OMS: Companiile de alimente ultraprocesate împiedică campaniile de sănătate
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a acuzat companiile alimentare globale că obstrucționează adoptarea unor măsuri vitale de sănătate publică și că provoacă cheltuieli de miliarde de dolari țărilor în costuri medicale și juridice, potrivit The Guardian. Aproape 1 miliard de oameni din întreaga lume trăiesc cu obezitate, iar dietele nesănătoase sunt una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă, diabetului de tip 2 și cancerului. Consumul de alimente ultra-procesate (UPF) este în creștere și reprezintă acum jumătate din dieta medie în multe țări. Sute de procese privind politicile de sănătate Guvernele din întreaga lume, conștientizate de impactul crizei obezității asupra sănătății și economiei, au început să introducă măsuri menite să reducă consumul de alimente nesănătoase și să promoveze diete mai sănătoase. Acestea includ etichete de avertizare pe partea din față a ambalajului, restricții de marketing și publicitate pentru produsele nesănătoase și taxe pe alimentele nesănătoase. Însă o investigație realizată de The Guardian, în colaborare cu cadre universitare, organizația non-profit Lighthouse Reports și o coaliție de parteneri media de pe patru continente, a descoperit că multe dintre aceste companii dădeau guvernele în judecată pentru a anula, slăbi sau amâna politicile. În total, au fost intentate 235 de procese privind politicile de sănătate care vizau UPF-urile în Mexic, Columbia, Brazilia, SUA și Marea Britanie, între 2010 și 2025, conform anchetei . Procesele întârzie adoptarea măsurilor de sănătate publică Dintre procesele soluționate, trei sferturi au fost pierdute de corporațiile alimentare. Însă chiar și cazurile nereușite au întârziat adoptarea unor măsuri vitale de sănătate publică timp de ani de zile, blocând în același timp oficialii guvernamentali și din domeniul sănătății publice în litigii complexe și costisitoare. Deși majoritatea proceselor au fost în cele din urmă câștigate de guverne, litigiile persistente și intense ale companiilor UPF sugerează și alte obiective dincolo de câștigarea succesului: încetinirea implementării de noi legi și zdrobirea dorinței și capacității altor țări și autorități de reglementare de a adopta politici similare.
VIDEO | Iulian Lorincz: Caracterul contează mai mult decât trei doctorate în politică
Despre experiența cu străinătatea Deputatul USR de diaspora Iulian Lorincz vorbește, în cadrul interviului pentru MEDIAFAX, despre provocările cu care se confruntă românii stabiliți în străinătate și explică de ce păstrarea limbii române în rândul noilor generații este esențială. Pornind de la propria experiență, după cei 17 ani petrecuți în Spania, acesta spune că îi încurajează pe părinți să-și înscrie copiii la cursurile de limba română și susține că legătura cu țara trebuie păstrată indiferent de distanță. Ca arhitect, despre demolări În același timp, Lorincz vorbește despre începutul activității sale parlamentare și recunoaște că una dintre cele mai importante lecții învățate în primul mandat a fost necesitatea dialogului și a negocierii înainte ca un proiect legislativ să ajungă la vot. Ca arhitect, el afirmă că nu ar demola clădiri valoroase, ci doar construcțiile ridicate fără autorizație, iar întrebat dacă există adevăruri pe care politicienii le cunosc, dar nu le spun public, răspunde că nu a descoperit până acum un astfel de lucru. Politicieni fără Bacalaureat Iulian Lorincz atrage atenția și asupra nivelului de pregătire al unor parlamentari. Deputatul afirmă că în Parlament există politicieni care nu stăpânesc bine limba română și chiar aleși care nu au promovat examenul de bacalaureat. În opinia sa, aceste aspecte arată cât de important este ca un politician să fie bine pregătit și să investească permanent în educație. Ce vrea să lase în urmă La final, interviul capătă un ton mai relaxat. Deputatul de diaspora vorbește despre preferințele sale culinare, explică de ce alege sangria în locul țuicii și jamón serrano în locul șuncii ardelenești și spune că și-ar dori ca, peste ani, oamenii să își amintească de impactul pozitiv al activității sale, nu doar de funcția pe care a ocupat-o.
