Eugen Tomac, despre legea salarizării: Riscăm să pierdem cei peste 770 de milioane de euro

„Legea salarizării, așa cum am găsit-o la Ministerul Muncii, nu poate trece de Parlament. (…) Eu rămân încrezător că atât timp cât va exista un dialog serios, așezat, consistent, cu toate categoriile vizate și se va ajunge la un compromis”, a declarat consilierul prezidențial Eugen Tomac. Potrivit lui Tomac, atâta timp cât legea va fi dezbătură „de toate părțile implicate” într-un mod onest și clar, ea „va rămâne un subiect de dezbatere și de dezbinare în Parlament”. „Cei care votează merg și dau explicații cetățenilor de ce au votat într-o direcție sau alta”, a remarcat Tomac. Consilierul șefului statului, Eugen Tomac a îndemnat coaliția să se concentreze pe „urgențele pe care le are statul român”. „E nevoie să lăsăm, să se răcească temperatura, să renunțăm la parte din obiectivele acestea de etapă politică și să ne concentrăm pe urgențele pe care le are statul român, iar legea salarizării este unul dintre subiectele fierbinți”, a declarat Tomac. Acesta a reiterat că guvernul riscă să piardă 770 de milioane de euro, bani din PNRR, dacă nu se va reuși adoptarea legii salarizării. „Dacă nu vom reuși în următoarele două-trei săptămâni să ajungem la o concluzie, evident că riscăm să pierdem cei peste 770 de milioane de euro pe care Uniunea Europeană îi oferă România prin această asistență oferită prin PNRR”, a declarat Tomac. Legea salarizării unitare reprezintă un jalon PNRR. Legea trebuie să fie adoptată până la 31 august.
Neurochirurg: Creierul reacționează la fel la ciocolată, sex și artă

Neurochirurgul Marco Locatelli a vorbit, într-un interviu pentru Corriere, despre creier, plăceri și impactul tehnologiei asupra minții. Locatelli, în vârstă de 55 de ani, este profesor de neurochirurgie la Universitatea din Milano. Acesta conduce Unitatea Complexă de Neurochirurgie de la Policlinicul din Milano. De-a lungul carierei, medicul a făcut peste patru mii de intervenții chirurgicale, alături de echipa sa. Chiar în dimineața interviului, Locatelli și-a operat propriul tată, pentru o problemă care nu era gravă. Medicul a povestit că, la prima operație pe creier, avea doar 26 de ani. Cum funcționează creierul Creierul uman conține 86 de miliarde de neuroni, conectați într-o rețea complexă. Potrivit medicului, creierul nu este un mecanism rigid, ci o structură capabilă să se reorganizeze constant. Frica resimțită de pacienți înaintea unei operații este, de fapt, un semn bun, a explicat neurochirurgul. Aceasta arată o reacție naturală a organismului. Locatelli a respins ideea că folosim doar 10% din creier, numind-o o legendă fără bază științifică. Creierul funcționează integral, chiar dacă nu toate zonele lucrează simultan, a precizat el. Deși reprezintă doar 2% din greutatea corpului, creierul consumă aproximativ 20% din energia în repaus. Relațiile sociale, „remediu” pentru minte Cultivarea relațiilor sociale este, potrivit medicului, unul dintre cele mai eficiente remedii pentru minte. Interacțiunile sociale eliberează dopamină și oxitocină, substanțe legate de plăcere și siguranță emoțională, a explicat el. Locatelli a povestit cazul unui polițist implicat într-un accident grav de motocicletă. Leziunea la lobii temporali i-a schimbat treptat întreaga personalitate, devenind agitat și insațiabil. Medicul a menționat și cazul unei academiciene care și-a pierdut interesul pentru cariera anterioară după operație. Potrivit lui Locatelli, pacienții ies adesea schimbați din intervențiile pe creier, uneori profund. Întrebat dacă persoanele ieșite din comă redevin identice cu ele însele, medicul a răspuns negativ. „Doar în filme”, a spus el, referindu-se la revenirea completă la personalitatea anterioară. Ciocolata, sexul și arta activează aceleași zone Plăcerile diferite, de la gustul ciocolatei