Etichetă: Știrile zilei

Aproape 90% dintre decesele cardiace au o cauză comună, arată un studiu amplu

Cercetătorii au analizat date din Studiul Global al Poverii Bolilor 2023, publicate în perioada 1990-2023. Ei au urmărit 12 factori de risc pentru boala cardiacă ischemică. Printre aceștia se numără colesterolul LDL ridicat, fumatul și poluarea cu particule, arată Medical News Today. În 2023, boala a provocat 473.000 de decese în Statele Unite. Cifra reprezintă o scădere de 58,7% față de anul 1990. Trei factori domină riscul de deces Tensiunea arterială sistolică ridicată a fost principalul factor de risc în 2023. Ea a fost urmată de alimentația nesănătoasă și de colesterolul LDL crescut. Acești trei factori au fost responsabili pentru aproape jumătate din decese. Potrivit autorului principal Gregory Roth, mulți dintre acești factori nu provoacă simptome vizibile. Boala poate fi prevenită, iar riscurile ei sunt modificabile, a subliniat el. Obezitatea și glicemia, riscuri în creștere Decesele legate de un indice de masă corporală ridicat au crescut cu 12,5% din 1990. Glicemia ridicată pe nemâncate a înregistrat o creștere de 10,5% în aceeași perioadă. Cardiologul Carlos Alfonso, neimplicat în studiu, confirmă aceste tendințe din practica medicală zilnică. El subliniază legătura tot mai puternică dintre obezitate, diabet și riscul cardiovascular. Un alt specialist, Cheng-Han Chen, spune că bolile cardiace rămân principala cauză de mortalitate în SUA. Ce recomandă medicii pentru prevenție Experții recomandă o dietă săracă în grăsimi saturate și alimente procesate. Exercițiile fizice zilnice ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Controlul colesterolului cu ajutorul statinelor este util pentru reducerea riscului. Cardiologul Renato Apolito recomandă și controlul glicemiei, alături de renunțarea la fumat. Verificările medicale regulate permit depistarea timpurie a acestor factori de risc. Cunoașterea propriilor valori medicale este esențială pentru prevenție, spun specialiștii.

Mediafax Spania: Acasă, oriunde ai fi. Evenimentul care a pus în prim-plan românii din Spania și legătura cu România

Evenimentul „Mediafax Spania: Acasă, oriunde ai fi” a reunit la București reprezentanți ai mediului diplomatic, de business și ai comunității românești din Spania, într-o dezbatere dedicată prezentului și viitorului unei diaspore tot mai bine integrate. Discuțiile s-au concentrat pe conceptul Mediafax Diaspora, gândit ca o platformă bidirecțională de comunicare între românii din afara țării și cei din România, dar și pe experiențele concrete ale celor care trăiesc „între două lumi”. Viața între România și Spania: alegere de stil de viață Unul dintre mesajele centrale ale conferinței a fost schimbarea profilului românilor care aleg Spania. Dacă în trecut motivația principală era munca, astăzi tot mai mulți aleg această țară pentru stilul de viață. Sandra Gătejeanu-Gheorghe, consul general al României la Barcelona, a explicat că românii nu mai pleacă doar pentru a strânge bani și a reveni în țară. „Astăzi românii aleg Spania pentru că își doresc să trăiască acolo: pentru climă, pentru sistemul educațional, pentru sistemul sanitar. Pandemia le-a permis multora să lucreze remote și să se stabilească acolo. Nu mai vorbim doar despre muncă, ci despre o alegere de viață”, a spus aceasta. Potrivit acesteia, românii sunt foarte bine integrați în societatea spaniolă, iar comunitatea continuă să evolueze spre stabilitate și permanență. Integrare, provocări și nevoia de informare Participanții au discutat și despre provocările pe care le implică traiul între două țări, de la adaptare și identitate până la accesul la servicii și relația cu România. Sorin Barbu, antreprenor român stabilit în Spania și membru al diasporei, a insistat asupra importanței informării corecte înainte de relocare. „Este important să se informeze foarte bine, mai ales în ceea ce privește actele, în special dacă au copii. Dar trebuie să fie încrezători: Spania este o țară sigură, corectă, cu o economie puternică și cu mult soare”, a spus acesta. El a subliniat și apropierea culturală dintre români și spanioli, inclusiv în gastronomie: „Avem același sânge latin și înțelegem mâncarea într-un mod diferit față de alte culturi”. Turismul și gastronomia, punți între cele două țări Un alt subiect important al conferinței a fost rolul turismului și al gastronomiei ca limbaj comun între România și Spania. Javier Garcia del Valle, CEO Happy Tour, a vorbit despre legătura personală pe care o are cu România, după aproape 18 ani petrecuți aici. „Pentru mine, România este ca acasă. Nu mă simt puțin român, mă simt mult român. Aproape 30% din viața mea am petrecut aici”, a declarat el. Acesta a subliniat și potențialul turistic al României, pe care încearcă să îl promoveze inclusiv în Spania. „România este o țară incredibilă, cu o frumusețe care trebuie promovată mult mai bine. Eu am încercat să contribui spunând povestea României ori de câte ori am avut ocazia”, a adăugat acesta. Mediafax Spania, o platformă pentru o comunitate în schimbare Conferința a evidențiat rolul Mediafax Spania ca spațiu de dialog și conexiune între comunități, într-un moment în care diaspora românească nu mai este definită exclusiv prin migrație economică, ci prin mobilitate, integrare și alegere de viață. Prin această inițiativă, Mediafax își propune să consolideze legăturile dintre românii din Spania și cei din țară, să ofere informații relevante și să aducă în prim-plan poveștile și experiențele unei comunități aflate în plină transformare.

