Bolile cu transmitere sexuală ating niveluri record în Europa. Gonoreea și sifilisul, printre cele mai comune
Infecțiile cu transmitere sexuală continuă să crească în Europa, iar cele mai recente date publicate joi arată că numărul cazurilor de gonoree și sifilis a atins niveluri record în 2024, anunță POLITICO. Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, au fost raportate peste 106.000 de cazuri de gonoree în Europa anul trecut. Numărul este cu 4,3% mai mare față de 2023 și cu peste 300% mai ridicat comparativ cu 2014. Este cea mai mare rată înregistrată de când agenția europeană monitorizează infecțiile cu transmitere sexuală, din 2009. Creșteri importante au fost observate și în cazul sifilisului. Aproape 46.000 de cazuri au fost raportate în 2024, în creștere cu 8% față de anul precedent și de peste două ori mai multe comparativ cu 2015. Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor grave pe care aceste infecții le pot provoca dacă nu sunt tratate la timp. „Netratate, aceste infecții pot provoca complicații severe, cum ar fi dureri cronice și infertilitate și, în cazul sifilisului, probleme cu inima sau sistemul nervos”, a declarat Bruno Ciancio, expert în boli transmisibile și prevenibile prin vaccinare la ECDC. Europa se confruntă de mai mulți ani cu o creștere constantă a bolilor cu transmitere sexuală. Specialiștii spun că fenomenul este influențat de îmbunătățirea testării și monitorizării și de schimbările din comportamentul sexual, mai ales în rândul tinerilor, unde folosirea prezervativului este tot mai redusă. Datele arată că mai mult de jumătate dintre cazurile de gonoree și sifilis au fost înregistrate în rândul bărbaților care întrețin relații sexuale cu alți bărbați. În același timp, autoritățile europene sunt îngrijorate de creșterea cazurilor de sifilis congenital, transmis de la mamă la copil în timpul sarcinii. Specialiștii avertizează că această infecție poate provoca probleme extrem de grave, inclusiv avort spontan, naștere prematură sau decesul nou-născutului. „Aceasta este probabil una dintre cele mai îngrijorătoare constatări ale datelor din 2024”, a declarat Otilia Mårdh, responsabil științific pentru HIV, infecții cu transmitere sexuală și hepatită virală la ECDC. Potrivit raportului, numărul cazurilor de sifilis congenital aproape s-a dublat într-un singur an, crescând de la 78 de cazuri în 2023 la 140 de cazuri în 2024. Este cea mai mare rată înregistrată în Europa de când ECDC a început monitorizarea acestor infecții. În ceea ce privește chlamydia, aceasta rămâne cea mai răspândită infecție cu transmitere sexuală din regiune, însă numărul cazurilor a înregistrat o ușoară scădere în ultimii ani. În 2024 au fost confirmate peste 213.000 de cazuri, comparativ cu aproape 231.000 în anul anterior. ECDC avertizează că sunt „urgent necesare” măsuri pentru limitarea răspândirii acestor infecții și spune că lipsa unor intervenții rapide poate duce la agravarea problemelor de sănătate publică.
Atac cu drone ucrainene în Rusia. Gigantul petrolier Rosneft a fost lovit
Atacul face parte din campania Kievului împotriva infrastructurii energetice a Rusiei. În ultimele săptămâni, o mare parte din capacitatea energetică a Rusiei a fost afectată de atacurile ucrainene, potrivit Kyiv Post. Atacul a survenit joi dimineața și a fost urmat de incendiu la una dintre principalele stații de prelucrare a combustibililor, a companiei Rosneft. Guvernatorul regiunii, Vyacheslav Fedorishchev, a confirmat atacul asupra orașului Syzran din regiunea Samara, Rusia, afirmând că două persoane au murit și că alte câteva au fost rănite. Oficialii ruși au dat vina pe atacurile cu drone ale „inamicului”, în timp ce imaginile locale distribuite online arătau flăcări uriașe și fum negru dens care învăluiau complexul rafinăriei. Potrivit publicației independente ruse Astra și canalului ucrainean de monitorizare Exilenova+, ținta a fost rafinăria din Syzran, care prelucrează până la 8,5 milioane de tone de petrol anual. In early morning strikes, Ukraine’s Drones of Freedom brought terms of civility to the savage Russian hinterland, targeting Russia’s Syzran oil refinery in the Samara region, 800km distance from Ukraine. Part of Rosneft, this facility has/had capacity processing of up to 8.9… pic.twitter.com/F2sh0aGMLI — Jay in Kyiv (@JayinKyiv) May 21, 2026 Acesta este al doilea atac asupra instalației. Primul a avut loc la jumătatea lunii aprilie, când dronele ucrainene cu avariat echipamente tehnologice ale uzinei, iar unitatea de rafinare primară AVT-6, care asigura peste 70% din capacitatea de procesare a rafinăriei, a fost oprită.