la satisfacția sexuală, activează aceleași zone ale creierului, a explicat medicul. Acest mecanism poartă numele de sistem de recompensă, pornind de la senzații elementare, potrivit lui Locatelli. Plăcerile superioare, precum cele oferite de artă sau muzică, trebuie cultivate prin antrenarea creierului. Medicul a spus că nu respinge tehnologia, considerând orice inovație un pas important pentru progres. Smartphone-urile și rețelele sociale schimbă atenția, somnul și modul în care ne amintim lucrurile, a precizat el. Potrivit lui Locatelli, aceste dispozitive amplifică trăsăturile deja existente ale fiecărei persoane, fie ele pozitive sau negative. Întrebat ce a schimbat cel mai mult neurochirurgia, medicul a menționat patru elemente simple. Casca, airbagul, centurile de siguranță și sistemele de asistență la condus au redus semnificativ leziunile cerebrale grave. Cofeina și suplimentele pentru creier Cofeina nu îmbunătățește memoria sau învățarea, ci doar percepția asupra propriei eficiențe, a explicat Locatelli. Suplimentele destinate creierului urmăresc mai degrabă cantitatea decât calitatea, a avertizat medicul. Somnul de calitate și pauzele potrivite funcționează, potrivit lui, mult mai bine decât aceste produse. Medicul consideră exercițiul fizic un adevărat medicament pentru creier, deși preferă spa-urile sălilor de sport.
Un europarlamentar român a cerut Comisiei Europene măsuri pentru reducerea prețului energiei. Ce răspuns a primit

Europarlamentarul român Dan Nica a cerut Comisiei Europene măsuri pentru reducerea prețului energiei și protejarea industriei. Potrivit social-democratului, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, a recunoscut că „piața unică a energiei electrice nu este încă pe deplin funcțională și a dat asigurări că dezvoltarea interconexiunilor reprezintă una dintre prioritățile Executivului european.” Declarațiile au fost făcute în cadrul unui dialog cu europarlamentarul PSD, Dan Nica, coordonatorul Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. Ce a solicitat europarlamentarul român Politicianul român a solicitat măsuri pentru reducerea decalajelor de preț la energia electrică dintre statele membre, accelerarea investigațiilor privind posibilele manipulări ale pieței și protejarea competitivității industriei europene. „Noi lucrăm la acest plan de electrificare în toate componentele pe care le-ați menționat, însă ați afirmat că Europa trebuie să funcționeze ca o piață unică. În același timp, există zile în care, în vestul Europei, prețul energiei ajunge la minus 500 de euro/MWh, în timp ce în România depășește 1.000 de euro/MWh. Cum poate fi interpretată această situație ca fiind caracteristică unei piețe unice, în condițiile în care cauzele au fost deja identificate atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile române, inclusiv lipsa interconectării dintre Ungaria și Austria?”, a declarat europarlamentarul Dan Nica. Ce răspuns a primit europarlamentarul român În răspunsul său, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, a afirmat că Bruxelles-ul monitorizează permanent evoluția pieței energiei și susține menținerea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), considerat esențial pentru protejarea competitivității industriei europene. „În prezent, nu avem încă o piață unică funcțională în domeniul energiei electrice. Interconexiunile necesare pur și simplu nu există în toate regiunile, iar modul în care este organizată piața poate contribui la îmbunătățirea situației, însă nu este suficient. De aceea, punem un accent deosebit pe dezvoltarea interconexiunilor și pe investițiile în rețele, abordând aceste aspecte la scară europeană”, a transmis Teresa Ribera Rodríguez. Situația a fost reclamată și dezbătută de mai multe ori în diferite instituții europene fără a se ajunge la o soluție definitivă.