Cred că mai există o șansă să avem Guvern până la finalul verii: Olguța Vasilescu, despre o viitoare majoritate parlamentară

Într-o intervenție la Antena 3, marți seara, Lia Olguța Vasilescu a vorbit despre posibilitatea unui Guvern până la finalul acestei veri. Șansele unui Guvern până la finalul verii „Eu cred că dacă parlamentarii vin la această sesiune care a fost convocată, dacă nu sunt în vacanțe și sunt la Parlament, cred că se va putea să se dea mandatul de premier cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară. Și cred că se poate forma o majoritate parlamentară”, a declarat social-democrata. Întrebată dacă există posibilitatea ca liderul PSD Sorin Grindeanu să fie premier, aceasta a declarat că este o opțiune. „Și pentru Sorin Grindeanu, premier. Noi, la discuțiile pe care le-am avut la Palatul Cotroceni, atunci când am fost întrebat, sigur, la care au participat toate partidele politice, dar poziția noastră a fost clară. Nu avem nimic împotrivă să încercăm să formăm un Guvern. Chiar considerăm că avem toate șansele să-l trecem prin Parlamentul României”, a răspuns Olguța Vasilescu. Posibilitatea ca UDMR să voteze un guvern minoritar Întrebată dacă UDMR ar vota un guvern minoritar, sau să facă parte din unul, social-democrata a răspuns „eu sper că da”. „Eu sper că s-a răzgândit UDMR-ul și că va vota un guvern. De altfel, țara are nevoie de un guvern. Noi am spus și în momentul în care varianta a fost de guvern tehnocrat cu Eugen Tomac că nu avem nimic împotrivă. Nici măcar dacă nu avem secretari de stat și prefecți. Nu mai vorbim de miniștri. Și că vom vota totuși acest guvern. Pentru că țara are nevoie de un guvern legitim”, a adăugat ea. „N-am participat la discuțiile cu UDMR. Dar cred că UDMR-ul, care este un partid serios și care de fiecare dată a participat la aceste discuții despre guvernare, cred că poate să voteze un guvern chiar și minoritar. Chiar și făcând parte din acest guvern. Important este să avem un guvern, chiar și tehnocrat”, a conchis Lia Olguța Vasilescu.