PSD a depus plângere penală împotriva lui Ludovic Orban pentru plata despăgubirilor către frații Micula. PSD invocă un prejudiciu de 912 milioane de lei
Potrivit documentului obținut de publicația Gândul, prejudiciul invocat de social-democrați s-ar ridica la aproximativ 912 milioane de lei, echivalentul a circa 175 de milioane de euro. În plângere, PSD susține că Ludovic Orban ar fi determinat sau adoptat Hotărârea de Guvern nr. 917/2019, prin care Executivul a suplimentat bugetul Ministerului Finanțelor Publice cu suma de 912.500.000 de lei, bani proveniți din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Suma ar fi fost destinată achitării despăgubirilor către Ioan și Viorel Micula și către companiile European Food, Starmill și Multipack. Autorii plângerii susțin că utilizarea Fondului de rezervă bugetară ar fi fost nelegală, întrucât acesta poate fi folosit doar pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute. Or, litigiul cu frații Micula era cunoscut de mai mulți ani: arbitrajul internațional începuse în 2005, iar hotărârea ICSID fusese pronunțată în 2013. PSD spune că România se afla, la momentul respectiv, într-o situație juridică complicată, între două obligații contradictorii. Pe de o parte, exista hotărârea arbitrală ICSID, care obliga statul român la plata despăgubirilor. Pe de altă parte, Comisia Europeană considera că plata acestor sume ar reprezenta un ajutor de stat incompatibil cu dreptul Uniunii Europene. În document sunt invocate și presupuse presiuni asupra unor funcționari din Ministerul Finanțelor, printre care Ciprian Badea și Mihai Diaconu, pentru urgentarea efectuării plății. De asemenea, plângerea face referire la informații privind o posibilă întâlnire informală la Cabinetul premierului, la care ar fi participat și beneficiarii despăgubirilor, frații Micula. De menționat este că depunerea unei plângeri penale reprezintă un demers juridic prin care autorii sesizează organele de anchetă cu privire la posibile fapte penale. Aceasta nu înseamnă automat că persoana vizată a comis faptele reclamate, stabilirea unei eventuale răspunderi penale urmând să fie făcută doar de procurori și, după caz, de instanțele de judecată. Context. Cum a apărut cazul Micula și de ce a devenit unul dintre cele mai complicate litigii ale României Cazul Micula își are originea la finalul anilor ’90, când România încerca să atragă investiții în zone mai puțin dezvoltate. Statul a oferit atunci o serie de facilități fiscale pentru investitorii care dezvoltau afaceri în zone defavorizate, printre care scutiri și reduceri de taxe. Frații Ioan și Viorel Micula, oameni de afaceri cu cetățenie română și suedeză, au investit prin companiile din grupul European Food/Drinks în zona Ștei-Nucet-Drăgănești, din județul Bihor. Investițiile vizau fabrici, utilaje, terenuri, clădiri și echipamente pentru industria alimentară. Problema a apărut în perioada pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru a se alinia regulilor europene privind ajutorul de stat, România a eliminat înainte de termen o parte dintre facilitățile fiscale promise investitorilor. Frații Micula au susținut că statul român le-a încălcat drepturile și au deschis un arbitraj internațional împotriva României. În 2013, tribunalul arbitral de la Washington, din cadrul ICSID, le-a dat dreptate investitorilor și a obligat România să plătească despăgubiri. Ulterior, însă, Comisia Europeană a intervenit și a stabilit că plata acestor despăgubiri ar reprezenta un ajutor de stat ilegal, incompatibil cu normele Uniunii Europene. Astfel, cazul Micula a devenit un conflict juridic între două planuri: pe de o parte, obligația României de a respecta hotărârea arbitrală internațională, iar pe de altă parte, obligația de a respecta regulile europene privind ajutorul de stat. Această suprapunere a făcut ca litigiul să se prelungească ani de zile și să genereze controverse politice, juridice și financiare.