Caniculă și praf saharian în Italia. Patru orașe sunt sub alertă roșie, iar temperaturile urcă la 45 de grade

Patru orașe din Italia se află marți sub alertă roșie din cauza căldurii: Torino, Brescia, Florența și Brescia. Temperaturile cresc progresiv sub influența anticiclonului african, potrivit meteorologilor citați. Vârful celui de-al treilea val de căldură al sezonului este așteptat joi și vineri. În Sardinia se pot înregistra până la 45 de grade în acele zile, potrivit Corriere. Praf saharian pe cerul Italiei Sirocco din sud aduce și un nor de praf saharian pe cerul Italiei. Meteorologul Lorenzo Tedici, de la iLMeteo.it, a explicat efectele acestui fenomen asupra temperaturilor. Praful saharian poate reduce temperatura diurnă cu până la un grad Celsius, potrivit specialistului. În același timp, temperaturile nocturne pot crește din cauza „efectului de pătură”. Acest efect împiedică căldura acumulată în sol să se disperseze în atmosferă pe timpul nopții. De altfel, marți se anunță soare și căldură intensă pe întreaga peninsulă italiană. În nord va fi mai multă nebulozitate, dar cu precipitații reduse, mai ales în zonele alpine. În centrul și sudul țării, soarele și căldura sufocantă vor domina. Temperaturile maxime vor ajunge la 39 de grade în orașe și peste 42 de grade în Sardinia. Unsprezece orașe se află sub alertă portocalie din cauza căldurii și a umidității ridicate. Printre acestea se numără Genova, Verona, Bologna, Ancona, Viterbo, Roma și Rieti. Lista include, de asemenea, Latina, Frosinone, Campobasso și Cagliari. Ce urmează în zilele următoare Miercuri, anticiclonul african va da primele semne de slăbire parțială în zona de nord. Vremea va fi inițial frumoasă, apoi vor apărea nori și furtuni spre seară în nord-est. Fenomenele se vor extinde dinspre Alpi către Prealpi și câmpiile din centrul-estul țării. În restul Italiei, vremea va rămâne stabilă și însorită, potrivit prognozelor pentru miercuri. Joi, presiunea atmosferică va rămâne instabilă în zonele alpine și prealpine din est. Acolo sunt așteptate furtuni, local de intensitate puternică. În restul țării va predomina însă vremea frumoasă, stabilă și însorită, potrivit meteorologilor.
Japonia riscă o criză fără precedent în familia imperială. De ce prințesa Aiko nu poate urca pe tron, deși majoritatea japonezilor o susțin

În timp ce numeroase monarhii europene au renunțat la regulile care favorizau exclusiv bărbații, Japonia continuă să aplice o lege veche de peste un secol, deși tot mai mulți experți și cetățeni cer schimbarea acesteia, scrie CNN. Familia imperială se confruntă cu o criză de succesiune Monarhia japoneză, considerată cea mai veche din lume, are în prezent doar trei persoane care pot moșteni tronul. Împăratul Naruhito are o singură fiică, prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, însă legislația actuală îi interzice să devină împărăteasă exclusiv din cauza sexului său. Cei trei succesori eligibili sunt: prințul Hitachi, unchiul împăratului, în vârstă de 90 de ani; prințul moștenitor Akishino, fratele lui Naruhito, în vârstă de 60 de ani; prințul Hisahito, fiul lui Akishino, în vârstă de 19 ani și primul moștenitor de sex masculin ajuns la maturitate în ultimii 40 de ani. Această situație alimentează temerile privind viitorul instituției imperiale. Paradoxal, Constituția Japoniei nu interzice existența unei împărătese. Blocajul provine din Legea Casei Imperiale, adoptată în 1889, în perioada Meiji, care stabilește că doar descendenții de sex masculin pot moșteni Tronul Crizantemei. Istoricii atrag însă atenția că Japonia a avut în trecut opt împărătese, ceea ce contrazice argumentul potrivit căruia o femeie pe tron ar încălca tradiția. TOKYO, JAPONIA – 22 OCTOMBRIE: Prințesa moștenitoare Kiko a Japoniei sosește la ceremonia de proclamare în fața lumii a întronizării împăratului Naruhito la Palatul Imperial din Tokyo. Sursa foto: Reuters/Issei Kato/Pool / Anadolu Agency/ABACAPRESS.COM Profesorul Makoto Okawa, specialist în istoria familiei imperiale, susține că nu există o bază rațională pentru excluderea femeilor și consideră că această regulă reflectă mai degrabă o discriminare de gen decât o tradiție autentică. Guvernul preferă să readucă în familia imperială foști prinți decât să accepte o împărăteasă În loc să permită accesul femeilor la tron, guvernul condus de premierul Sanae Takaichi propune o altă soluție. Executivul dorește readucerea în familia imperială a unor descendenți ai ramurilor princiare desființate după Al Doilea Război Mondial, pentru a extinde numărul moștenitorilor de