Bulgaria, invitat de onoare la Bookfest 2026 / Cel mai important scriitor bulgar al momentului vine la București
Cea de-a XIX-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, care se desfășoară la Romexpo între 3 și 7 iunie, aduce o delegație de peste 20 de autori, editori și traducători bulgari, în frunte cu Georgi Gospodinov, câștigătorul Premiului Booker Internațional 2023. Literatura bulgară, în centrul atenției la București Bulgaria este invitatul de onoare al Bookfest 2026, iar cu acest prilej o delegație de peste 20 de personalități culturale bulgare va sosi în capitală pentru dezbateri, lansări de carte și sesiuni de autografe. Cel mai așteptat dintre ei este Georgi Gospodinov, considerat cel mai important scriitor bulgar al momentului și cunoscut publicului internațional după ce a câștigat Premiului Booker Internațional în 2023. Alături de el vor fi prezenți Ioanna Elmy, Elena Alexieva, Nadejda Radulova, Kostadin Kostadinov, Emil Andreev, Ivan Stankov și Petya Kokudeva, una dintre cele mai apreciate scriitoare bulgare pentru copii. „A venit timpul să ne spunem poveștile unii altora” Gospodinov a transmis un mesaj care surprinde tocmai miza acestei prezențe: „Cea mai dificilă formă de curiozitate este cea față de vecinul tău, cel cu care împărtășești o apropiere geografică și istorică. Literatura poate face lucruri simple, dar esențiale: să ofere sens, să construiască memorie și empatie, să devină un antidot împotriva propagandei.” Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România, a subliniat că, deși Bulgaria ne este apropiată geografic și istoric, literatura sa rămâne insuficient cunoscută la noi: „Speranța mea este ca această ediție a Bookfest să ne ajute să o descoperim mai bine.” Literatura bulgară, tot mai vizibilă internațional Prezența Bulgariei la Bookfest vine pe fondul unui deceniu în care literatura bulgară a câștigat tot mai mult teren pe scena internațională, prin traduceri în numeroase limbi, nominalizări la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și PEN, dar și prin festivaluri precum cel Internațional de Literatură de la Sofia sau „Plovdiv Reads”. Unde și când Standul bulgar va fi amplasat în Pavilionul B2 de la Romexpo, cu o selecție de cărți în limba bulgară și ediții în română ale unor titluri bulgare. Bookfest 2026 poate fi vizitat între 3 și 7 iunie, zilnic între orele 10:00 și 20:00, respectiv până la 21:00 vinerea și sâmbăta.
Un mort și 35 de răniți în urma unui atac aerian ucrainean în regiunea ocupată Luhansk
„Drone inamice au atacat” clădirea Colegiului Profesional Starobelsk, afiliat Universității Pedagogice Luhansk, și căminul său studențesc, a scris guvernatorul regional instalat la Moscova, Leonid Pasechnik, pe aplicația de mesagerie rusească Maxrelatează Le Figaro. Fotografiile publicate de Leonid Pasetchnik arată cele două clădiri grav avariate: una în flăcări și parțial prăbușită, cealaltă cu pereții carbonizați și geamurile sparte. Salvatorii trimiși la operațiunea de curățare au descoperit un cadavru sub dărâmături, potrivit Ministerului rus pentru Situații de Urgență, conform agențiilor de știri rusești. Salvatorii caută sub dărâmături Potrivit lui Passetchnik, 86 de adolescenți cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani se aflau în clădire în momentul atacului. „35 de persoane au suferit diverse răni”, a declarat el, fără a oferi mai multe detalii. Salvatorii caută în prezent alte persoane care sunt încă prinse sub dărâmături, potrivit aceleiași surse. Ucraina vizează în mod regulat Rusia, ca represalii pentru bombardamentele zilnice asupra teritoriului său de la începutul ofensivei rusești din februarie 2022. Vizează în special infrastructura legată de industria și comerțul cu hidrocarburi, care, potrivit Ucrainei, permite Moscovei să finanțeze războiul.
