Nicușor Dan se întâlnește azi cu liderii din fosta coaliție la Cotroceni. Se caută un premier
Nicușor Dan se va întâlni cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Întâlnirea va avea loc la Palatul Cotroceni, luni, la ora 9:00. Anunțul privind întâlnirea cu liderii fostei coaliții vine în contextul blocajului privind desemnarea unui nou premier, la mai bine de două luni de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. Președintele nu vede încă o soluție și cere partidelor să își asume public ceea ce susțin La summitul NATO de la Ankara de săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a declarat că la mai bine de două luni de la declanșarea crizei politice, el nu vede încă o soluție clară pentru formarea unei majorități guvernamentale și le cere liderilor partidelor să își asume public variantele pe care le susțin. Mai mult, în spațiul public s-a vehiculat ideea ca aceste consultări să fie publice, televizate, pentru ca românii să vadă ce își doresc liderii partidelor politice și ce stă la baza blocajului existent de mai bine de două luni. România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul Guvernulului condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. Criză politică începută din 5 mai După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar, iar Tomac și-a depus mandatul. Ulterior, Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. Fără sprijinul partidului din care face parte, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Fost premier spaniol acuzat de rasism în urma unor remarci la adresa echipei de fotbal a Franței
Rajoy, care a fost premier între 2011 și 2018, a reflectat asupra iminentei confruntări dintre Spania și Franța în semifinale într-un articol publicat vineri în ziarul online El Debate, potrivit The Guardian. „Merită să ne amintim că Franța a fost dublă campioană mondială și a fost finalistă la ultima Cupă Mondială”, a scris el . „Au câștigat fiecare meci pe care l-au jucat la această Cupă Mondială și sunt în prezent pe locul 1 în clasamentul FIFA. De asemenea, au un lot de top. Acestea fiind spuse, nu au jucători francezi. Și joacă foarte bine. Vor fi un adversar formidabil.” Remarcile lui fostului prim-ministru Rajoy, care au atras comparații cu recentul atac rasist al unui senator paraguayan asupra lui Kylian Mbappé pe rețelele de socializare, au stârnit un răspuns usturător din partea actualului prim-ministru al Spaniei. „Există persoane care încă își măsoară apartenența după numele de familie, locul nașterii sau culoarea pielii”, a scris Pedro Sánchez într-o postare pe X. Hay quien todavía mide la pertenencia por el apellido, el lugar de nacimiento o el color de piel. Otros la medimos por el arraigo a un país y la voluntad de contribuir a él. Jugando al fútbol. Cuidando a nuestros mayores. O abriendo negocios. España es de quien la ama y la… — Pedro Sánchez (@sanchezcastejon) July 12, 2026 „Alții o măsoară după rădăcinile noastre într-o țară și prin voința noastră de a contribui la ea. Jucând fotbal. Grija pentru bătrânii noștri. Sau deschiderea de afaceri. Spania aparține celor care o iubesc și muncesc pentru ea. Nu celor care o fac de rușine cu declarații xenofobe.” Reacție furioasă în Franța Cuvintele lui Mariano Rajoy au provocat o reacție furioasă în Franța. „Este complet inacceptabil”, a declarat duminică ministrul francez de interne, Laurent Nuñez, pentru postul francez BFMTV. „Nu este deloc vorba despre Franța. Franța este o țară a diversității, unde fiecare poate prospera și își poate găsi locul.” Olivier Faure, liderul Partidului Socialist Francez, a declarat că echipa națională a Franței este compusă doar din cetățeni francezi.