sex masculin. Proiectul urmează să fie aprobat de Parlament în această lună și nu prevede nicio posibilitate ca prințesa Aiko sau copiii unei prințese să poată moșteni tronul. În schimb, prințesele care se căsătoresc cu persoane din afara familiei imperiale vor putea rămâne în Casa Imperială pentru a îndeplini îndatoriri oficiale, însă descendenții lor nu vor avea drept de succesiune. Majoritatea japonezilor susțin ideea unei împărătese Sondajele realizate în ultimii ani arată că o mare parte a populației nu se opune ideii ca o femeie să devină împărăteasă. Susținătorii reformei amintesc că numeroase monarhii europene, inclusiv cea britanică, permit femeilor să urce pe tron, iar Japonia însăși a avut împărătese în trecut. Criticii sistemului actual consideră că excluderea femeilor riscă să agraveze criza de succesiune și să pună în pericol viitorul monarhiei. Pe de altă parte, conservatorii afirmă că păstrarea liniei masculine reprezintă fundamentul tradiției imperiale și avertizează că modificarea regulilor ar putea afecta legitimitatea instituției. Rolul familiei imperiale – simbol al unității naționale Familia imperială japoneză are în principal un rol ceremonial, însă rămâne unul dintre cele mai importante simboluri ale unității naționale într-o țară cu peste 120 de milioane de locuitori. Dacă actualele reguli vor rămâne neschimbate, Japonia va continua să depindă de un număr tot mai redus de moștenitori de sex masculin. Dezbaterea privind accesul femeilor la tron nu mai este doar o chestiune de egalitate de gen, ci una care privește însăși continuitatea celei mai vechi monarhii din lume.
Mesajul lui Nicușor Dan pentru Emmanuel Macron după dineul oficial de la Palatul Élysée

Președintele Nicușor Dan le-a transmis marți un mesaj de mulțumire președintelui Franței, Emmanuel Macron, și Primei Doamne Brigitte Macron pentru invitația la dineul oficial oferit la Palatul Élysée. „Mulțumesc Președintelui Emmanuel Macron și Primei Doamne a Republicii Franceze pentru invitația la dineul oficial oferit în onoarea șefilor de stat și de guvern, o oportunitate de a consolida dialogul și cooperarea dintre țările noastre”, a scris Nicușor Dan. Participarea la dineu face parte din programul vizitei oficiale pe care președintele României o efectuează la Paris, la invitația autorităților franceze. Vizita oficială continuă cu ceremoniile de Ziua Franței În cadrul vizitei oficiale la Paris, Nicușor Dan a participat luni la reuniunea Coaliției de Voință privind sprijinul acordat Ucrainei și la dineul oficial oferit de președintele francez Emmanuel Macron. Marți, șeful statului participă la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Franței, inclusiv la parada militară de pe Champs-Élysées, unde România este reprezentată de militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
Noapte de foc în Orientul Mijlociu. SUA atacă Iranul, iar traficul prin Ormuz se prăbușește. UPDATE: Două petroliere au fost lovite

UPDATE Un mort și opt răniți după ce două petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele amenință cu un răspuns Un membru al echipajului a murit, iar alte opt persoane au fost rănite după ce două petroliere au fost lovite de rachete iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite. Atacul marchează o nouă escaladare a conflictului din regiune și coincide cu reluarea bombardamentelor americane asupra Iranului. SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor. „Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM. În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă. Blocada porturilor iraniene începe marți seară Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România. Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze. Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare. Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue. Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale. „Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare. Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional. Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească. Iranul atacă baze americane din mai multe state Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania. Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene. Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană. Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial. Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă. Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona. Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale. Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.