SUA va anunța în curând noi tarife pentru 60 de țări. Ar putea viza și Uniunea Europeană

„În curând vor fi anunțate noi tarife care vizează aproximativ 60 de țări”, a declarat marți, într-un interviu reprezentantul pentru Comerț al Casei Albe, Jamieson Greer, potrivit AFP. Un rezultat este așteptat până la finalul săptămânii Rezultatul este așteptat până la sfârșitul săptămânii și „ar trebui să vedem în curând unele mișcări”. Totuși, a transmis că „nu pot specifica un calendar”. Tarifele ar putea viza principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, inclusiv Uniunea Europeană. Sunt destinate să înlocuiască tarifele temporare de 10% impuse de Donald Trump, în urma  invalidării de către Curtea Supremă a celor implementate anul trecut. La sfârșitul lunii februarie, cea mai înaltă instanță judecătorească din SUA a anulat o parte semnificativă a tarifelor solicitate de președintele american. Aceasta a hotărât că Trump a interpretat greșit o lege pentru a le justifica. Tarifele specifice sectorului, care vizează industrii precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul, nu sunt afectate, potrivit sursei. Tarife vamale anunțate de Trump în februarie Donald Trump anunțase atunci implementarea unor noi tarife vamale. Ele erau bazatr pe un alt act legislativ, care îl autoriza să aplice aceste suprataxe doar pentru o perioadă maximă de 150 de zile. La începutul lunii iunie, în urma investigațiilor, Jamieson Greer a propus impunerea unui tarif vamal de 12,5% pentru aproximativ 45 de țăriî. Potrivit departamentului său, nu implementaseră o interdicție privind importul de bunuri produse prin muncă forțată. Pentru Canada, Ecuador, UE, Indonezia, Mexic și Pakistan, administrația Trump propune o rată redusă de 10%. Același lucru este valabil și pentru Regatul Unit, a cărui interdicție este considerată incompletă. Tarife anunțate pentru Brazilia și Canada Guvernul SUA a anunțat deja o serie de tarife vamale în ultimele zile. Joi, Brazilia a fost lovită de un tarif de 25% pentru o serie de produse. Washingtonul a acuzat Brazilia de politici nerezonabile „care au afectat în mod special comerțul american prin reducerea accesului la una dintre principalele sale piețe de export”, așa cum a explicat Jamieson Greer la acea vreme. Luni, Canada a fost la rândul ei vizată de un tarif suplimentar de 50%. Acesta urmează să intre în vigoare peste o lună.Tariful vine ca răspuns la tratamentul discriminatoriu aplicat de Canada produselor americane, arată sursa citată. „Acesta este un răspuns la măsurile de retorsiune luate de Ottawa în urma primelor tarife impuse de Washington în 2025. Cerem Canadei de un an să le retragă, să le modifice, să le ajusteze”, a explicat Jamieson Greer marți.

Plajele Debarcării din Normandia ar putea fi incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO la finalul lunii iulie

Proiectul de înscriere a plajelor Debarcării din Normandia pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost lansat în 2008 și se află acum în etapa finală, notează AFP.  Dosarul de candidatură subliniază că aceste locuri „poartă memoria luptei pentru libertate și pace” și au devenit un punct de reuniune cu semnificație globală pentru comemorarea celui de-Al Doilea Război Mondial.  Potrivit autorităților regionale, includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO ar reprezenta o recunoaștere a sacrificiului celor care au luptat pentru eliberarea Europei de sub regimul nazist și pentru încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.   Dosarul de candidatură include cele cinci plaje istorice cunoscute sub denumirile de cod Utah, Omaha, Gold, Juno și Sword, precum și alte locuri emblematice ale debarcării, printre care Pointe du Hoc, bateria germană de artilerie de la Longues-sur-Mer și portul artificial Mulberry de la Arromanches-les-Bains, construit pentru a facilita aprovizionarea forțelor aliate.  Impactul economic al turismului memorial Autoritățile din Normandia estimează că statutul UNESCO ar putea impulsiona și mai mult turismul memorial. În cursul anului trecut, aproximativ 1.8 milioane de persoane au vizitat siturile Debarcării, peste o treime dintre acestea venind din străinătate, în special din Regatul Unit, Statele Unite și Germania.  Datele disponibile pentru anul 2022 arată că aceste vizite au generat venituri de aproximativ 700 de milioane de euro și au susținut peste 8.400 de locuri de muncă, iar o includere a siturilor în patrimoniul UNESCO ar putea genera o creștere de 15%.  Contextul istoric În Normandia, pe data de 6 iunie 1944, s-a desfășurat una dintre cele mai importante operațiuni militare din istorie.  Peste 150.000 de soldați din aproximativ 15 state, între care americani, britanici și canadieni, au debarcat pe coasta Normandiei în cadrul celei mai mari armade navale organizate vreodată.  Peste 4.000 dintre aceștia și-au pierdut viața în prima zi a operațiunii. 