Paștele Cailor chiar există. De unde provine numele sărbătorii
Paștele Cailor este una dintre cele mai cunoscute și pitorești sărbători din folclorul românesc. Sărbătoarea este întâlnită mai ales în zonele din Transilvania, Banat și Maramureș, unde vechile obiceiuri legate de animale și muncile agricole s-au păstrat mai bine de-a lungul timpului. Paștele Cailor nu are o dată fixă, aceasta fiind influenţată de data serbării Paştilor. Totuși, un lucru este clar: se sărbătorește în joia din săptămâna Înălțării Domnului, la 40 de zile după Paște. În acest an, Paștele Cailor are loc pe 21 mai, zi în care sunt deja trei mari sărbători: Ziua Eroilor, Ziua Sfinților Constantin și Elena și Ziua Înălțării Domnului. În cultura românească, expresia „paștele cailor” are un sens mai degrabă peiorativ, adică „niciodată” sau „un moment foarte rar”, întrucât această zi apare o singură dată pe an. Originea sărbătorii este explicată prin mai multe legende populare. Una dintre cele mai răspândite spune că, în noaptea nașterii lui Iisus, caii din ieslea unde s-a născut Pruncul făceau mult zgomot și tulburau liniștea Fecioarei Maria. Supărată, Maica Domnului i-ar fi blestemat să nu se sature niciodată decât într-o singură zi pe an, numită ulterior „Paștele Cailor”. Tradiții de Paștele Cailor În trecut, gospodarii evitau să pună caii la muncă în această zi. Animalele erau hrănite mai bine decât de obicei, țesălate și împodobite uneori cu panglici sau clopoței. Se credea că respectarea acestei tradiții aduce sănătate animalelor și spor gospodăriei. În multe sate se organizau târguri de animale, curse de cai și petreceri câmpenești. Totuși, chiar dacă în prezent, multe dintre obiceiurile vechi s-au pierdut, sărbătoarea rămâne un simbol al folclorului românesc și al respectului pentru muncă și animale.
Letonia emite o nouă alertă de amenințare aeriană. NATO ridică avioanele de vânătoare pentru a 3-a zi consecutiv
Așadar, avertizarea apare în Letonia pentru a treia zi consecutiv. Așa cum este obișnuit în astfel de cazuri, au fost activate avioane de vânătoare din cadrul Misiunii NATO de Patrulare a Spațiului Aerian Baltic. Forțele armate letone, împreună cu aliații NATO, monitorizează constant spațiul aerian pentru a asigura capacitatea de a răspunde imediat la potențialele amenințări, a declarat NAF. Armata și-a consolidat anterior capacitățile de apărare aeriană la frontiera de est prin trimiterea de unități suplimentare. În cazul unei amenințări aeriene, locuitorii, vizitatorii sau studenții nu trebuie automat evacuați din clădirile publice, a recunoscut anterior Centrul de Management al Crizelor (CMC) în cadrul LETA. Într-o astfel de situație, principalul lucru nu este să ieși afară, ci să găsești un loc mai sigur în clădire cât mai repede posibil. De asemenea, trebuie respectat principiul celor doi pereți – adică ar trebui să te afli într-un loc în care cel puțin doi pereți te separă de exteriorul clădirii. De asemenea, trebuie să închizi ferestrele și ușile, să te îndepărtezi de ferestre, suprafețe de sticlă și pereți exteriori și să urmezi instrucțiunile serviciilor responsabile, a declarat KVC. „Acțiunile în cazul unei amenințări aeriene sunt diferite de o alarmă de evacuare a clădirii. Nu trebuie să părăsiți clădirea decât dacă există instrucțiuni de la servicii responsabile separate sau există o amenințare imediată la adresa clădirii în sine, cum ar fi un incendiu, deteriorarea clădirii, riscul de explozie sau alte circumstanțe care fac ca șederea în clădire să nu mai fie sigură”, a subliniat centrul. Instalațiile de infrastructură critică și furnizorii de servicii esențiale continuă să funcționeze chiar și în cazul unei amenințări aeriene, dând dovadă de prudență și