Christopher Nolan respinge temerile legate de AI: Ideea că va înlocui creativitatea umană este o absurditate

Declarațiile au fost făcute în contextul promovării noului său film, „The Odyssey”, o adaptare cinematografică a epopeii lui Homer, care ajunge în această săptămână în cinematografe, mai scrie The Guardian. Nolan: Publicul nu îmbrățișează AI la fel ca investitorii Într-un interviu acordat AFP la Paris, regizorul premiat cu Oscar a remarcat diferența dintre entuziasmul companiilor tehnologice și reacția consumatorilor. „Nu am mai văzut o tehnologie adoptată atât de rapid de Wall Street, investitori și marile companii, dar respinsă atât de clar de public”, a spus Nolan. El a amintit și expresia „AI slop”, folosită mai ales de tineri pentru a descrie avalanșa de texte, imagini și videoclipuri generate automat, considerate de multe ori lipsite de valoare artistică sau de originalitate. Secvență din filmul The Odyssey. Sursa foto X „AI poate fi un instrument, nu un înlocuitor al oamenilor” Christopher Nolan recunoaște că inteligența artificială va avea aplicații utile în industria filmului, în special pentru dezvoltarea unor instrumente vizuale și tehnice. Totuși, el respinge categoric scenariul în care AI ar putea înlocui artiștii. „Cred că ideea că poate înlocui în totalitate ființele umane și creativitatea umană este o absurditate”, a declarat regizorul. Nolan avertiza încă din 2023 că dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie însoțită de responsabilitate din partea companiilor și angajatorilor. În opinia sa, tehnologia nu trebuie folosită pentru a evita răspunderea față de angajați sau pentru a reduce rolul creatorilor. AI rămâne un subiect sensibil la Hollywood Declarațiile vin într-un moment în care inteligența artificială continuă să provoace dezbateri aprinse în industria cinematografică. În ultimii ani, companii din domeniul tehnologiei au susținut că AI ar putea prelua o parte dintre activitățile actorilor, scenariștilor sau operatorilor de imagine. Aceste perspective au reprezentat unul dintre motivele grevei istorice de la Hollywood din 2023, când scenariștii și actorii au cerut garanții privind utilizarea inteligenței artificiale în producțiile cinematografice. Controverse înainte de lansarea filmului „The Odyssey” Noul film al lui Nolan, realizat cu un buget estimat la 250 de milioane de dolari și filmat în mai multe locații din zona Mediteranei, a fost deja în centrul unor controverse. Regizorul a fost criticat de Elon Musk și de mai multe voci conservatoare după alegerea actriței Lupita Nyong’o pentru rolul Elenei din Troia. Christopher Nolan a minimalizat însă polemica, afirmând că astfel de reacții apar înainte ca publicul să vadă efectiv filmul. „Discuțiile care au loc înainte ca oamenii să vadă filmul sunt irelevante, pentru că nimeni dintre cei implicați nu știe încă ce este, de fapt, filmul”, a spus regizorul. El a amintit că a trecut prin situații similare în perioada în care a realizat trilogia „Batman”, concluzionând că singura preocupare a unui cineast trebuie să fie interpretarea cât mai fidelă și personală a operei originale.