Preasfințitul Antonie, întronizat Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei
Ceremonia de întronizare a avut loc prin delegatul Patriarhului, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care i-a înmânat noului mitropolit însemnele rangului mitropolitan – mantia, crucea, engolpionul, camilafca și cârja arhierească. Patriarhul Daniel amintește în document că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Episcopul de Bălți, PS Antonie, în ședința din 2 iulie 2026, pentru ocuparea scaunului vacant de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei, în urma procedurilor statutare desfășurate în cadrul Mitropoliei Basarabiei. IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință” În Gramata Patriarhală se arată că IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință”, pregătirea sa teologică și activitatea desfășurată în cadrul Mitropoliei Basarabiei, inclusiv ca Episcop de Bălți din anul 2018. Prin actul de întronizare, noul mitropolit primește autoritatea canonică de a conduce Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Basarabiei, de a numi clerici și conducători ai așezămintelor monahale și de a exercita toate atribuțiile prevăzute de canoanele și statutul Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul Daniel îi cere noului Mitropolit al Basarabiei să păstreze comuniunea cu Patriarhia Română și Sfântul Sinod, să consolideze viața bisericească în Republica Moldova, să colaboreze cu autoritățile și cu celelalte culte și să sprijine păstrarea identității spirituale și culturale a românilor din Basarabia. Totodată, Patriarhul îi îndeamnă pe clericii și credincioșii din Arhiepiscopia Chișinăului să îl primească pe noul lor ierarh „cu dragoste, ascultare și împreună-lucrare”, pentru întărirea unității Ortodoxiei românești în Republica Moldova. Cine este ÎPS Antonie ÎPS Antonie s‑a născut la data de 29 mai 1963, în localitatea Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, primind la botez numele Anatol. A urmat şcoala medie de cultură generală din satul Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Igienă şi Epidemiologie din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a obținut licența. Și‑a completat formarea prin stagii de specializare și cercetare în Elveţia, potrivit mitropoliabasarabiei.md. La 6 ianuarie 2011 a fost tuns în monahism în Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”, primind numele Antonie. A fost hirotonit ierodiacon și ieromonah, iar ulterior hirotesit protosinghel şi arhimandrit. Înainte de alegerea în treapta arhieriei a îndeplinit diferite responsabilități administrative, pastorale și academice, implicându‑se activ în viața Bisericii și în cercetarea teologică. La 22 mai 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l‑a ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului cu titlul „de Orhei”, iar în data de 24 mai 2014 este hirotonit în treapa de episcop, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. În data de 24 mai 2018 este ales Episcop de Bălţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pe lângă activitatea pastorală și administrativă, Preasfințitul Părinte Antonie desfășoară o bogată activitate academică și publicistică. A publicat peste 200 de articole și studii în reviste de specialitate și publicații bisericești.
Alexandru Rogobete face apel la unitate înaintea negocierilor politice: România este astăzi în comă, la terapie intensivă
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, afirmă că actuala clasă politică trebuie să își asume responsabilitatea pentru lipsa de încredere a românilor în politică și să pună accent pe soluții, nu pe conflicte. „Dacă noi, clasa politică, nu reușim să oferim oamenilor mai mult decât conflicte, frică, neîncredere și dezbinare (…) nu putem continua să căutăm doar vinovați și să uităm de soluții reale”, a scris Rogobete pe Facebook. Acesta susține că România nu are nevoie de „salvatori” care pretind că pot rezolva singuri problemele țării, ci de echipe care să lase deoparte orgoliile și să pună interesul național pe primul loc. „Marile schimbări nu au fost niciodată opera unui singur om. Ele au fost construite de echipe, de oameni care au avut curajul să lase orgoliile deoparte și să pună interesul național mai presus de interesul personal sau de partid”, afirmă fostul ministru. În mesajul său, Rogobete face referire și la întâlnirea politică programată pentru ziua următoare, pe care o consideră decisivă pentru stabilitatea țării. „Mâine va avea loc o întâlnire politică extrem de importantă pentru echilibrul acestei țări. Să renunțăm la iluzia că un singur om poate salva România”, transmite acesta. Fostul ministru folosește și o metaforă inspirată din domeniul medical, afirmând că România se află „în comă, la terapie intensivă”, iar în astfel de momente este nevoie de cooperare, nu de conflicte. „În astfel de clipe, medicii nu se ceartă între ei în jurul patului bolnavului. Lucrează împreună pentru a-i salva viața. Și nu există un singur om, există o echipă”, a conchis Alexandru Rogobete.