Ambasadele SUA își îndeamnă cetățenii să ia în considerare părăsirea Orientului Mijlociu
Ambasadele SUA din Bahrain, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au transmis un mesaj cetățenilor americani aflați în aceste țări să „ia în considerare” părăsirea Orientului Mijlociu. „Cetățenii americani din regiune ar trebui să ia în considerare plecarea sau să fie pregătiți să plece în cazul unei escaladări”, se arată în alerta de securitate publicată de ambasadele SUA din țările menționate mai sus, notează France24. Cetățenii americani sunt îndemnați să verifice detaliile zborurilor, dar și să urmeze sfaturile de siguranță ale autorităților locale. „Cetățenii americani aflați în prezent în Orientul Mijlociu ar trebui să dea dovadă de prudență și vigilență sporită și să fie pregătiți pentru anulări de zboruri, închideri periodice ale spațiului aerian și posibile perturbări ale călătoriilor”, se mai precizează în alertă, potrivit sursei citate. Totodată, cetățenilor americani aflați în Iordania li s-a recomandat să nu viziteze bazele militare americane din țară, iar cei aflați în Israel au fost îndemnați să se intereseze unde se află cel mai apropiat adăpost antiaerian. „Regimul iranian este imprevizibil, după cum o demonstrează deciziile sale recente de a ataca zone din regiune fără avertisment sau provocări, precum și de a-și extinde atacurile către zone care nu au fost vizate anterior”, transmite ambasada SUA la Ierusalim. Iranul și Statele Unite se află în război din 28 februarie. După un armistițiu fragil, atacurile au fost reluate.
42 de zile în comă după ce a fost mușcată de o căpușă în Grecia
Femeia a rămas cu probleme de memorie și crize convulsive, iar medicii spun că boala poate fi prevenită prin vaccinare în zonele cu risc. De la simptome asemănătoare gripei la o boală gravă Victoria Stellas, o femeie de 51 de ani din Țara Galilor, a început să se simtă rău în timpul unei vacanțe petrecute pe insula Syros din Grecia. Primele simptome au semănat cu o gripă, însă după întoarcerea acasă au apărut crize convulsive nocturne. Potrivit BBC, femeia a fost internată în spital, însă medicii nu au reușit să-i stabilească inițial diagnosticul. După investigații suplimentare, a fost transferată cu elicopterul la un centru specializat din Liverpool, unde a fost plasată în comă indusă timp de 42 de zile. Ulterior, medicii au stabilit că suferea de encefalită transmisă de căpușe, o infecție virală care provoacă inflamația creierului și care poate pune viața în pericol în cazuri grave. Sechele lăsate de infecție La șase ani de la îmbolnăvire, femeia spune că viața sa s-a schimbat complet. Are pierderi de memorie, continuă să sufere de crize convulsive și ia zilnic între 15 și 18 comprimate. De asemenea, din cauza problemelor de memorie, nu și-a mai putut relua locul de muncă. Ea crede că a fost mușcată de o căpușă în timp ce se afla la casa cumnatului său din Grecia, unde sunt crescute capre, animale care pot favoriza prezența căpușelor. Ce este encefalita transmisă de căpușe Encefalita transmisă de căpușe este o infecție virală răspândită prin mușcătura căpușelor infectate. Boala este întâlnită în numeroase țări europene, dar și în Rusia și în unele regiuni din Asia. În majoritatea cazurilor, persoanele infectate nu dezvoltă simptome severe sau devoltă doar manifestări asemănătoare gripei. Totuși, într-un număr redus de cazuri, virusul poate ajunge la sistemul nervos și poate provoca inflamația creierului, cu simptome precum convulsii, confuzie, tulburări de vorbire sau de mișcare. Ce recomandă medicii Specialiștii recomandă ca persoanele care călătoresc în zone unde infecția este frecventă și intenționează să petreacă timp în păduri, pe trasee montane sau în apropierea animalelor să discute din timp cu un medic despre vaccinarea împotriva encefalitei transmise de căpușe. De asemenea, este indicată purtarea hainelor cu mâneci și pantaloni lungi, folosirea repelentelor împotriva insectelor și verificarea atentă a corpului după activități în natură. Potrivit autorităților sanitare, îndepărtarea rapidă a unei căpușe reduce riscul transmiterii unor infecții.
