Trump își temperează criticile la adresa Spaniei după creșterea cheltuielilor NATO. Amenințările comerciale rămân pe masă
Declarațiile au fost făcute la scurt timp după summitul Alianței Nord-Atlantice desfășurat la Ankara, unde principalele subiecte au fost majorarea cheltuielilor pentru apărare și securitatea regională. La întoarcerea spre Statele Unite, Trump a declarat că Spania „a revenit” asupra poziției sale și că a fost „foarte generoasă” în privința plăților pentru apărare. Liderul american a precizat că Madridul a răspuns solicitărilor privind contribuțiile financiare, fără a oferi însă detalii suplimentare. Potrivit Guvernului spaniol, afirmațiile lui Trump fac referire la faptul că Spania va atinge în acest an pragul de 2% din PIB alocat apărării, obiectiv stabilit anterior în cadrul NATO, scrie Reuters. Madrid respinge ținta de 5% din PIB pentru apărare Premierul Pedro Sanchez a declarat că discuția avută cu Donald Trump în timpul summitului a fost una „foarte cordială”, în ciuda divergențelor privind noile obiective de finanțare ale Alianței. Guvernul de la Madrid susține că și-a majorat semnificativ bugetul destinat apărării, de la 0,98% din PIB în 2017 la aproape 33 de miliarde de euro în prezent, ceea ce permite atingerea pragului de 2% în acest an. Cu toate acestea, executivul spaniol refuză să accepte noua țintă propusă în cadrul NATO, care prevede alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Autoritățile spaniole argumentează că o asemenea creștere ar necesita reducerea cheltuielilor sociale și nu reflectă în mod necesar amenințările reale cu care se confruntă țara. Amenințările comerciale nu au fost retrase oficial Deși tonul președintelui american s-a schimbat, nu este clar dacă amenințarea privind oprirea schimburilor comerciale cu Spania va fi retrasă. Un oficial american a declarat pentru Reuters că agențiile federale pregătesc o listă cu produse spaniole care ar putea face obiectul unor restricții comerciale, în cazul în care administrația Trump va decide să meargă mai departe cu măsurile anunțate. Specialiștii în drept comercial susțin că președintele SUA ar putea utiliza Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională (International Emergency Economic Powers Act) pentru a impune un embargo total sau parțial asupra importurilor din Spania. Nu ar fi pentru prima dată când administrația Trump adoptă măsuri comerciale împotriva Madridului. În primul său mandat, Statele Unite au introdus taxe antidumping de 30% pentru măslinele negre provenite din Spania. Trump și Spania în NATO Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, urma să aibă joi o întâlnire de lucru cu ambasadorul Statelor Unite în Spania, Benjamin Leon, pe fondul tensiunilor diplomatice dintre cele două state. Surse din delegația spaniolă prezente la summit au declarat pentru presa locală că autoritățile de la Madrid consideră disputa mai degrabă una de imagine decât un conflict cu efecte reale asupra relațiilor bilaterale. Oficialii susțin că nu au observat până în prezent consecințe economice sau o reducere a investițiilor americane în Spania. Reprezentanți ai Partidului Popular, principala formațiune de opoziție, l-au criticat pe premierul Pedro Sanchez pentru deteriorarea relațiilor cu Washingtonul, însă au subliniat că interesele economice comune dintre cele două țări rămân puternice. În regiunea Aragon, unde companii americane precum Amazon și Microsoft au investit miliarde de dolari în centre de date, autoritățile locale au transmis că proiectele continuă fără modificări și că activitatea economică se desfășoară în condiții normale. La rândul său, liderul partidului Vox, Santiago Abascal, apropiat de Donald Trump, a calificat tensiunile dintre Washington și Madrid drept „absolut dramatice” și l-a acuzat pe Pedro Sanchez că afectează credibilitatea internațională a Spaniei.