adaptându-și acțiunile la situația specifică, subliniază KVC. În același timp, sunt în curs de elaborare linii directoare de acțiune în cazul unui pericol aerian. Se preconizează că acestea vor fi publicate în viitorul apropiat și pot fi actualizate pe măsură ce riscurile se schimbă sau devin disponibile informații suplimentare. De asemenea, miercuri și marți, locuitorii mai multor regiuni letone din Latgale și Vidzeme au primit avertismente prin intermediul telefoanelor mobile cu privire la o posibilă amenințare la adresa spațiului aerian, iar în unele locuri din Latgale chiar de două ori marți – în jurul prânzului și seara. În niciunul dintre aceste cazuri nu a fost detectată o dronă în Letonia. În societate și printre oficiali a apărut o dezbatere cu privire la dacă și cum ar trebui îmbunătățiți algoritmii de acțiune în cazurile unor astfel de avertizări regulate, deoarece acestea perturbă semnificativ viața socială și economică din regiuni. Între timp, un avion de vânătoare cu piloți români, aflat într-o misiune NATO de patrulare a spațiului aerian din zona baltică, a doborât marți o dronă deasupra Estoniei, a anunțat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur. Notificări similare prin transmisiuni mobile au fost primite de locuitorii din Latgale în ultimele luni, iar acestea erau cel mai probabil legate de drone implicate în războiul Rusia-Ucraina care se apropiau de sau intrau în spațiul aerian leton. Astfel de drone au explodat, de asemenea, de mai multe ori pe teritoriul leton, inclusiv pe 7 mai la o bază petrolieră puțin utilizată din Rēzekne. Până acum, nicio persoană nu a fost rănită în astfel de incidente, dar cel mai recent incident din Rezekne a dus mai întâi la căderea ministrului Apărării și apoi a întregului guvern Silina. În prezent, sunt în desfășurare negocieri pentru formarea unui nou guvern. Până la aprobarea acestuia, Cabinetul de Miniștri condus de Silina va continua să lucreze.
iBon, prima aplicație ANAF, a strâns peste 2.200 de utilizatori în 3 zile
„Primele date de utilizare iBon: în doar 3 zile de la lansare, aplicația ANAF de verificare a bonurilor fiscale arată că românii își doresc servicii publice digitale simple, utile și transparente. Peste 2.200 de utilizatori și-au creat deja cont în prima aplicație ANAF, iar până acum au fost realizate peste 2.000 de scanări de bonuri fiscale”, se arată în mesajul publicat vineri, pe Facebook, de ministrul interimar al Finnanțelor, Alexandru Nazare. Ba mai mult, utilizatorii au transmis, prin intermediul aplicației, deja zeci de sesizări privind situații întâlnite în relația cu comercianții – inclusiv cazuri în care nu a fost emis bon fiscal sau au existat probleme la plata cu cardul, potrivit ministrului interimar al Finanțelor. Nazare a precizat că iBon este prima aplicație ANAF dedicată cetățenilor, dar și că aplicația funcționează „simplu și intuitiv”. Potrivit ministrului, acest timp de instrumente sunt deja folosite în multe state europene. Aplicația este gratuită și urmează să fie îmbunătățită constant, pe baza feedbackului primit de la utilizatori. „Mulțumesc tuturor celor care ați început deja să folosiți iBon – utilizarea aplicației nu înseamnă doar un mod mai simplu de a vă verifica drepturile în relație cu comercianții, ci și un standard mai ridicat de așteptări față de stat și serviciile publice”, a conchis Nazare. Reamintim că aplicația iBon, care a fost lansată, luni, se poate găsi în Google Play, dar și App Store. Cetățenii pot scana prin aplicație bonurile fiscale, pentru a compara datele. Tot prin intermediul aplicației, aceștia au posibilitatea să facă și sesizări, în cazul în care aceștia nu pot plăti cu cardul în magazin sau dacă nu au primit bon.