Primul lider din PNL care reacționează după raportul Fitch: Decizia arată că măsurile de disciplină bugetară merg în direcția corectă
Dan Motreanu, secretarul general al PNL și europarlamentar, a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că decizia agenției Fitch de a menține ratingul de țară al României reprezintă „o veste importantă” pentru economie, însă a punctat faptul că „nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență”. „Menținerea ratingului de țară de către agenția Fitch este o veste importantă pentru România. Asta înseamnă că, în ciuda dificultăților prin care trecem, țara noastră își păstrează credibilitatea în fața investitorilor și își menține accesul la finanțare în condiții mai bune. Această decizie arată că măsurile de disciplină bugetară și de reducere a risipei merg în direcția corectă. Nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență. Echilibrele financiare nu se reconstruiesc peste noapte, ci prin decizii dificile și prin continuitate”, a scris Motreanu pe Facebook. În opinia sa, primele rezultate ale consolidării fiscale încep să fie vizibile. El a invocat datele privind execuția bugetară din prima jumătate a acestui an, când deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut. „Este un semnal că România poate reveni pe o traiectorie de stabilitate, dacă reformele sunt duse până la capăt. În același timp, nu trebuie uitat cum am ajuns aici. Ani la rând, reformele au fost amânate, iar dezechilibrele bugetare s-au adâncit. Astăzi, Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să corecteze aceste probleme, într-un context politic complicat și în condițiile unor blocaje repetate venite din partea PSD”, a mai spus liberalul. Motreanu: Menținerea ratingului de țară, confirmarea că România poate merge în direcția bună El a punctat faptul că stabilitatea financiară, investițiile și atragerea fondurilor europene ar trebui să reprezinte obiective care depășesc competiția politică. „Interesul României trebuie să fie mai presus de competiția politică. Stabilitatea financiară, investițiile și fondurile europene sunt obiective care îi privesc pe toți românii și ar trebui să beneficieze de un minim consens. Menținerea ratingului de țară nu reprezintă finalul drumului, ci doar confirmarea că România poate merge în direcția bună. Cea mai mare provocare rămâne aceea de a continua reformele, cu seriozitate, echilibru și responsabilitate”, a spus Motreanu. „Dincolo de cifre și ratinguri, vorbim despre viața de zi cu zi a fiecărui român. Mai puțini bani risipiți pe dobânzi înseamnă mai multe resurse care pot merge către spitale, școli și drumuri, dar și către investiții și locuri de muncă stabile”, a conchis acesta. România evită „junk-ul”. Fitch menține ratingul „BBB minus” cu perspectivă negativă Vineri seara, agenția de rating Fitch a publicat ratingul suveran pentru România. Potrivit comunicatului de presă, Fitch a menținut ratingul la „BBB-” cu perspective negative. Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Evaluarea Fitch poate fi consultată, pe larg, AICI.
Pedro Sánchez critică statele UE care cer suspendarea Spaniei din Schengen: Reacția lor este egoistă, polarizantă și ilegală
Prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, a ripostat la adresa unor țări ale Uniunii Europene pentru ceea ce a descris ca fiind „reacția lor egoistă, polarizantă și ilegală” la trecerile masive ale frontierei de la Ceuta, mulțumind, totodată, Marocului pentru ajutorul acordat în gestionarea crizei, scrie The Guardian. Potrivit publicației spaniole El Pais, Sánchez a transmis Bruxelles-ului o scrisoare în care afirmă că unele state membre au preferat să „atace” Spania și să solicite excluderea temporară a acesteia din spațiul Schengen, determinate de „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice” care contravin legislației europene, dreptului umanitar și principiilor solidarității UE. Sánchez a susținut că în mai puțin de 48 de ore, guvernul său a reușit să „restaureze complet controlul frontierei, să ofere asistență umanitară extinsă, să returneze practic toți migranții care au trecut ilegal și să prevină orice mișcare neautorizată către Europa continentală”. „Toate acestea au fost realizate în strânsă coordonare cu autoritățile marocane și cu foarte puțin sprijin din partea altor state europene”, a adăugat el, care a și cerut o reuniune rapidă a miniștrilor de interne ai Uniunii Europene, „de urgență”. El Pais a relatat, totodată, că Ceuta „revine treptat la normal” în timpul dimineții de sâmbătă, magazinele fiind redeschise, traficul fiind reluat, iar rezervele de combustibil fiind restabilite după zile întregi de perturbări. În timp ce grupuri mici de tineri au rămas în anumite părți ale orașului, mulțimile mari observate la începutul acestei săptămâni s-au dispersat în mare parte. Numărul victimelor în criza de la frontiera dintre Spania și Maroc, din Ceuta, a ajuns la 67 Autoritățile spaniole au prezentat și un nou bilanț al crizei de la frontieră, anunțând că numărul persoanelor decedate a ajuns la 67. Guvernul de la Madrid a anunțat că vrea să instaleze o barieră de izolare care să se extindă de la dig în mare, pentru a împiedica noi traversări ilegale dinspre Maroc către enclava spaniolă, informează agenția AP. La rândul său, ministrul spaniol de Externe, José Albares, a declarat că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors deja în Maroc”. Într-o postare publicată pe platforma X, șeful diplomației spaniole a spus că funcționarea spațiului Schengen nu este pusă în pericol. „Nu este posibil să călătorești din Ceuta sau Melilla în Spania continentală fără a prezenta un act de identitate la un punct de control al poliției. Integritatea spațiului Schengen este pe deplin garantată.”, a transmis José Albares.