O podea realizată din unt de arahide a fost inaugurată la un muzeu din Olanda. S-au folosit sute de kilograme de unt de arahide
Peste 800 de kilograme de unt de arahide au fost utilizate la crearea unei podele dintr-un muzeu din Olanda, potrivit AP. Podeaua, un omagiu adus unui artist olandez Opera de artă reprezintă un omagiu adus artistului olandez Wim T. Schippers, decedat luna trecută. Artistul a murit la vârsta de 83 de ani și a creat „Pindakaasvloer”. Denumită și „podeaua cu unt de arahide” aceasta a fost creată în 1969. Lucrarea a fost dezvelită joi la Depot-ul Muzeului Boijmans Van Beuningen din orașul portuar olandez Rotterdam. Podeaua va face parte dintr-o expoziție de două luni, potrivit sursei. Schippers a fost un personaj nonconformist îndrăgit în Olanda. Totodată, a fost și vocea unor personaje preferate de olandezi. El a creat opere absurde și caraghioase, care au contestat ideile convenționale despre semnificația artei. „Nu-i așa că este fantastic că stăm cu toții aici și ne uităm la unt de arahide?”, le-a spus Schippers jurnaliștilor adunați la Muzeul Central din Utrecht în 1997. Atunci, Pindakaasvloer a fost expus pentru a doua oară. Podeaua din unt de arahide, parte a unei serii de lucrări Schippers a creat lucrarea ca parte a unei serii de pardoseli. Aceasta includea și pardoseli acoperite cu cioburi de sticlă și sare, mai arată sursa citată. Aroma este cea care persistă în mintea multora dintre cei care văd lucrările. Personalul muzeului i-a îndrumat pe vizitatori la vernisaj să „urmeze mirosul”. Acesta plutea pe lângă casa de bilete, la trei etaje mai jos, unde este expusă opera de artă. Un indicator de la intrarea în muzeu avertizează vizitatorii cu alergii la arahide că este posibil să nu dorească să intre. S-au utilizat 40 de găleți de unt de arahide Săptămâna trecută, doi angajați ai muzeului au avut nevoie de câteva zile pentru a întinde 40 de găleți cu unt de arahide. Cantitatea a fost întinsă pe un hexagon de 25 de metri pătrați. Înainte de moartea sa, muzeul și Schippers au discutat despre cum să recreeze lucrarea în viitor. Acelștia au elaborat un plan vast care includea cerința de a aplica untul de arahide „cât mai lin și plictisitor posibil”. De asemenea, planul prevedea că „nimeni nu are voie să stea în picioare sau să se întindă pe untul de arahide”.
Rogobete: Nu există viitor pentru România dacă rămânem prizonierii propriilor orgolii
Alexandru Rogobete spune că România nu mai are timp pentru orgolii: „Sunt momente în istoria unei țări în care nu mai contează cine are ultimul cuvânt. Contează cine are primul gest de responsabilitate. Cred că acesta este unul dintre acele momente”, a transmis Rogobete, joi, pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru al Sănătății susține că adevărata măsură a unui lider nu este lipsa greșelilor, ci capacitatea de a recunoaște atunci când este nevoie de o schimbare de direcție și disponibilitatea de a construi împreună soluții mai bune. „Nu suntem perfecți și mereu e loc de mai bine. Toți greșim. În politică, în administrație, în viață. Dar adevărata măsură a unui lider nu este să pretindă că nu greșește niciodată, ci să aibă maturitatea de a recunoaște când trebuie schimbată direcția și curajul de a construi împreună ceea ce este mai bine pentru oameni”, mai spune Rogobete. Fostul ministru consideră că România „nu are nevoie de orgolii, răzbunări, etichete sau blocaje”, ci de lideri dispuși să stea la aceeași masă și să găsească soluții pentru cetățeni. Potrivit ministrului, decidenții trebuie să privească dincolo de calculele politice, sondaje și ambițiile personale și să se concentreze asupra preocupărilor oamenilor, antreprenorilor și tinerilor care își doresc un viitor în România. „Nu există lideri adevărați fără curajul de a uni. Și nu există viitor pentru România dacă rămânem prizonierii propriilor orgolii”, a mai transmis fostul ministru al Sănătății. În finalul postării, Alexandru Rogobete afirmă că oamenii îi vor judeca pe liderii politici nu după disputele câștigate, ci după capacitatea de a pune interesul României pe primul loc.
