiune asupra sistemului energetic național, în special în intervalul de consum maxim din timpul serii.