Crin Antonescu: PNL nu mai există. Bolojan este liderul userismului și haștagismului
Fostul lider liberal a afirmat că actualul PNL „nu mai există” și că partidul este dominat de grupări și influențe din afara formațiunii tradiționale. Crin Antonescu: „Partidul Național Liberal nu mai există” „Am fost președinte al fostului Partid Național Liberal. După părerea mea, în fapt, Partidul Național Liberal nu mai există”, a declarat Crin Antonescu. Acesta a criticat dur actuala conducere liberală și modul în care partidul s-a raportat la guvernarea coordonată de Ilie Bolojan. „Există o adunătură de cetățeni care își imaginează că guvernează sau că au guvernat până la moțiunea de cenzură”, a spus fostul lider PNL. Atac la adresa lui Ilie Bolojan și a conducerii PNL Antonescu susține că adevărata putere din Guvern a fost concentrată în jurul lui Ilie Bolojan și al unor persoane venite din afara nucleului tradițional liberal. „A intrat domnul Bolojan și a rămas în structura guvernamentală a lui Cătălin Predoiu. Restul, oamenii cu care a guvernat pe numele PNL domnul Bolojan sunt din cu totul altă direcție și cu totul alte grupări”, a afirmat acesta. Printre numele invocate de fostul lider liberal se află Alina Gorghiu, Dragoș Pîslaru și Daniel David. Antonescu: PNL și-a pierdut identitatea Crin Antonescu afirmă că de mai mulți ani caută „o urmă de identitate” în partid, fără să o mai găsească. „Nu am mai găsit, deși am căutat cu disperare, o urmă de identitate, o urmă de consistență ca partid”, a declarat acesta. Fostul lider liberal a ironizat și sprijinul acordat lui Ilie Bolojan în interiorul partidului, spunând că liberalii „și-au găsit un Mesia”. „S-a găsit acum un Mesia, cum l-au găsit alții pe Georgescu, l-a găsit PNL-ul”, a spus Antonescu. Critici privind modul de funcționare al partidului În timpul emisiunii, realizatorul a remarcat faptul că inclusiv lideri din PNL ar fi aflat deciziile guvernamentale din presă sau de pe rețelele de socializare și că partidul nu a reacționat la numirile făcute de premier. Crin Antonescu a declarat că nu poate „plânge de milă” liderilor liberali, în condițiile în care partidul se află la guvernare de aproximativ șapte ani. „Au guvernat cu Orban, cu Cîțu, cu Ciucă, cu Ciolacu și acum, într-un fel, cu Bolojan”, a afirmat fostul președinte PNL. În final, Crin Antonescu a lansat unul dintre cele mai dure atacuri la adresa actualei conduceri liberale. „Domnul Bolojan este liderul userismului și haștagismului în general, iar Partidul Național Liberal este transformat într-o anexă”, a declarat acesta, acuzând partidul că acceptă fără reacție actuala direcție politică.
Mister medical. Tumoarea de pe brațul unei femei a dispărut deși nu a fost făcut tratament
Tumoarea a dispărut rapid după ce medicii au realizat o biopsie, potrivit Live Science. Femeia din Wisconsin a ajuns la medic după ce a observat o masă în creștere rapidă la brațul drept. La examinare, medicii au descoperit o umflătură de circa 2 centimetri pe antebrațul pacientei. Umflătura era tare la atingere, iar la scanarea RMN s-a aflat că are o formă ovală. Medicii au luat probe pentru realizarea biopsiei și au anticipat că este vorba despre o formă de cancer care afectează oasele și țesuturi moi. Rezultatele analizelor au confirmat teoria medicilor. Totuși, femeia nu a apucat să înceapă tratamentul împotriva cancerului deoarece umflătura a început să se micșoreze rapid. În aproximativ două săptămâni aceasta a dispărut fără ca medicii să înțeleagă ce s-a întâmplat. În mod preventiv aceștia au efectuat o procedură pentru a îndepărta țesutul din jurul fostului nodul. Tumoarea a dispărut, pacientă a fost declarată vindecată În timpul intervenției, echipa medicală a descoperit doar cicatrici și inflamații, dar nu și țesut afectat de celule canceroase. Practic, cancerul a dispărut fără tratament, dar femeia a fost ținută sub observație. După un an ea fost declarată în mod oficial vindecată. Cazul este foarte rar deoarece femeia a experimentat ceea ce se numește o regresie spontană a malignității. În documentele medicale mai există 32 de cazuri asemănătoare. Medicii nu știu ce a vindecat-o pe femeie. O explicație ar putea fi că biopsia a provocat reacția de apărare a organismului. De asemenea, este posibil ca un alt stimul nedepistat de medici și de pacientă să fi determinat autovindecarea. Nu în cele din urmă, este luat un calcul un lanț de evenimente din interiorul corpului pacientei care a trecut neobservat în timpul analizelor medicale.