Ar putea fi exclusă Spania din spațiul Schengen din cauza crizei migranților din Ceuta?
Criza provocată de intrarea a aproximativ 60.000 de migranți în enclava spaniolă Ceuta a reaprins dezbaterea privind funcționarea spațiului Schengen. Mai multe state europene cer măsuri împotriva Spaniei, inclusiv excluderea temporară a țării din zona de liberă circulație, în timp ce Comisia Europeană spune că o astfel de procedură poate fi aplicată doar în situații excepționale, potrivit Euronews. Italia a reintrodus deja controalele la frontierele aeriene și maritime cu Spania, iar Finlanda și Danemarca susțin măsuri chiar mai dure, având în vedere situația. Cu toate acestea, Comisia Europeană ar trebui să inițieze procedura de suspendare, iar în prezent nu există indicii că un astfel de demers ar putea avea loc. Valul de migranți care a ajuns în Ceuta, cea mai mare creștere a intrărilor ilegale înregistrată vreodată pe teritoriul Uniunii Europene într-o singură zi, a stârnit îngrijorare în mai multe capitale europene. Deși enclava spaniolă se află pe continentul african și nu oferă o rută directă către Europa continentală, nivelul atât de mare al fenomenului a determinat reacții în lanț. Prima care a invocat posibilitatea unor măsuri excepționale a fost premierul italian Giorgia Meloni, care joi a anunțat „măsuri extraordinare” pentru protejarea frontierelor Italiei. La o zi distanță, după o reuniune condusă de ministrul de Interne Matteo Piantedosi, autoritățile italiene au decis reintroducerea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu Spania. Solicitarea Italiei a fost susținută și de ministrul finlandez de Interne, Mari Rantanen, care a îndemnat și alte state membre să adopte măsuri asemănătoare. Totodată, premierul danez Mette Frederiksen a spus că această opțiune ar trebui să fie analizată. Apelul a fost reluat și de mai mulți lideri politici de centru-dreapta din Europa. În ce condiții poate fi suspendată o țară din Schengen Potrivit Codului Frontierelor Schengen, suspendarea participării unui stat la spațiul de liberă circulație reprezintă o măsură de ultimă instanță, aplicabilă doar în cazul unor „deficiențe grave persistente legate de controlul la frontierele externe”. Într-un astfel de scenariu, Comisia Europeană ar trebui să propună suspendarea, iar decizia ar urma să fie aprobată de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Ulterior, țării vizate i s-ar recomanda reintroducerea controalelor la frontierele interne cu celelalte state Schengen. Deocamdată, oficialii europeni spun că nu există semnale că această procedură ar urma să fie declanșată. „Există evaluări regulate și, în cazul în care sunt detectate deficiențe grave la punctul de trecere a frontierei, emitem un raport care este apoi discutat mai întâi cu statul membru [în cauză]”, a declarat un oficial al Uniunii Europene, fără a face alte comentarii privind situația din Spania. Comisia Europeană a precizat și faptul că, în cadrul sistemului Schengen, enclavele spaniole Ceuta și Melilla beneficiază de un regim special, fiind tratate ca teritorii externe din punct de vedere al liberei circulații. „Există deja controale la frontiere între Ceuta și Melilla și restul spațiului Schengen”, a precizat un oficial european. Mai multe state au introdus deja controale Regulile Schengen permit oricărui stat membru să reintroducă temporar controale la frontierele interne pentru perioade care pot fi prelungite până la șase luni. Italia a aplicat deja această măsură, însă pentru o perioadă de o lună. Franța are deja controale la toate frontierele sale terestre, însă acestea au fost introduse înainte de izbucnirea crizei de la Ceuta. Decizia este motivată de amenințările teroriste și de violențele care vin la pachet cu fenomenul migrației. După declanșarea crizei, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat intensificarea controalelor la frontieră. Portugalia, de altfel, singurul alt stat membru al Uniunii Europene care împarte o frontieră terestră cu Spania, nu a adoptat până în prezent măsuri similare. Totuși, autoritățile de la Lisabona au transmis într-un comunicat că „integritatea sistemului Schengen depinde de controale stricte la frontierele externe”.