Zelenski caută un nou premier al Ucrainei. Cinci nume sunt analizate după demisia Yuliei Svyrydenko
Liderul de la Kiev a descris schimbările din Executiv drept o „reînnoire” a echipei guvernamentale, menită să susțină o strategie politică adaptată provocărilor actuale generate de războiul cu Rusia. Până în acest moment, niciun candidat nu a fost nominalizat oficial, însă Zelenski a avut duminică întâlniri separate cu mai mulți oficiali de rang înalt, considerați potențiali succesori ai premierului demisionar, scrie TVPWorld. Cine sunt favoriții Printre numele vehiculate se află Serghei Korețki, directorul executiv al companiei de stat Naftogaz, ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, ministrul Energiei, Denis Șmîhal, ministrul de Interne, Ihor Klimenko, precum și primarul orașului Harkov, Ihor Terehov. Potrivit unor informații apărute în presa ucraineană, Serghei Korețki este considerat unul dintre favoriți. Acesta conduce Naftogaz din 2025 și a administrat anterior Ukrnafta, cel mai mare producător de petrol din Ucraina. Cu o experiență de peste 20 de ani în industria energetică, Korețki s-a remarcat prin gestionarea unui sector strategic, aflat permanent sub presiunea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. După întrevederea cu acesta, Zelenski a apreciat conducerea „eficientă” a companiilor Naftogaz și Ukrnafta, afirmând că acestea și-au îndeplinit obiectivele naționale într-un domeniu extrem de sensibil pentru securitatea statului. Fedorov și Șmîhal rămân variante importante Mihailo Fedorov este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Volodimir Zelenski și face parte din Guvern încă din 2019. Inițial ministru al Transformării Digitale, acesta și-a consolidat influența în timpul războiului prin coordonarea programelor privind dronele, tehnologia militară și digitalizarea armatei ucrainene. În cadrul întâlnirii cu președintele, Fedorov a prezentat stadiul proiectelor din domeniul apărării și necesitatea unor noi acorduri cu partenerii internaționali. O altă variantă este Denis Șmîhal, actual ministru al Energiei și fost prim-ministru al Ucrainei. Acesta a condus Guvernul între 2020 și 2025, devenind cel mai longeviv premier al țării după obținerea independenței. Șmîhal a gestionat atât pandemia de COVID-19, cât și primii ani ai invaziei ruse la scară largă. Primarul Harkovului și ministrul de Interne sunt pe lista scurtă Ihor Terehov, primarul Harkovului din 2021, este apreciat pentru modul în care a administrat al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, aflat constant sub bombardamente rusești. Acesta a coordonat intervențiile de urgență, refacerea infrastructurii și menținerea serviciilor publice într-un oraș aflat în apropierea frontului. De asemenea, pe lista potențialilor candidați se află și ministrul de Interne, Ihor Klimenko. Fost șef al Poliției Naționale, acesta conduce din 2023 ministerul responsabil de poliție, Garda Națională, Poliția de Frontieră și serviciile pentru situații de urgență, instituții implicate zilnic în protejarea populației și a infrastructurii critice. Zelenski a transmis că apreciază activitatea ministerului și a mulțumit personalului pentru eforturile depuse în apărarea țării. Yulia Svyrydenko ar putea pleca la Washington Yulia Svyrydenko, în vârstă de 39 de ani, a devenit prim-ministru în iulie 2025, după ce ocupase funcțiile de vicepremier și ministru al Economiei. Ea este considerată unul dintre cei mai importanți colaboratori ai lui Zelenski în domeniul economic. În mandatul său a coordonat negocierile pentru acordul privind resursele minerale încheiat cu Statele Unite și a gestionat pe rioada dificilă în care infrastructura energetică a Ucrainei a fost vizată de numeroase atacuri rusești. Președintele ucrainean i-a mulțumit pentru activitatea desfășurată și a anunțat că i-a propus o nouă funcție într-un domeniu important al relațiilor cu un partener strategic. Deși nu a precizat despre ce poziție este vorba, mai multe surse indică faptul că Svîrîdenko ar putea deveni noul ambasador al Ucrainei în Statele Unite. Schimbarea Guvernului are loc într-un moment critic pentru Ucraina, în condițiile în care autoritățile încearcă să consolideze administrația și să răspundă provocărilor generate de războiul cu Rusia, dar și să mențină sprijinul partenerilor occidentali.