Primarul ales al unui mare oraș britanic este acuzat că nu vorbește bine limba engleză
Un musulman a fost ales primar pentru prima oară în cel mai mare oraș al Marii Britanii, după Londra. Potrivit NEXTA, Zakir Chaudhry, născut în Pakistan, a fost învestit în funcția de primar al orașului Birmingham în cadrul unei ceremonii. În timpul evenimentului, a fost spusă o rugăciune musulmană pentru succesul noului primar al orașului. Numeroși martori ai evenimentului, inclusiv din mediul online, au observat faptul că noul primar a avut dificultăți în a ține un discurs în limba engleză. Dezbaterea a luat amploare pe internet, părerile fiind împărțite. În ultimele decenii, Birmingham s-a confruntat cu mai multe valuri de migrație. Structura populației s-a schimbat mult, în prezent aceasta fiind dominată din imigranți din Asia de Sud și de membri ai comunității musulmane. Și primarul Londrei, Sadiq Khan, este un politician de origine musulmană și pakistaneză. Khan este un lider popular în Marea Britanie. 🇬🇧 Britain’s largest city after London now has its first Muslim mayor Zaker Choudhry, originally from Pakistan, has officially become the new Lord Mayor of Birmingham. During the ceremony at the city council, a Muslim cleric delivered a prayer for the new mayor’s success and… pic.twitter.com/4c19RPVwWE — NEXTA (@nexta_tv) May 22, 2026
Pensii din România și SUA. Intră în vigoare acordul care permite cumularea anilor de muncă din ambele state
De la 1 septembrie 2026, românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, precum și americanii care au desfășurat activitate în România, vor putea beneficia de pensie calculată în baza perioadelor lucrate în ambele state. Fiecare țară va plăti partea corespunzătoare pentru anii de contribuție realizați pe teritoriul său, potrivit noului acord de securitate socială. Conform unui comunicat oficial transmis vineri, Ministerul Muncii a anunțat că Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul securității sociale, semnat la București pe 23 martie 2023, împreună cu aranjamentul său administrativ de aplicare, va intra în vigoare după finalizarea tuturor procedurilor interne. „Noul cadru juridic permite persoanelor care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi Statele Unite ale Americii să îşi valorifice perioadele de asigurare pentru pensie pe principiul totalizării, fiecare stat acordând partea de pensie corespunzătoare perioadelor lucrate pe teritoriul său”, se arată în informarea transmisă de instituție. Autoritățile precizează că acest acord este rezultatul unui proces bilateral bazat pe reciprocitate și egalitate de tratament. Obiectiv său este consolidarea protecției sociale pentru persoanele care au lucrat sau sunt asigurate în unul ori ambele sisteme de pensii. Cum funcționează noul sistem de pensii România–SUA Acordul se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru asigurări de bătrânețe, urmași și dizabilitate. De prevederile sale vor beneficia persoanele asigurate, dar și cele care au fost asigurate în unul sau ambele state, precum și beneficiarii care își derivă drepturile din aceste perioade. Documentul introduce mai multe avantaje pentru lucrători. Printre ele se numără cumularea perioadelor de asigurare pentru obținerea pensiei, evitarea plății duble a contribuțiilor pentru aceeași perioadă de muncă, protejarea drepturilor de pensie pentru persoanele stabilite în celălalt stat și simplificarea procedurilor administrative pentru angajați, angajatori, pensionari. „Intrarea în vigoare a Acordului contribuie la consolidarea relaţiei bilaterale româno-americane şi a protecţiei sociale pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea profesională în cele două state”, mai precizează Ministerul Muncii.