OMS: Numărul cazurilor de cancer va crește cu aproape 70% până în 2050
Raportul Global Status Report on Cancer 2026, realizat de Organizația Mondială a Sănătății împreună cu Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) și publicat miercuri, estimează că, în lipsa unor măsuri urgente, numărul cazurilor noi de cancer va ajunge la aproape 35 de milioane pe an până în 2050. În prezent, boala provoacă aproape 10 milioane de decese anual și reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel mondial, după bolile cardiovasculare. OMS cere acțiuni urgente Potrivit OMS, cancerul face peste 26.000 de victime în fiecare zi și afectează milioane de familii nu doar din punct de vedere medical, ci și financiar și social. „Cancerul este o boală profund personală, care ne afectează aproape pe toți. Însă șansele unei persoane de a supraviețui acestei boli nu ar trebui să depindă niciodată de țara în care s-a născut sau de veniturile pe care le are”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Oficialul a subliniat că diferențele evidențiate de raport „nu sunt inevitabile; ele sunt consecința unor alegeri și pot fi reduse printr-o acțiune mai puternică și coordonată” a guvernelor și a sistemelor de sănătate. Aproape 40% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite Aproape patru din zece cazuri de cancer sunt asociate cu factori de risc care pot fi evitați. Printre aceștia se numără fumatul, consumul de alcool, excesul ponderal, lipsa activității fizice și infecțiile provocate de virusul papiloma uman (HPV), virusurile hepatitice B și C sau bacteria Helicobacter pylori. Prevenția rămâne esențială pentru reducerea impactului cancerului asupra populației, însă progresele înregistrate până acum sunt insuficiente, consideră OMS. „Deși observăm scăderi ale unor tipuri de cancer în țările care au implementat politici de prevenție, progresul a fost mult prea lent”, a explicat Elisabete Weiderpass, director al Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, instituția de cercetare în domeniul cancerului a OMS. Potrivit acesteia, creșterea obezității, sedentarismul, alimentația nesănătoasă și poluarea aerului contribuie tot mai mult la modificarea profilului global al cancerului. OMS: Țara în care trăiești influențează șansele de supraviețuire Raportul evidențiază inegalități importante în accesul la prevenție, diagnostic, tratament și îngrijire oncologică, ceea ce influențează direct șansele de supraviețuire ale pacienților. Spre exemplu, în statele cu venituri ridicate, 87% dintre femeile diagnosticate cu cancer de sân sunt în viață la cinci ani după diagnostic. În țările cu venituri mici, rata de supraviețuire este de aproximativ 42%, din cauza accesului limitat la depistarea precoce, tratamente moderne și servicii medicale specializate. De asemenea, mai puțin de o treime dintre state includ tratamentul oncologic în serviciile medicale finanțate public, ceea ce înseamnă că numeroși pacienți trebuie să suporte integral sau parțial costurile îngrijirii. Diferențele sunt vizibile și în privința accesului la medicamente. În țările cu venituri mici și medii, doar o parte dintre cele mai importante 20 de medicamente oncologice sunt accesibile pacienților, proporția variind între 9% și 54%, comparativ cu 68%-94% în statele cu venituri ridicate. În ciuda progreselor înregistrate în cercetarea și terapia cancerului, aceste decalaje fac ca milioane de oameni să nu beneficieze de servicii esențiale de prevenție, diagnostic și tratament. Consecințe financiare și psihice OMS a realizat pentru prima dată un sondaj în rândul persoanelor afectate de cancer, iar rezultatele arată că impactul bolii depășește cu mult dimensiunea medicală. Cel puțin 45% dintre pacienți au declarat că s-au confruntat cu dificultăți financiare, peste jumătate au raportat probleme de sănătate mintală, iar aproape toți îngrijitorii au spus că au resimțit presiune din cauza muncii neremunerate și a izolării sociale. Progrese insuficiente Raportul arată că unele măsuri de sănătate publică au avut efecte importante. Consumul de tutun a scăzut cu 27% față de 2010, iar tot mai multe state au introdus planuri naționale de control al cancerului. În prezent, 82% dintre țări au astfel de strategii, comparativ cu 50% în urmă cu 16 ani. OMS avertizează însă că aceste progrese nu sunt suficiente pentru a limita creșterea numărului de cazuri și solicită guvernelor să investească mai mult în prevenție, acces echitabil la tratament, cercetare și integrarea controlului cancerului în sistemele de sănătate.