Sorin Grindeanu: N-am văzut nici măcar un kilometru de autostradă în trei luni. Drulă este ministru informalîn acest moment al Ministerului Transporturilor

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, acuză că în România nu a mai fost dat în folosință niciun kilometru de autostradă și a indicat și vinovații pentru stagnare. „Eu văd că de vă trei luni de când sunt tineri frumoși și liberi, care au hashtag în față la Ministerul Transporturilor, se ocupă de ciocolată în loc să facă autostrăzi. N-am văzut nici măcar un kilometru de autostradă dat în circulație în trei luni de zile. Sigur, a mai avut România această experiență, când tot un domn de la același partid a condus Ministerul Transporturilor. Anul acesta trebuia să fie anul care să se dea în circulație cel mai mare număr de kilometri din istoria României, peste 250 de kilometri. Dacă vreți vă detaliez ce tronsoane trebuiau finalizate și vă spun lot cu lot. Din păcate, de trei luni de zile n-am văzut nici măcar un kilometru.”, a delcarat Sorin Grindeanu. Președintele PSD a readus în discuție mandatul din trecut al USR la Ministerul Transporturilor. „A mai fost asta în 2021, timp de nouă luni de zile. A mai fost un ministru acolo, tot de la USR, singurul ministru de când probabil s-a intrat în Uniunea Europeană în 2007, care a avut extraordinara performanță, să se dea în circulație nici măcar un kilometru de autostradă” a mai afirmat Grindeanu. El l-a indicat pe fostul ministru Cătălin Drulă drept actual „ministru informal” la Transporturi, argumentând că registrul de la intrarea în instituție consemnează numeroase vizite ale acestuia. „Domnul Drulă, dacă vreți să cunoșteți. Care, în principiu, din ce aud prin minister, este ministru informal în acest moment al Ministerului Transporturilor. Și v-aș ruga să mergeți, dacă aveți curiozitatea, să cereți la jandarmi registrul de intrare și ieșire de la Ministerul Transporturilor și să vedeți de câte ori intră și iese în aceste trei luni domnul Drulă acolo” a mai spus Sorin Grindeanu.  Șeful social-democraților are în final și un sfat pentru actualul ministru interimar în privința lui Cătălin Drulă. „Eu i-aș spune domnului Miruță să nu ascute de el, fiindcă a condus prost. Să vadă că n-a făcut niciun kilometru și uite că asta se întâmplă și acum. Nu e un exemplu bun”, a spus Grindeanu.

Rogobete: Nu voi vota niciodată o lege care duce la scăderea veniturilor personalului medical / Centrul de Radioterapie din Pitești ar putea primi primii pacienți din septembrie