Filmul care a șocat Cannes-ul: blockbusterul SF sud-coreean Hope a fost aplaudat în timpul proiecției
Filmul Hope, regizat de Na Hong-jin, a devenit unul dintre cele mai discutate titluri ale festivalului după ce spectatorii au început să aplaude în timpul proiecției – un lucru extrem de rar la Cannes. Potrivit publicației italiene Il Post, momentul care a declanșat reacția sălii a fost o secvență de aproape o oră, considerată de mulți critici una dintre cele mai intense demonstrații de cinema spectaculos văzute vreodată la festival. Monștri extratereștri, haos și un oraș militarizat „Hope” urmărește povestea unei singure zile într-un mic oraș sud-coreean aflat aproape de granița cu Coreea de Nord. Localitatea, puternic militarizată, este invadată de creaturi extraterestre, iar locuitorii și poliția încearcă să supraviețuiască haosului. Filmul este gândit ca începutul unui franchise, iar continuarea este deja scrisă, notează presa italiană. Din distribuție fac parte și Michael Fassbender și Alicia Vikander, deși aparițiile lor din film sunt diferite de imaginea lor obișnuită de pe ecran. Criticii laudă regia și ritmul, dar atacă efectele speciale Reacțiile criticilor au fost aproape unanim entuziaste în privința regiei și a secvențelor de acțiune. Mulți au comparat filmul cu Mad Max: Fury Road, care provocase reacții similare la Cannes în urmă cu un deceniu. Presa internațională a mers și mai departe: The Hollywood Reporter a scris că filmul „a trezit festivalul la viață” iar Deadline l-a comparat pe Na Hong-jin cu Steven Spielberg. Associated Press a afirmat că pelicula „a lăsat Cannes-ul fără cuvinte”. Totuși, filmul a fost criticat pentru efectele speciale CGI, considerate sub standardele hollywoodiene moderne, mai ales când vine vorba despre designul monștrilor extratereștri. Regizourl filmului Hope, Na Hong-jin, interviu la Cannes. Sursa foto: X Na Hong-jin nu a mai regizat nimic din 2016. Atunci a lansat horror-ul „Goksung – Prezența diavolului”, considerat unul dintre cele mai apreciate thrillere asiatice din ultimul deceniu. În ultimii zece ani, regizorul a lucrat aproape exclusiv la universul „Hope” și la posibilele sale continuări. Coreea de Sud încearcă să repete succesul „Parasite” Presa de specialitate consideră că „Hope” reprezintă un nou pas în ascensiunea globală a cinematografiei sud-coreene. Aceasta a devenit în ultima vreme un rival serios pentru Hollywood în zona filmelor comerciale și a serialelor. După succesul mondial al Parasite, industria coreeană investește tot mai mult în producții mari, cu ambiții globale și distribuții internaționale. „Hope” este unul dintre cele mai scumpe și importante proiecte cinematografice sud-coreene din ultimii ani și ar putea deveni următorul mare fenomen internațional al cinematografiei asiatice.