Guvernul alocă noi ajutoare pentru persoanele afectate de incendiul din Soveja, Vrancea: Procedură simplificată și despăgubiri de până la 90% din valoarea caselor
„32 de case au fost distruse, 27 de familii au rămas fără locuințe, iar peste 300 de persoane au fost evacuate. Vorbim despre oameni care, într-o singură zi, și-au văzut casele și bunurile de o viață mistuite de foc”, a scris ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, despre incendiul care a avut loc la finalul lunii aprilie în comuna Soveja, județul Vrancea. Ministrul a anunțat că Guvernul a adoptat un nou pachet de sprijin pentru persoanele afectate de catastrofă, potrivit căruia persoanele afectate vor primi ajutoare de urgență calculate în funcție de valoarea pagubelor constatate. „Prin hotărârea adoptată astăzi, ajutoarele de urgență vor fi acordate în funcție de valoarea pagubelor evaluate: până la 90% din valoarea stabilită pentru construcțiile autorizate sau pentru cele pentru care nu era necesară autorizația de construire și 75% în cazul construcțiilor pentru care era necesară autorizația, dar aceasta nu există”, explică Pîslaru. Oficialul a mai anunțat că procedura de acordare a ajutoarelor a fost simplificată. Beneficiarii nu vor trebui să depună cereri și nici nu vor fi supuși unor anchete sociale, măsură menită să permită acordarea mai rapidă a sprijinului. „Aceste sume vin în completarea ajutoarelor deja acordate anterior celor 27 de familii și persoane singure afectate, în valoare totală de 800.000 de lei”, mai transmite ministrul Pîslaru. Incendiul a izbucnit în dimineața zilei de 26 aprilie și s-a extins la 32 de case din sat. În încercarea de stingere a incendiului au intervenit 228 de pompieri militari cu 13 autospeciale de stingere.
Iran atacă Kuweit, Qatar și Bahrain. Teheranul spune că a vizat baze și obiective militare americane
Armata iraniană a anunțat că a atacat un sistem antiaerian Patriot din Kuweit, o antenă de avertizare timpurie prin satelit din Qatar și rezervoare de combustibil ale armatei americane din Bahrain. În operațiune ar fi fost utilizat „un număr mare” de drone de mai multe tipuri. În Kuweit, armata a anunțat că a interceptat trei rachete balistice, o rachetă de croazieră și zece drone. O persoană a fost rănită de resturile căzute în urma interceptărilor. Guvernul kuweitian a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept o „escaladare periculoasă”, și a avertizat că suveranitatea țării reprezintă o „linie roșie”. Sirenele de raid aerian au fost activate în Bahrain, iar populației i s-a cerut să se adăpostească. Forțele de apărare au transmis că au interceptat și distrus mai multe atacuri aeriene iraniene. Bahrain găzduiește cartierul general al Flotei a 5-a a Marinei SUA. Autoritățile din Qatar au trimis alerte de urgență locuitorilor, cerându-le să rămână în interior și departe de ferestre. Nu au fost raportate imediat victime sau pagube pe teritoriul qatarez. Statele Unite au atacat aproximativ 90 de ținte în Iran Atacurile iraniene au venit după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că a lovit aproximativ 90 de obiective din Iran, inclusiv lansatoare de rachete, infrastructură militară, sisteme de apărare și o pistă de aeroport. Washingtonul susține că bombardamentele au urmărit să reducă posibilitatea Iranului de a amenința navele comerciale și libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Ministerul iranian al Sănătății afirmă că atacurile americane din ultimele două zile au provocat moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea altor 78. Majoritatea victimelor ar fi membri ai forțelor armate iraniene. Președintele american Donald Trump a avertizat că atacurile vor deveni „mult mai dure” dacă Iranul continuă să lovească nave în Strâmtoarea Ormuz. El a declarat că armistițiul provizoriu dintre cele două părți este practic încheiat, deși negocierile diplomatice ar putea continua. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, aproape blocat Noua confruntare a redus din nou drastic traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Navele comerciale evită zona, iar deplasările sunt limitate în principal la un culoar nordic aprobat de Iran. Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel mondial tranzitau acest pasaj. Escaladarea a afectat și piețele financiare din Golf. Bursele regionale au înregistrat scăderi, iar prețul petrolului Brent a urcat joi la aproape 79 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind întreruperea transporturilor energetice.