Tehnocratul pregătit de Zelenski pentru conducerea Ucrainei. Legătura lui Serhii Koretskyi cu România

Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care președintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război. Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcția în timpul unei întâlniri desfășurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informația nu a fost confirmată oficial nici de Președinția Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz. Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după ce Zelenski a anunțat o nouă reorganizare a guvernului. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale. Un posibil premier fără partid și fără carieră politică Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susținut de partidul prezidențial și va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski. Profilul său este însă unul predominant tehnic și managerial. El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfășurat în industria petrolului și gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat. Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră. Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre. Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre. Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz. Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producției este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net. OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experiența și infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului. România ar putea deveni și o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție și au obligat Kievul să își majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic. Managerul care a readus Ukrnafta pe profit Reputația lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025. După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent. În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța că obținuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului și că producția de gaze crescuse cu 7% față de anul anterior. Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război. El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor și o experiență de peste două decenii în industria energetică. Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum și rețeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee. Misiunea noului „premier-manager” În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalațiile de producție, depozitare și distribuție ale Naftogaz. Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente și instalații critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervențiile de urgență, importurile de gaze și atragerea finanțării externe pentru refacerea infrastructurii. Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski dorește în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiții proprii. Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide și oligarhi. În același timp, îl poate face mai dependent de președinte și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului. Parlamentul trebuie să aprobe numirea Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcție. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui. Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, sunt propuși de noul premier. Parlamentari ai partidului prezidențial au declarat că nu au fost consultați înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceștia au indicat însă că ar urma să îi susțină candidatura.
Paradoxul cremei de protecție solară. De ce unii ajung să se expună unui risc mai mare

Persoanele care folosesc cremă de protecție solară ar putea avea un risc mai mare de cancer de piele. Riscul este mai mult decât dublu, arată un studiu american. Cercetarea s-a bazat pe date din Canada și Marea Britanie. Explicația ține de un fenomen pe care specialiștii îl numesc „paradoxul cremei de protecție solară”. Utilizarea filtrelor de protecție oferă un fals sentiment de siguranță, explică Paolo Ascierto. El conduce Unitatea de Oncologie a Melanomului de la Institutul Pascale din Napoli. Acest lucru îi determină pe oameni să se expună la soare într-un mod mai riscant, potrivit medicului citat de Corriere. Crema solară rămâne esențială, dar nu protejează ore întregi la soare. Majoritatea oamenilor nu aplică o cantitate suficientă și nu o reaplică pe parcursul zilei, a explicat Ascierto. Îmbrăcămintea contează la fel de mult precum crema Ascierto a subliniat importanța hainelor purtate de persoanele cu risc mai mare de arsuri solare. Cămășile cu mâneci lungi, din in sau bumbac subțire, sunt recomandate pentru plimbările lungi la soare. Culorile închise și vii oferă o protecție mai bună decât cele deschise, potrivit medicului. Ochelarii de soare trebuie să aibă lentile conforme normelor și rame care înconjoară fața. O pălărie cu bor larg protejează zonele adesea uitate, precum urechile și scalpul. Piergiorgio Malagoli, șeful secției de Dermatologie de la Policlinico San Donato din Milano, a explicat conceptul de fotoprotecție personalizată. Acesta presupune strategii diferite, în funcție de vârstă, fototip și alte caracteristici individuale. Copiii au un risc mai mare de arsuri solare, la fel ca persoanele care iau medicamente fotosensibilizante. Bolnavii de lupus, artrită reumatoidă sau boala Crohn se numără printre categoriile expuse unui risc suplimentar, potrivit medicului. Razele UV rămân periculoase și în zilele înnorate În Italia, razele UV pot afecta pielea din martie până în octombrie. Acest lucru e valabil chiar și pe vreme înnorată sau răcoroasă, arată explicațiile medicilor. Majoritatea oamenilor subestimează riscurile expunerii rapide și sporadice, cum sunt cele din weekenduri. Vacanțele în afara sezonului, în destinații exotice, sunt un alt moment de risc, a precizat Malagoli. Pielea nu este pregătită pentru o expunere intensă și bruscă la soare, în astfel de situații.