Ex-ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat șantierul noului Centru de Radioterapie din Pitești, despre care spune că este primul dintre cele 22 de spitale noi aflate în construcție în România, toate începute în 2022. Rogobete a afirmat că proiectul reprezintă unul dintre cele mai importante obiective medicale pentru regiune și a transmis, în același timp, un mesaj de susținere pentru personalul medical, în contextul dezbaterilor privind noua lege a salarizării. „Centrul de Radioterapie de la Pitești – un proiect de suflet” „Sunt 22 de spitale noi care se află în construcție în România, toate începute în anul 2022. Aici este primul, șantierul Centrului de Radioterapie de la Pitești. Un proiect de suflet care a început pe vremea când eram secretar de stat, apoi l-am continuat ca ministru”, a spus Rogobete. Potrivit acestuia, noua unitate va avea un rol esențial în tratarea pacienților oncologici. „Acest nou Centru de Radioterapie va da o șansă la viață pentru oamenii care au poate cea mai cruntă formă de boală, și anume cancerul. Punem sănătatea pe primul plan pentru că, la urma urmei, țara aceasta are nevoie și de oameni sănătoși”, a spus ministrul. „Cred că acest centru este extraordinar de util” Rogobete a prezentat și modul în care este organizată clădirea, lucru de natură să le ofere pacienților un circuit medical dedicat. „La minus 4 aveți cele două acceleratoare plus CT-ul. Un etaj mai sus este postul, un etaj mai sus saloanele și mai sus sala de așteptare pentru pacienți. Practic, pacientul când intră are un circuit și pentru radioterapie, și post-radioterapie. Cred că acest centru este extraordinar de util pentru județ și pentru regiune”, a afirmat el. Rogobete precizează că investiția a început prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și continuă prin Programul Sănătate al Uniunii Europene. Potrivit acestuia, lucrările avansează într-un ritm bun, cele două acceleratoare liniare sunt deja instalate, iar constructorul estimează că primii pacienți vor putea fi primiți la începutul lunii septembrie. Rogobete susține că apropierea serviciilor medicale de domiciliul pacienților este esențială, în special în cazul bolnavilor de cancer. „Pentru un pacient oncologic și pentru familia lui, fiecare kilometru în minus înseamnă mai puțină suferință. Înseamnă mai puțină oboseală după un tratament greu, mai puține ore petrecute pe drum și mai mult timp acasă, lângă oamenii care îi dau putere să meargă mai departe”, a transmis acesta în mesajul care însoțește imaginile. „România are nevoie de servicii medicale” În contextul protestelor din sistemul sanitar, Rogobete a spus că nu va susține „niciodată” măsuri care ar putea reduce veniturile angajaților din sănătate. „Eu, ca deputat, niciodată nu voi accepta și nu voi vota o lege care duce la scăderea venitului personalului medical. Trebuie să înțelegem cu toții că România are nevoie de servicii medicale și de investiții noi și moderne cât mai aproape de casă. Vedem în aceste zile tensionate cum personalul medical, medici, asistente, infirmiere, sunt în stradă pentru că munca lor de ani de zile, viețile lor, cariera lor este pusă la îndoială prin această nouă lege a salarizării”, a comentat Rogobete. „Indiferent cât de greu pare, sunt sigur că o să fie bine”, a afirmat ex-ministrul Sănătății.

Doi turiști americani, înjunghiați lângă Acropole. Atacul a avut loc la intrarea în cel mai vizitat sit al Greciei