Craiova găzduiește Campionatul Balcanic de Atletism U20. Aproape 300 de sportivi din 18 țări participă la competiție
Potrivit edilului, la competiție sunt prezenți peste 400 de delegați, dintre care aproape 300 de atleți, care concurează în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente regionale dedicate sportivilor sub 20 de ani. Campionatul este organizat sub egida Balkan Athletics și reunește reprezentanți ai federațiilor naționale din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Croația, Georgia, Grecia, Israel, Kosovo, Malta, Muntenegru, Republica Moldova, Serbia, Slovenia, Turcia, Ucraina, Macedonia de Nord și România. Este pentru a doua oară când Craiova găzduiește această competiție internațională „Faptul că această competiție revine la Craiova confirmă încă o dată că orașul nostru dispune de o infrastructură sportivă modernă și de capacitatea organizatorică necesară pentru a găzdui evenimente sportive internaționale de cel mai înalt nivel. Ne bucurăm să fim, din nou, gazda unei competiții care promovează performanța”, a transmis Lia Olguța Vasilescu într-o postare publicată pe Facebook. Competiția se desfășoară pe parcursul acestui weekend și reunește unii dintre cei mai valoroși tineri atleți din regiunea Balcanilor.
Sorin Grindeanu atacă PNL înaintea consultărilor de la Cotroceni: Brătienii second-hand s-au trezit brusc în conștiință și luptă cu PSD
Liderul PSD susține că liberalii încearcă să se poziționeze împotriva social-democraților, deși au făcut parte din guvernare în ultimii ani. „Brătienii second-hand s-au trezit brusc în conștiință și luptă cu PSD”, afirmă Sorin Grindeanu. El îi acuză pe liberali că, în loc să propună măsuri pentru economie, continuă să promoveze un discurs politic anti-PSD. Acuzații privind economia și Guvernul În aceeași postare, Grindeanu susține că actualul Executiv va împrumuta România cu 25 de miliarde de lei mai mult decât în anul precedent și vorbește despre pierderi de locuri de muncă și falimente în economie. Totodată, liderul PSD critică reducerea a 15.000 de posturi din Educație, despre care afirmă că este prezentată drept o reformă. Atacuri la adresa PNL și a foștilor parteneri de guvernare Sorin Grindeanu spune că măsurile privind companiile de stat au fost pregătite de miniștri PSD. „În acest timp, miniștrii demiși – ca Pîslaru, împart contracte de milioane de lei firmelor de casă, înființate tot de ei. S-a stins lumina în cămară și au dispărut și rafturile! Iar o doamnă (Oana Gheorghiu – n.r.) pe care nu a votat-o nimeni ne spune cu emfază ipocrită că discordia în coaliție a apărut când s-a ajuns la companiile de stat. Nu, doamnă! Iar nu ați înțeles nimic”, adaugă social-democratul. „Programul anti-PSD nu este o soluție” În finalul mesajului, liderul social-democrat afirmă că atacurile împotriva PSD nu rezolvă problemele românilor. „Lupta anti-PSD nu a generat niciodată vreo soluție reală pentru români. Doar ură. Atunci când nu ai un program pentru economie și pentru cetățeni, singurul care îți rămâne la îndemână este programul anti-PSD”, a transmis Sorin Grindeanu. Blocajul privind desemnarea premierului: Nicușor Dan se întâlnește luni cu liderii din fosta coaliție la Cotroceni Luni, președintele Nicușor Dan se va întâlni cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Întâlnirea va avea loc la Palatul Cotroceni la ora 9:00. Anunțul vine în contextul blocajului privind desemnarea unui nou premier, la mai bine de două luni de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură.