Opriți-l, îmi fură formula! Povestea mai puțin cunoscută a lui Hermann Oberth, geniul care scria ecuații pe porțile din Mediaș
Recunoscut la nivel mondial drept unul dintre pionierii rachetei și ai zborului spațial, Hermann Oberth a avut un mod de a fi care îi surprindea adesea pe cei din jur. În spatele cercetătorului care a influențat dezvoltarea programelor spațiale se ascundea un om complet absorbit de ideile sale, capabil să uite de tot ceea ce se întâmpla în jur. Casa Memorială Hermann Oberth. La Casa Memorială Hermann Oberth din Mediaș, unde funcționează o secție a Muzeului Național al Aviației, sunt păstrate numeroase mărturii despre aceste episoade mai puțin cunoscute. Muzeograful Dan Ramf a adunat de-a lungul timpului relatări de la persoane care l-au cunoscut pe savant și care descriu un om pentru care inspirația apărea în cele mai neașteptate momente. Formula care aproape „a plecat” cu un taxi Una dintre cele mai cunoscute întâmplări datează din perioada în care Oberth era profesor la Liceul Evanghelic din Mediaș, actualul Liceu „Stephan Ludwig Roth”. Potrivit lui Dan Ramf, savantul purta mereu în buzunar o bucată de cretă și un burete. Când îi venea o idee, se oprea și scria rapid formule matematice pe porți sau ziduri, după care le ștergea imediat pentru a nu-i supăra pe proprietari. Cel mai spectaculos episod s-a petrecut însă în apropierea gării. Inspirat de o nouă idee, Hermann Oberth a început să scrie calcule pe portbagajul unui taxi Ford negru parcat în zonă. Numai că șoferul a pornit mașina înainte ca savantul să termine. Martorii povestesc că Oberth a pornit în fugă după automobil strigând: „Opriți-l, îmi fură formula!” A mers prin ploaie doar ca să-și aducă pijamaua Excentricitățile sale continuau și în viața de familie. Invitat la masă de o verișoară din apropierea Mediașului, Hermann Oberth a fost rugat să rămână peste noapte din cauza unei ploi torențiale. A refuzat însă politicos, spunând că nu are pijamaua la el. După mai bine de o oră, în toiul ploii, savantul s-a întors ud leoarcă la ușa gazdei și a anunțat simplu: „Mi-am adus pijamalele.” Bunicul care a „prezis” zborul spre Lună Expoziția muzeului păstrează și o poveste aproape incredibilă din familia lui Hermann Oberth. Bunicul său din partea mamei, medicul și poetul Friedrich Krasser, le-ar fi spus unor prieteni din Sibiu, în anul 1869, că peste un secol omul va ajunge pe Lună și că nepoții lor vor trăi acel moment. Exact 100 de ani mai târziu, în 1969, Hermann Oberth se afla la baza Cape Kennedy și urmărea lansarea misiunii Apollo 11, construită pe baza unor principii și concepte pe care le dezvoltase de-a lungul carierei sale. Experimente chiar și la masa din bucătărie Pasiunea pentru cercetare nu se oprea nici acasă. Potrivit relatărilor păstrate de apropiați, Oberth ar fi intrat într-un butoi cu capul în jos și i-ar fi cerut soției sale, Mathilde, să îi dea mâncare, dorind să observe dacă aceasta poate fi înghițită și în poziție inversă. Experimentul făcea parte din preocupările sale privind viața astronauților în condiții de imponderabilitate, domeniu pe care îl studia cu mult înainte ca omul să ajungă în spațiu. Un muzeu dedicat unuia dintre părinții astronauticii Casa familiei Oberth din Mediaș a devenit muzeu în 1994, după ce fusese naționalizată în perioada comunistă și folosită ca grădiniță. Astăzi, vizitatorii pot vedea aici biroul savantului, instrumente astronomice, exponate dedicate alimentației astronauților și o secțiune rezervată cosmonautului Dumitru Prunariu, care l-a cunoscut personal pe Hermann Oberth și i-a recunoscut contribuția la dezvoltarea astronauticii moderne. Dincolo de teoriile care au schimbat istoria explorării spațiului, poveștile păstrate la Mediaș conturează imaginea unui om atât de absorbit de propriile idei încât lumea din jur devenea, uneori, doar fundalul pe care își scria următoarea formulă.