Incidentul s-a produs în jurul orei 08:00, la intrarea sudică în situl arheologic al Acropolei, vizavi de Muzeul Acropolei și de casele de bilete. Potrivit presei elene, citate de AP, un trecător a alertat serviciul de urgență după ce a observat un bărbat care amenința oamenii cu un cuțit. 27 iunie 2025, Atena, Grecia: Turiști se plimbă prin incinta Acropolei pe vreme caniculară. Foto: Socrates Baltagiannis Atacatorul a lovit un cuplu de turiști Înainte ca polițiștii să ajungă la fața locului, agresorul a atacat un cuplu de turiști americano-greci. Femeia a suferit răni ușoare, în timp ce bărbatul a fost rănit mai grav. Presa locală relatează că victima masculină a fost lovită la picior și a pierdut o cantitate importantă de sânge, iar primii polițiști ajunși la fața locului au aplicat un garou pentru a opri hemoragia până la sosirea echipajului medical. Alte surse indică faptul că rănile au fost la braț, însă autoritățile nu au oferit încă o clarificare oficială privind localizarea exactă a leziunilor. Cele două victime au fost transportate la spital, iar bărbatul a fost internat la Spitalul Red Cross din Atena. Suspectul, imobilizat și arestat Polițiștii din cadrul Direcției de Poliție din Atena au intervenit rapid, l-au imobilizat pe agresor și l-au arestat la câteva minute după atac. Potrivit informațiilor furnizate de autorități și preluate de presa elenă, bărbatul ar suferi de afecțiuni psihice. Identitatea acestuia nu a fost făcută publică, iar ancheta este în desfășurare pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualul motiv al agresiunii. Un incident rar într-una dintre cele mai vizitate destinații turistice din Europa Astfel de atacuri sunt rare în Grecia, iar incidentul a avut loc într-o zonă aflată permanent sub supraveghere și frecventată zilnic de mii de vizitatori. Acropola din Atena, unde se află Partenonul și alte monumente vechi de aproximativ 2.500 de ani, este principalul obiectiv turistic al Greciei. Anul trecut, situl arheologic a fost vizitat de aproximativ 4,6 milioane de persoane. Atacul are loc în plin sezon estival, într-o perioadă în care capitala Greciei primește un număr foarte mare de turiști din întreaga lume. Deocamdată, autoritățile elene nu au indicat existența unui motiv terorist și tratează cazul ca pe un act violent izolat.

Cum au reușit grecii antici să construiască un computer cu peste 2.000 de ani înaintea epocii moderne

Totul a început în 1901, când scafandri care căutau bureți de mare au descoperit, în apropierea insulei grecești Antikythera, epava unei corăbii romane. Printre statui și amfore se afla și un obiect aparent banal, un conglomerat de bronz și lemn deteriorat de apă. Potrivit Euronews, abia după ani de cercetări, oamenii de știință aveau să înțeleagă că în fața lor se afla una dintre cele mai impresionante realizări tehnologice ale Antichității. Un mecanism incredibil pentru vremea sa Datat între anii 150 și 100 î.Hr., mecanismul era alcătuit din peste 30 de roți dințate din bronz, acționate manual. Acestea reproduceau mișcările Soarelui, Lunii și ale planetelor cunoscute în acea perioadă. Folosea un sistem de angrenaje surprinzător de sofisticat, comparabil, în anumite privințe, cu mecanisme întâlnite în tehnologia modernă. Mecanismul Antikythera, Grecia – reconstituire. Sursa foto: X Pe partea frontală, o mică sferă împărțită în alb și negru indica fazele exacte ale Lunii. Pe spate, mai multe cadrane urmăreau ciclurile astronomice folosite pentru calcularea eclipselor, dar și calendarul jocurilor panelenice, competițiile sportive care precedau Jocurile Olimpice antice. Zeci de ani de cercetări pentru a-i descifra secretele Complexitatea mecanismului a devenit evidentă abia în a doua jumătate a secolului trecut. În 1959, istoricul științei Derek de Solla Price a început analiza celor 82 de fragmente recuperate, iar ulterior, împreună cu fizicianul grec Charalampos Karakalos, a folosit imagini cu raze X și raze gamma pentru a vedea interiorul dispozitivului. Cercetătorii au identificat 27 de roți dințate, unele având până la 127 sau chiar 235 de dinți, o precizie care a schimbat complet imaginea despre nivelul tehnologic atins de civilizația greacă antică. Importanța descoperirii a fost atât de mare încât, în 2017, Google i-a dedicat un Doodle, prezentând mecanismul drept primul computer mecanic din istorie. Nu toți cercetătorii sunt convinși că funcționa perfect Deși mecanismul impresionează prin complexitate, există încă dezbateri privind eficiența sa. Unele simulări realizate în ultimii ani au arătat că indicatorul poziției planetei Marte putea avea erori de până la 38 de grade. Cercetătorii consideră însă că acestea reflectă limitele cunoștințelor astronomice din Antichitate, nu neapărat defecte de construcție. Alte studii sugerează că și cele mai mici imperfecțiuni de fabricație ar fi putut bloca sau dereglă angrenajele, ridicând întrebarea dacă dispozitivul a fost folosit efectiv sau dacă a reprezentat mai degrabă un model experimental. O invenție care continuă să inspire lumea modernă Mecanismul Antikythera este păstrat astăzi la Muzeul Național de Arheologie din Atena și rămâne unul dintre cele mai studiate artefacte ale lumii antice. În mai multe țări au fost construite replici funcționale folosite în scop educațional, inclusiv în Mexic, unde proiectul „Monumental Antikythera Mechanism” îi ajută pe studenți să înțeleagă principiile mecanicii și astronomiei antice. La peste două milenii de la realizarea sa, mecanismul continuă să fascineze cercetătorii și publicul deopotrivă, demonstrând că nivelul de ingeniozitate atins de civilizațiile antice era mult mai avansat decât s-a crezut mult timp.