Mâini nespălate, mâncare de stradă și praf: rețeta unui medic pentru un sistem imunitar puternic
Nutriționistul Mihaela Bilic susține că unul dintre cele mai eficiente moduri de a-ți întări imunitatea este și cel mai contraintuitiv: să călătorești în țări mai puțin igienizate și să mănânci mâncare de stradă. Explicația ține de microbiom și de modul în care sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere, nu prin protecție. Mihaela Bilic, medic specialist în nutriție, atrage atenția că obsesia pentru igienă a produs efectul opus față de cel dorit. Prea multă sterilizare slăbește organismul în loc să-l protejeze. „Paradoxul este că imunitatea are de câștigat când ne desfășurăm viața mai puțin igienic, cosmetizat și controlat”, a scris Bilic pe pagina sa de Facebook. Ce este microbiomul și de ce contează În intestinul uman trăiesc aproximativ 2 kilograme de bacterii. Aceste populații microbiene stau la baza rezistenței organismului față de boli, toxine și agenți patogeni. Medicina a acceptat importanța microbiomului abia în ultimii zece ani. Bacteriile benefice provin din alimentele vii și fermentate, fără conservanți, dar și din contact cu mediul înconjurător, cu persoane și obiecte – cu condiția ca totul să nu fie steril. Igiena excesivă, un risc real Sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere: mâini nespălate, praf, contact cu animale, pământ, grajd. Măsurile de igienă au fost concepute pentru siguranță, dar aplicate excesiv produc intoleranțe, alergii și fragilitate imunitară, spune Bilic. „Prea multă igienă ne fragilizează, devenim intoleranți, alergici și bolnăvicioși”, a precizat medicul. Recomandarea neobișnuită: călătorește în țări mai puțin dezvoltate Cea mai surprinzătoare recomandare a Mihaelei Bilic vizează destinațiile de călătorie. India, Asia și Africa, cu mâncare gătită pe stradă și contact direct cu populația locală, reprezintă o oportunitate de a diversifica microbiota intestinală. Schimbul de bacterii și virusuri cu populații din medii diferite îmbogățește microbiomul și repopulează intestinul cu microorganisme benefice. Medicul recunoaște că există și riscuri – o toxiinfecție alimentară din fructe nespălate, de exemplu – dar consideră că organismul iese mai puternic și mai rezistent în urma unor astfel de experiențe.
Oana Gheorghiu cere controale la AAAS pentru nereguli privind administrarea activelor statului
Potrivit acesteia, solicitarea a fost făcută în ședința de guvern de joi, după analiza datelor furnizate de instituție privind activele administrate în numele statului român. Oana Gheorghiu a afirmat că AAAS nu a putut furniza o situație completă și actualizată a participațiilor, creanțelor și procedurilor judiciare aflate în administrare. Conform declarațiilor sale, instituția ar fi transmis un formular incomplet și ar fi invocat faptul că baza de date nu a fost actualizată din anul 2001. „Vorbim despre o instituție care administrează active ale statului de mai bine de 35 de ani”, a scris Oana Gheorghiu pe pagina sa Facebook. Datele analizate arată că AAAS are în portofoliu 1.260 de înregistrări. Dintre acestea, 520 reprezintă entități unde statul este creditor sau acționar. Potrivit vicepremierului, pentru 438 dintre acestea, nu au fost completate informații financiare. Astfel, statul nu are o imagine clară privind sumele datorate, creanțele recuperate sau expunerea financiară. Oana Gheorghiu a mai spus că pentru aproape 69% din întregul portofoliu nu au fost raportate demersuri instituționale. Din datele disponibile rezultă o expunere financiară de aproximativ 2,76 miliarde de lei. Sumele recuperate însumează circa 206 milioane de lei, ceea ce ar însemna o rată de recuperare de 7,48%. Tot din documente reiese că există 109 proceduri de insolvență ce durează de peste cinci ani, 93 depășesc zece ani, iar 30 sunt deschise de mai bine de 20 de ani. Oana Gheorghiu a solicitat și realizarea unui audit independent. Acesta ar fi necesar pentru evaluarea eventualelor pierderi provocate de creanțe prescrise, termene ratate sau proceduri fără perspectivă de recuperare. Ea a afirmat că, în funcție de rezultatele auditului, va fi analizată și oportunitatea menținerii AAAS în forma actuală. AAAS administrează participațiile și creanțele statului rezultate în principal din procesele de privatizare și restructurare economică începute după 1990.