PNL respinge acuzațiile PSD privind votul împotriva prelungirii termenelor pentru implementarea PNRR: Nu este posibil în actualul cadru european
Într-un comunicat de presă emis miercuri seara, delegația PNL din Parlamentul European a respins, miercuri, acuzațiile lansate de eurodeputații PSD, care au susținut că liberalii au votat împotriva prelungirii termenelor de implementare a PNRR. Delegația PNL afirmă că o astfel de măsură nu mai este posibilă în actualul cadru european. „Solicitam europarlamentarilor PSD să nu-și importe la Bruxelles metehnele din România privind manipularea, minciuna, dezinformarea și ipocrizia. Atragem atenția asupra informațiilor false promovate de PSD cu privire la posibilitatea prelungirii termenului de implementare a PNRR. În actualul context european și cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită, prelungirea PNRR NU este posibilă”, se arată în poziția eurodeputaților PNL. Ce susține delegația PNL din Parlamentul European Aceștia au subliniat faptul că au promovat încă din 2025 ideea unei prelungiri cu 18 luni pentru proiectele mature din PNRR, solicitare care a fost inclusă într-un raport al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, coordonat de eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, însă Comisia Europeană nu a acceptat însă această propunere. „Europarlamentarii PNL au susținut încă de anul trecut, în Parlamentul European, solicitarea de prelungire cu 18 luni a termenului pentru finalizarea proiectelor mature din PNRR. Această solicitare a fost inclusă în raportul Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, coordonat de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Comisia Europeană nu a dat curs solicitării de prelungire. Dimpotrivă, a transmis în mod repetat statelor membre necesitatea prioritizării proiectelor mature și a concentrării tuturor eforturilor pentru finalizarea investițiilor și reformelor în termenul stabilit”, mai spune delegația PNL din Parlamentul European. Ce invocă eurodeputații liberali PNL susține că mesajele PSD privind o posibilă prelungire a PNRR pornesc de la un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport referitor la activitatea Băncii Europene de Investiții pentru anul 2025, document care, potrivit liberalilor, nu are legătură cu modificarea termenelor PNRR. „Banca Europeană de Investiții nu are competența de a gestiona PNRR-urile statelor membre și nici de a decide modificarea termenelor de implementare a acestora. Prezentarea acestui vot ca o posibilă soluție pentru prelungirea PNRR-ului României creează așteptări false și deturnează atenția de la adevărata prioritate: finalizarea proiectelor și absorbția fondurilor disponibile”, se mai arată în poziția acestora. Delegația PNL consideră că prioritatea autorităților și a forțelor politice trebuie să fie accelerarea implementării proiectelor și absorbția fondurilor europene rămase disponibile, nu promovarea unor „scenarii care nu au susținere în actualul cadru european”. Social-democrații acuză PNL că a respins prelungirea termenelor Reacția delegației PNL din Parlamentul European vine după ce eurodeputații PSD au anunțat, miercuri, faptul că au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR, în timp ce colegii lor din PNL s-au opus amendamentului privind extinderea termenelor. Potrivit social-democraților, unele investiții finanțate prin fonduri europene ar putea fi afectate. Amendamentul susținut de delegația PSD solicita Comisiei Europene să prezinte, până la 31 august 2028, o propunere legislativă pentru extinderea perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât statele membre să poată utiliza integral fondurile disponibile și să finalizeze proiectele aflate în derulare.