Comisia Europeană pregătește amenzi pentru marile companii de tehnologie care nu protejează consumatorii
Comisia Europeană urmează să anunțe până la sfârșitul anului o propunere privind consolidarea protecției consumatorilor în mediul online. Inițiativa vine în contextul în care blocul comunitar dezbate și o posibilă interdicție privind accesul copiilor la rețelele sociale, scrie Financial Times. UE pregătește reguli mai stricte pentru protecția consumatorilor online „Trebuie să ne asigurăm, în următoarele săptămâni, că avem un răspuns general coerent la o problemă care a căpătat o amploare foarte mare, nu doar în cercurile politice, ci, cred eu, și în rândul publicului larg”, a declarat pentru FT comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Tot mai multe țări analizează modalități prin care copiii să fie protejați de efectele nocive ale internetului, inclusiv ale rețelelor sociale. Regatul Unit a anunțat că persoanele sub 16 ani nu vor mai putea folosi platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat. Franța și alte state membre ale UE pregătesc, la rândul lor, restricții la nivel național. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunțat și ea în favoarea unor astfel de măsuri. Noile reguli europene ar urma să combată designul care creează dependență, capcanele legate de abonamente și așa-numitele „modele înșelătoare”, prin care utilizatorii sunt determinați să cumpere sau să plătească pentru servicii fără să își dea seama pe deplin. „Nu există o singură soluție care să rezolve toate problemele. Va fi nevoie de mai multe măsuri care să funcționeze împreună”, a spus McGrath. „Copiii pot fi deosebit de influențabili și vulnerabili. Prin urmare, considerăm că protecția trebuie consolidată în acest domeniu, în special dacă există și o tranzacție comercială la mijloc”, a adăugat oficialul european. Comisia Europeană vrea să intervină direct în cazurile grave Comisia dorește, de asemenea, să își acorde competența de a aplica aceste norme în cazul unor „situații sistemice foarte ample, cu caracter transfrontalier”. În baza unei alte propuneri care urmează să fie prezentată, instituția ar putea amenda platformele care încalcă legislația privind protecția consumatorilor. Măsura ar urma să se aplice nu doar marilor companii de tehnologie, deja vizate de legislația digitală a blocului comunitar, ci și comercianților online mai mici sau producătorilor de jocuri video. În prezent, statele membre sunt responsabile de aplicarea acestor norme, iar Comisia are doar un rol de coordonare. McGrath a afirmat însă că „această coordonare nu a dus niciodată la aplicarea unei amenzi sau a unei sancțiuni și pur și simplu nu reprezintă un factor suficient de descurajare pentru companiile care vor să încalce legile noastre”. Propunerea provoacă însă și discuții în interiorul Comisiei. Unii oficiali europeni și unele state, printre care Polonia, consideră că noile reguli s-ar putea suprapune cu legislația deja existentă, inclusiv cu Regulamentul privind serviciile digitale. Interzicerea rețelelor sociale pentru copii rămâne controversată În același timp, interzicerea totală a accesului copiilor la rețelele sociale rămâne o măsură controversată. Australia a introdus deja o astfel de interdicție, însă criticii spun că metodele de verificare a vârstei pot fi ocolite și pot ridica probleme privind protecția datelor personale. McGrath a declarat că rezultatele unor astfel de interdicții sunt, deocamdată, „neconcludente”. Comisarul european a subliniat că tinerii trebuie educați și cu privire la riscurile din mediul online. „Rețelele sociale au și multe beneficii. Copiii comunică cu prietenii lor, iar mediul online va face parte din viața lor și la maturitate. Trebuie să îi pregătim și pentru acest lucru”, a declarat McGrath.