ARPIM: Românii așteaptă timp de peste trei ani pentru a avea acces la tratamente noi și eficiente. Dr. Radu Rășinar: Sănătatea nu este considerată o prioritate
Cheltuiala publică netă cu medicamente pe cap de locuitor din România este cea mai mică în comparație cu celelalte state europene, astfel că pacienții români au cel mai lung timp de așteptare din UE pentru accesul la tratamente noi, au transmis, joi, reprezentanții producătorilor de medicamente, dar și ai pacienților, care avertizează că întârzierile se reflectă în agravarea bolilor, creșterea numărului de spitalizări, scăderea calității vieții pacienților și creșterea costurilor pentru sistemul de sănătate. „Pentru pacienții din România, timpul de așteptare până la primirea unui tratament nou nu este o simplă statistică. Înseamnă luni și ani în care boala lor se agravează, speranța se pierde, iar soluțiile care există deja și i-ar putea ajuta rămân accesibile doar pacienților din alte țări europene”, au explicat oficialii ARPIM, realitate cuprinsă în cel mai nou raport EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, care arată că România este țara din Uniunea Europeană în care accesul la medicamente inovatoare durează cel mai mult. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost înființată acum trei decenii și în acest moment reprezintă 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România. Cât de lungă este lista de așteptare Mai concret, un pacient din România așteaptă, în medie, 1.110 zile, ceea ce înseamnă peste trei ani, până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate. Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026. Potrivit oficialilor ARPIM, asta înseamnă că mulți pacienți nu au acces, la timp, la tratamente care în alte state sunt deja disponibile, iar cu fiecare an în care deciziile întârzie, diferența de timp devine mai greu de recuperat – atât pentru sistemul de sănătate, cât mai ales pentru oamenii care au nevoie de tratament acum. „Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM. Reprezentanții pacienților au participat la evenimentul de presă pentru a întări afirmația că în spatele acestor cifre sunt povești de viață și persoane care nu își permit costurile uriașe ale tratamentelor, dacă acestea nu sunt compensate sau dacă nu fac parte din studii. Potrivit acestora, pentru o persoană diagnosticată cu cancer, pentru un copil cu o boală rară sau pentru cineva care trăiește cu o afecțiune cronică severă, fiecare lună de întârziere poate însemna agravarea bolii, spitalizări multiple sau scăderea șanselor de supraviețuire. De aceea, discuția despre accesul la inovație este, în primul rând, despre normalitatea vieții de zi cu zi a acestor persoane și a familiilor lor, care ar trebui să aibă aceleași drepturi ca orice alt pacient european. „1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România. Cerem, încă o dată, ca accesul la inovație să nu mai depindă de locul în care trăiește un pacient în Europa”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președinte APAA. „Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC. Întârzierile în accesul la tratamente noi reflectă o problemă structurală: subfinanțarea sănătății Oficialii ARPIM arată, aceste întârzieri nu apar izolat, ci sunt legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. Numărul zilelor de așteptare a crescut cu aproape un an, de la 800 de zile la 1.100 de la un an la altul și, când a fost întrebat dacă crizele politice sau conflictele militare au vreun impact, Dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM a declarat că nu acestea sunt cauzele, ci faptul că în România sănătatea nu este considerată o prioritate în România. Potrivit ARPIM, România cheltuiește pentru sănătate aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene, iar în ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 €) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 €). Acest nivel redus al investițiilor se reflectă direct în viața oamenilor – speranța de viață este cu aproape 6 ani sub media UE, iar multe boli sunt diagnosticate târziu. „Datele din raportul EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România”, a completat Dr. Radu Rășinar, președinte ARPIM. Industria farmaceutică inovatoare: partener pentru soluții În anul în care marchează 30 de ani de activitate în România, ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți
SpaceX amână lansarea mult așteptată a rachetei Starship, un nou test este programat vineri noapte
Compania a precizat că o nouă încercare de lansare a rachetei Starship este planificată pentru vineri. Lansarea programată în noaptea de joi spre vineri a fost amânată după ce inginerii nu au reușit să rezolve la timp unele probleme tehnice apărute în ultimul moment. „Învățăm foarte multe despre aceste sisteme, dar pur și simplu nu reușim să rezolvăm toate aceste probleme în ultimele secunde înainte de lansare”, a declarat purtătorul de cuvânt al SpaceX, Dan Huot, în timpul unei transmisiuni online a tentativei de lansare. Zborul, al 12-lea test al programului Starship, are loc într-un moment strategic pentru companie, care a anunțat că se pregătește de listarea la bursă. Racheta este destinată să joace un rol central în viitoarele misiuni lunare ale NASA. Racheta, înaltă de 124 de metri, urma să transporte sateliți Starlink experimentali. Urma să amerizeze în Oceanul Indian, după un zbor suborbital de aproximativ 65 de minute. Testele anterioare ale programului au avut rezultate mixte. Unele s-au încheiat cu explozii spectaculoase. Altele au adus progrese importante în dezvoltarea sistemelor de zbor și recuperare. Programul Starship este considerat esențial pentru viitoarele misiuni ale NASA către Lună. Mai ales în contextul competiției tot mai intense cu China din sectorul spațial.