Trump anunță că va discuta cu președintele taiwanez după ce vorbit despre insulă cu liderul Chinei
„Voi vorbi cu el. Vorbesc cu toată lumea”, a declarat președintele american reporterilor care l-au întrebat dacă este posibil să discute cu liderul taiwanez, o linie roșie pentru Beijing. „Vom lucra la asta, la problema Taiwanului”, a adăugat el, potrivit Le Figaro. Donald Trump, a cărui țară este unul dintre principalii aliați militari ai Taiwanului, i-a avertizat săptămâna trecută pe liderii insulei împotriva oricărei declarații de independență. „Nu vreau ca nimeni să declare independența și, știți, apoi ar trebui să mergem 15.000 de kilometri în război”, a spus el, conform unui fragment difuzat vineri de Fox News. Trump a aprobat vânzarea de arme către Taiwan În decembrie, guvernul SUA a aprobat a doua vânzare de arme către Taiwan de la revenirea la putere a lui Donald Trump, în valoare nominală de 11,1 miliarde de dolari, dar președintele american și-a rezervat până acum răspunsul cu privire la livrările suplimentare dorite de Taipei. O bună monedă de negociere Înaintea recentei vizite la Beijing președintele Trump a spus că nu a aprobat încă un nou pachet de armament în valoare de 14 miliarde de dolari destinat Taiwanului și că decizia ar depinde de China. Președintele american a declarat că: „Este, sincer, o foarte bună monedă de negociere pentru noi”. Declarația lui Trump a provocat îngrijorări la Taipei privind posibilitatea unei schimbări de poziție a Washingtonului față de Taiwan, mai ales după apropierea diplomatică dintre SUA și China din ultimele zile. Totuși, administrația taiwaneză a încercat să calmeze temerile și a insistat că politica oficială americană față de insulă nu s-a modificat.
Nicușor Dan are azi consultări cu liderii grupurilor parlamentare Uniţi pentru România, PACE – Întâi România şi parlamentarii neafiliaţi
Președintele Nicușor Dan are astăzi consultări, la Palatul Cotroceni, cu parlamentarii din grupurile Uniți pentru România, PACE – Întâi România și cu aleșii neafiliați. Discuțiile au fost convocate în contextul demersurilor pentru formarea unui nou Guvern, după demiterea cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură în data de 5 mai. Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, consultările vor avea loc după următorul program: ora 09:00 – Grupul parlamentar Uniți pentru România; ora 10:00 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România; ora 11:00 – parlamentarii neafiliați. La începutul acestei săptămâni, președintele Nicușor Dan a avut consultări, la Cotroceni cu liderii PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, S.O.S. România şi POT, în vederea desemnării unui nou premier. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”, a spus Nicușor Dan luni, după consultări. De asemenea, șeful statului a transmis că va continua seria discuţiilor cu partidele „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”.
Péter Magyar vrea relansarea și extinderea Grupului de la Visegrad
Grupul de la Visegrad reunește în prezent Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia. Formatul și-a pierdut influența în ultimii ani din cauza tensiunilor dintre fostul premier ungar Viktor Orbán și actualul premier polonez Donald Tusk. Liderul polonez este ususținătorul unei linii proeuropene și antiruse. Magyar, care l-a învins pe Orbán în alegerile din aprilie, a făcut declarațiile la Varșovia, în timpul unei conferințe de presă comune cu Donald Tusk, potrivit Politico. Vizita în Polonia este prima deplasare externă a noului premier ungar. Deplasarea are ca obiectiv refacerea alianțelor regionale. „Grupul de la Visegrad își poate recăpăta vitalitatea și influența în Uniunea Europeană”, a afirmat Magyar. El a spus că susține extinderea cooperării către alte state. Este vorba despre Austria, România, Croația, Slovenia, țările nordice sau state din Balcanii de Vest, care nu fac parte din Uniunea Europeană. Premierul ungar a anunțat că Ungaria, care deține în prezent președinția grupului, ar putea organiza un summit al V4 înainte de sfârșitul lunii iunie. Donald Tusk a salutat inițiativa și a afirmat că aștepta de ani de zile reluarea cooperării regionale dintre Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia. Cei doi lideri au subliniat și necesitatea consolidării cooperării în domeniul energiei. Tusk a declarat că Polonia este pregătită să împărtășească experiența sa privind reducerea dependenței de resursele energetice rusești. În timpul vizitei, Péter Magyar a criticat indirect guvernarea lui Viktor Orbán. El a apreciat modul în care Polonia a folosit fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii. Premierul ungar a afirmat că Ungaria „nu a avut aceeași experiență” în ultimii 20 de ani.