Studiu. Limitarea zahărului înainte de vârsta de doi ani ar putea reduce riscul de demență. Cercetătorii cer însă prudență
Limitarea consumului de zahăr în primii doi ani de viață ar putea avea efecte benefice asupra sănătății creierului chiar și la zeci de ani distanță, arată un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong. Potrivit BBC, deși rezultatele sunt promițătoare, specialiștii spun că ar trebui să fie efectuate și cercetări suplimentare înainte de a putea stabili o legătură directă între consumul redus de zahăr și prevenirea demenței. În cadrul cercetării au fost analizate efectele eliminării raționalizării zahărului în Marea Britanie, măsură care a dus la o creștere rapidă a consumului de zahăr în alimentația populației. Rezultatele arată că persoanele care au fost copii mici în perioada în care zahărul era încă raționalizat au avut un risc cu 23% mai mic de a dezvolta demență, comparativ cu cei care s-au născut după eliminarea restricțiilor. În cazul celor expuși la mai puțin zahăr, diagnosticul de demență a fost întârziat, în medie, cu aproximativ doi ani și jumătate. Autorii studiului precizează însă că analiza nu poate demonstra fără echivoc că zahărul este cauza acestor diferențe. Cu toate acestea, ei spun că o alimentație sănătoasă în primii ani de viață rămâne esențială pentru dezvoltarea organismului și a creierului. Nu este primul studiu care arată cât de mult contează primele 1.000 de zile de viață pentru sănătatea de mai târziu. De-a lungul timpului, mai multe cercetări au analizat ceea ce specialiștii numesc „experimentul natural” reprezentat de perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. După încetarea raționalizării zahărului, în septembrie 1953, consumul mediu zilnic aproape s-a dublat, crescând de la aproximativ 41 de grame pe zi, echivalentul a zece cuburi de zahăr, la aproximativ 80 de grame pe zi, adică în jur de 20 de cuburi de zahăr. Cercetările anterioare au asociat această creștere cu o incidență mai mare a diabetului de tip 2 și a hipertensiunii arteriale în anii care au urmat. În cazul acestui studiu, însă, cercetătorii au analizat datele a aproape 65.000 de participanți incluși în proiectul UK BioBank. Echipa de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong a comparat persoanele care au crescut în perioada în care consumul de zahăr era limitat cu cele care au copilărit după eliminarea acestor restricții. Datele susțin că limitarea consumului de zahăr până la vârsta de doi ani a fost asociată cu o reducere cu 23% a incidenței demenței și cu amânarea diagnosticului bolii cu aproximativ doi ani și jumătate. „Constatările noastre sugerează că limitarea consumului de zahăr în primele etape ale vieții poate avea beneficii de durată pentru sănătatea creierului”, a declarat cercetătoarea Jiazhen Zheng. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Neurology. Cu toate acestea, autoarea cercetării spune că sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismele care contribuie. „Sunt necesare cercetări suplimentare” pentru a înțelege dacă zahărul are acest efect, a precizat Jiazhen Zheng.