Cât costă, de fapt, sistemele care echipează navele din programul SAFE. Explicațiile lui Miruță

„Adevărul are o singură formă și, oricât se străduiesc unii și alții să-l deformeze, datele îi contrazic”, a transmis ministrul, luni seara, pe Facebook. Acesta susține că că există persoane care susțin în mod fals că prin SAFE ar fi fost contractate nave mai scumpe decât cele pe care le-ar fi „intermediat” acestea. „Nu este adevărat, ba dimpotrivă. Am mai explicat și mai explic încă o dată, doar pentru a nu se sedimenta o minciună și pentru ca adevărul să le dea peste nas celor obișnuiți cu dezinformarea”, a declarat Miruță. „Compară mere cu pere” Potrivit ministrului, comparația făcută între corveta turcească Hisar și navele de patrulare care vor fi construite în România este eronată: „Cei care induc această idee compară mere cu pere. Cele două ambarcațiuni sunt complet diferite. Nu este suficient ca două ambarcațiuni să plutească pentru a putea fi comparate între ele”. Miruță a precizat că nava Hisar, achiziționată din Turcia pentru 223 de milioane de euro, este folosită drept termen de comparație de către criticii programului SAFE, însă noile nave includ sisteme suplimentare care ridică nivelul de capabilitate militară. Miruță a dezvăluit costurile Ministrul a prezentat și costurile estimate pentru echipamentele și sistemele suplimentare care vor fi integrate pe navele construite în România: sistem de apărare apropiată CIWS Oerlikon Millennium – 15,5 milioane euro sistem pasiv IR de supraveghere și avertizare timpurie – 2,5 milioane euro sisteme pentru protecția forței și combaterea amenințărilor moderne – 15 milioane euro sisteme de război electronic – 3 milioane euro sistem de lansare a torpilelor – 9,5 milioane euro sistem de rachete RAM – 59,5 milioane euro muniție – 5 milioane euro sistem de lansare a rachetelor NSM – 20 milioane euro integrarea tuturor acestor capabilități – aproximativ 50 milioane euro „Când adaugi aceste capabilități, integrarea lor și obligația de a investi în șantier astfel încât navele să poată fi produse în România – obligație pe care am introdus-o pentru prima dată prin SAFE –, realitatea este cu totul alta decât povestea simplistă pe care unii se străduiesc să o vândă prin manipulare. În aceste condiții, prețul noilor nave devine chiar mai avantajos”, a susținut Miruță. Ministrul a susținut că diferența dintre actuala abordare și cele din trecut este modul în care sunt folosiți banii alocați apărării. „Suplimentar, se obțin salvarea șantierului, investiții în modernizarea acestuia, păstrarea locurilor de muncă și readucerea la viață a unei industrii pe care, până de curând, probabil tot din interes pentru comisioane, unii au vrut-o moartă și îngropată. Diferența este simplă: unii au văzut în trecut în contractele Armatei doar o sursă de bani, altii vor ca fiecare euro investit în apărare să lase în urmă și capacități militare mai puternice, și locuri de muncă, și industrie românească”.