Oana Gheorghiu: Cred că Nicușor Dan a greșit când l-a nominalizat pe Veștea drept premier fără o discuție cu PNL
Invitată la emisiunea „În fața ta” la Digi24, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că este de părere că președintele Nicușor Dan „a făcut o greșeală, probabil influențat de niște informații pe care le-a avut din interiorul PNL” atunci când l-a desemnat pe Adrian Veștea să formeze noul Executiv. „Cred că Nicușor Dan a făcut o greșeală probabil influențat de niște informații pe care le-a avut din interiorul PNL. Eu cred că președinția este o instituție extrem de importantă și că România are nevoie de o instituție credibilă. Nicușor Dan este un om și cred că asta trebuie să învățăm. Oamenii sunt oameni indiferent ce poziție ocupă. Cred că asta trebuie să învățăm din toate experiențele acestea că și președinții și prim-miniștrii și miniștrii sunt oameni care pot să facă greșeli. Probabil că din perspectiva mea a fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid”, a declarat Oana Gheorghiu la Digi24. Totodată, ea a atras atenția asupra faptului că România traversează o profundă criză de încredere în instituțiile publice și a făcut apel la reconstruirea credibilității acestora. „Cred că trebuie să reconstruim cumva împreună cu toții încrederea în instituțiile statului român, pentru că noi trăim în cea mai mare criză de încredere și asta cred că ne face rău tuturor”, a mai spus Gheorghiu în cadrul emisiunii. România, în criză politică de mai bine de două luni România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a spus Bolojan la momentul nominalizării făcute de Nicușor Dan pentru funcția de premier. Cu toate acestea, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi. O nouă rundă de consultări săptămâna viitoare Luni vor avea loc noi consultări la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui premier și formarea unei majorități parlamentare. „La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd și o să le adresez rugămintea să nu spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate”, a afirmat Nicușor Dan miercuri. Sursa video: Digi 24
Un congresman american susține că a fost reținut de armata israeliană și de coloniștii din Cisiordania
Un reprezentant al congresmanului Khanna, un democrat din California, a declarat că incidentul a avut loc miercuri în mijlocul unui turneu de trei zile în Cisiordania. În timp ce congresmanul vizita un sat palestinian abandonat după atacurile coloniștilor, bărbați mascați cu arme au oprit grupul său și nu i-au lăsat să plece, potrivit AP. Biroul lui Khanna a declarat că incidentul a avut loc în orașul Khirbet Zanuta. Khanna a spus că, atunci când au sosit soldații israelieni, a fost împiedicat să-i vadă interacționând într-un mod prietenos cu coloniștii și blocând ieșirea pentru grupul congresmanului. Grupul lui Khanna nu a fost lăsat să-și continue drumul decât după ce au fost chemate Ambasada SUA și poliția israeliană. „Dacă i se poate întâmpla asta unui membru american al Congresului, imaginați-vă cum este viața palestinienilor care nu au smartphone-uri, nu au securitate și nu au platformă națională”, a spus Khanna, care analizează o candidatură la președinție în 2028, într-un e-mail de strângere de fonduri pe care l-a trimis la scurt timp după postarea sa de sâmbătă despre incident. Armata isreliană susține că soldații au redeschis drumul blocat de civili Într-un comunicat, IDF a declarat că a primit un raport despre cetățeni israelieni care blochează cetățeni străini și mass-media în Khirbet Zanuta. „La primirea raportului, trupele IDF au fost trimise la fața locului, au dispersat rapid civilii israelieni și au redeschis drumul blocat”, a declarat armata într-un comunicat. „Soldații IDF care operau în zonă nu au participat la blocarea drumului.” Politicienii democrați din Statele Unite și-au intensificat criticile la adresa Israelului pe fondul unei întoarceri bruște împotriva țării din partea alegătorilor partidului de la începutul războiului din Gaza. Săptămâna trecută, fostul primar al orașului Chicago, Rahm Emanuel, al cărui tată s-a născut la Ierusalim și a luptat în războiul de independență al Israelului, a ținut un discurs aprig la Tel Aviv, în care a spus că Israelul a devenit un „paria teritorial”. Emanuel este, de asemenea, un potențial candidat la Casa Albă.