Iranul ripostează la atacurile americane
Represaliile promise de Iran la atacurile americane prin să fi început, cu sirene care avertizează asupra unei amenințări iminente atât în Bahrain, cât și în Kuweit, potrivitlor, relatează CNN . Armata kuweitiană a declarat că apărarea sa aeriană răspunde în prezent la „amenințări cu rachete ostile și drone”, avertizând că s-ar putea auzi explozii. Ministerul de Interne din Bahrain a declarat că sirenele sună și a îndemnat cetățenii să „rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur”. Oficialii iranieni avertizaseră asupra unui răspuns, în urma ultimelor atacuri americane asupra Iranului de miercuri seară. Forțele armate ale Iranului au vizat anterior situri militare americane atât în Bahrain, cât și în Kuweit. Armata americană a anunțat miercuri seară că a reluat atacurile asupra Iranului. Decizia președintelui Donald Trump de a continua o nouă rundă de atacuri asupra Iranului miercuri seară s-a datorat parțial furiei sale față de faptul că Strâmtoarea Ormuz nu este încă complet deschisă – și parțial pentru că Iranul a lovit navele care tranzitau strâmtoarea în timp ce participa la un summit NATO, a declarat pentru CNN un oficial american. Frustrarea lui Trump a ieșit la iveală în timp ce acesta discuta cu reporterii la Ankara, unde a spus că armistițiul s-a „încheiat” și a anunțat noua rundă de atacuri. Oficialul a spus că momentul atacurilor inițiale ale Iranului în strâmtoare l-a deranjat în mod special pe Trump, având în vedere că acestea au avut loc în timp ce Trump se întâlnea cu lideri străini pe scena mondială la summitul NATO.
Nicușor Dan anunță că va merge la Kiev. Când va fi și ce scop va avea vizita
Nicușor Dan va merge în capitala Ucrainei pe 15 iulie, conform anunțului făcut de șeful statului în timpul unui interviu acordat Antena 3 CNN. Unul dintre scopurile vizitei va fi discuția despre sistemul antidronă. „Da, după cum știți, a fost vizita președintelui, în urmă cu trei luni, aproximativ. Cu ocazia asta am semnat un acord pe subiectul acesta. Au urmat niște vizite tehnice. În luna iulie o să fie o altă vizită tehnică pentru a operaționaliza tipul acesta de cooperare. În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția”, a declarat Nicușor Dan. Nicușor Dan și drona din Portul Constanța Președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre discuțiile cu ucrainenii despre incidentul cu drona care a explodat în Portul Constanța. „După acel incident au fost discuții cu partea ucraineană la mai multe niveluri. Un lucru care s-a convenit și care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct și în cadrul sistemului nostru de apărare și în cadrul sistemului ucrainean de apărare. Sunt mai multe structuri. Unele aveau contact direct, altele nu aveau și în momentul acesta există contact direct și la nivelul structurilor de apărare. Asta este un lucru care s-a întâmplat și pe partea explicativă au fost mai multe contacte, inclusiv de la Ministerul Apărării și răspunsul final o să-l avem după vizita delegației ucrainene în România”, a adăugat Nicușor Dan. Președintele a dat asigurări că drona nu a vizat teritoriul românesc. „Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă portul Constanța. Asta știm cu certitudine și avem un parteneriat cu Ucraina care elimină această posibilitate. Mai departe, este un răspuns tehnic pe care îl vom da când toată investigația se va termina”, a precizat Nicușor Dan. O dronă navală a explodat la începutul lunii iunie în apropierea terminalelor petroliere din Portul Constanța. În urma exploziei nu au fost înregistrate victime. Atunci, Ucraina a spus că drona face partea din flota ucraineană și că aparatul a fost deturnat de ruși.