Un mare oraș din România anunță primele măsuri de economisire a energiei, după starea de alertă energetică. Primar: Fac un apel la vigilenţă către fiecare cetăţean
Primăria Municipiului Iași anunță primele măsuri de economisire a energiei, după ce vineri, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, pe fondul scăderii producției de energie electrică. Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași, a precizat vineri seara că administrația locală a luat decizia de raționalizare a consumului de energie electrică pe timpul nopții în oraș. „În urma analizelor din această seară, am stabilit decizia de raționalizare a consumului de energie electrică pe timpul nopții în Municipiul Iași, prin care vom realiza o economie de aproximativ 10 MWh în fiecare noapte”, a transmis Mihai Chirica într-un mesaj publicat pe Facebook. El a precizat faptul că reducerea iluminatului stradal va fi aplicată „unitar și echitabil pe întreg domeniul public”, fără diferențe între cartiere. Vor fi și excepții „strict legate de siguranță” În mesajul său, primarul Mihai Chirica a anunțat că vor fi și excepții „strict legate de siguranță”. Astfel, iluminatul va fi menținut în curțile spitalelor, în pasajele subterane și pietonale, precum și în „punctele centrale majore și zonele pietonale de interes, precum Piața Unirii”. În contextul acestei decizii, edilul municipiului Iași a mai spus că a solicitat „mobilizare maximă din partea Poliției Locale, în strânsă colaborare cu Poliția Națională, pentru intensificarea patrulelor în toate cartierele”. „Totodată, fac un apel la vigilență către fiecare cetățean în parte. Vă rog să fiți atenți, să semnalați orice neregulă sau situație suspectă la dispeceratul Poliției Locale și să dăm dovadă de solidaritate”, a mai spus Chirica. Guvernul declară stare de alertă la nivel național în luna august Vineri, Guvernul a declarat că în contextul scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea, în luna august va fi stare de alertă la nivel național. „Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup”, a explicat premierul Bolojan. Premierul interimar a explicat și care este impactul energetic dacă și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit. „Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult”, a explicat Bolojan. Premierul interimar a reluat apelul către populație pentru a reduce consumul de energie în special în orele de seară, când consumul este mai ridicat. „Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate”, a mai spus Bolojan.
Zeci de mii de migranți s-au întors în mod voluntar în Maroc după ce au trecut pe teritoriul spaniol Ceuta
Președintele regiunii Ceuta a estimat numărul migranților la 60.000, ceea ce echivalează cu 70% din populația teritoriului. Dar majoritatea s-au întors curând acasă, a declarat guvernul spaniol, după ce sosirea bruscă a atâtor oameni a declanșat o criză umanitară, potrivit AP. Unii migranți au înotat câțiva kilometri prin mare și s-au confruntat cu autoritățile care au încercat să-i întoarcă cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene și focuri de avertisment. Printre cei care au murit s-au numărat și câțiva care s-au înecat sau au fost uciși într-o busculadă pentru a traversa un dig de apă din apropierea unui punct de control al frontierei. S-au întors din cauza haosului Spania și-a desfășurat forțele armate și poliția suplimentară pentru a restabili ordinea în Ceuta, care se află pe Strâmtoarea Gibraltar, la intrarea în Marea Mediterană și este o posesiune spaniolă din 1580. Pe partea marocană a frontierei, forțele de securitate s-au ciocnit cu migranții. Mulți tineri marocani care au trecut granița în Ceuta au declarat pentru Associated Press că sperau să găsească oportunități de muncă mai bune în Spania, dar se întorc având în vedere haosul din Ceuta. Haosul a avut efecte și în străinătate, Italia și Franța promițând să își înăsprească controalele asupra persoanelor care sosesc din Spania. „Situația prin care trece Ceuta este absolut nesustenabilă”, a declarat președintele Ceutei, Juan Jesús Vivas, jurnaliștilor. Între timp, migranți din Maroc au încercat, de asemenea, să treacă în Melilla, celălalt teritoriu al Spaniei la capătul Africii de Nord, unde s-au ciocnit cu poliția. Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a vizitat Ceuta vineri și a condamnat încălcarea frontierei, pe care a descris-o drept „o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei”. Sánchez a dat vina pe traficanții de persoane pentru criză, spunând că aceștia „înșeală atât de mulți tineri și, în cele din urmă, îi duc pe mulți dintre ei la moarte”, fie în ocean, fie în oraș.