Dosar mită: CEO-ul Waldevar, verificat intern de un an și jumătate
O persoană de cetățenie română și una de cetățenie slovenă au fost arestate preventiv pentru 30 de zile sâmbătă, 26 septembrie, într-un dosar de corupție înregistrat la Tribunalul București. După ce a studiat datele din dosar, Gândul a aflat că este vorba de Gregor Hudohmet, CEO-ul Gen-I Sonce, și de presupul complice român, Cristian Theodor Dragomir, omologul său de la Waldevar Energy SRL. Concret, procurorii DNA îl acuză pe sloven de luare de mită, întrucât a pretins suma de 450.000 de euro pentru un contract care vizează construirea unuia dintre cele mai mari sisteme de stocare a energiei în baterii din țară, în municipiul Gheorgheni din județul Harghita. Reprezentanții firmei din România au transmis că se delimitează ferm de faptele investigate și că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, Departamentul de Control Intern a început verificarea activității în cazul directorului executiv Cristian Dragomir, acum arestat preventiv. Loading … „Waldevar se delimitează categoric de orice act de corupție” / „Compania nu a participat la presupusa faptă” „Waldevar Energy se delimitează categoric de orice act de corupție, fraudă sau altă conduită contrară legii. Integritatea, corectitudinea și respectarea strictă a legii sunt principii fundamentale pe care Waldevar și-a construit activitatea și dezvoltarea în România și pe piețele internaționale. Aceste principii se aplică tuturor persoanelor din organizație, indiferent de funcție. Este important să facem de la început o distincție foarte clară. Fapta de corupție despre care presa a relatat în ultimele ore a fost identificată și documentată în cadrul investigației desfășurate de Direcția Națională Anticorupție, prin mijloacele și procedurile specifice unei anchete penale. Compania nu a participat la presupusa faptă de corupție și nu este beneficiara acesteia”, au transmis reprezentanții Waldevar printr-un comunicat. Cristian Theodor Dragomir, CEO Waldevar Energy SRL „În urmă verificărilor, compania a sesizat organele competente și a pus la dispoziția acestora informațiile și documentele relevante” Departamentul de Control Intern al Waldevar a început verificarea activității directorului executiv Cristian Theodor Dragomir în urmă cu un an și jumătate, după identificarea unor nereguli și suspiciuni cu privire la decizii și acțiuni care ar fi putut aduce prejudicii companiei. „Compania aplică principiul toleranței zero față de corupție, fraudă, prejudicierea companiei și orice altă conduită contrară legii. Pe măsura avansării verificărilor, compania a identificat elemente pe care a considerat necesar să le documenteze cu asistență juridică specializată. Demersul companiei a avut la bază neregulile identificate prin propriile mecanisme de control și suspiciunile privind posibile fapte săvârșite în detrimentul Waldevar. În urmă verificărilor și cu asistență juridică de specialitate, compania a sesizat organele competente prin instrumentele juridice corespunzătoare și a pus la dispoziția acestora informațiile și documentele relevante. Investigația internă Waldevar și activitățile de urmărire penală desfășurate ulterior de autoritățile competente trebuie, așadar, înțelese distinct. Fapta de corupție prezentată acum în presă a fost identificată și documentată în cadrul anchetei DNA. Waldevar Energy nu cunoaște toate detaliile investigației și, oricum, nu poate dezvălui datele cunoscute având în vedere caracterul nepublic al anchetei penale și respectarea prezumției de nevinovăție. ”, au mai precizat reprezentanții companiei. „Cristian Theodor Dragomir ar fi realizat presiuni, în mod repetat, asupra administratorului, în vederea achitării sumei solicitate” Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA), au transmis, printr-un comunicat de presă publicat duminică, 27 septembrie, că G.H. (n.r. – Gregor Hudohmet), ar fi solicitat, în perioada februarie – septembrie 2026, suma de 450.000 de euro către administratorul unei alte societăți comerciale (n.r. – Cristian Theodor Dragomir), într-un contract încheiat în luna iulie 2026. „În perioada februarie – septembrie 2026, inculpatul G.H., în calitate și în legătură cu atribuțiile sale de administrator al unei societăți comerciale, ar fi solicitat de la administratorul unei alte societăți comerciale, suma de 450.000 de euro, la care se adăuga TVA, reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie 2026 între cele două societăți. Contractul încheiat între cele două societăți avea ca obiect construirea unui sistem de stocare a energiei electrice în baterii cu o capacitate de 55 MW/220 MWh în municipiul Gheorgheni. În realizarea demersurilor infracționale, inculpatul G.H. ar fi beneficiat de sprijinul inculpatului D.C.T., angajat al societății comerciale care avea calitatea de prestator în contractul menționat anterior, și care ar fi realizat presiuni, în mod repetat, asupra administratorului, în vederea achitării sumei solicitate”, se arată în comunicatul DNA. Gregor Hudohmet, CEO Gen-I Sonce Cum a fost cerută mita de 450.000 de euro pentru noul sistem de stocare a energiei la Gheorgheni Potrivit datelor din dosar studiate de Gândul, banii ar fi fost ceruți pentru un contract încheiat cu doar câteva săptămâni în urmă, care vizează construirea unui sistem masiv de stocare a energiei electrice cu o capacitate de 55 MW / 220 MWh la Gheorgheni. Gregor Hudohmet, în calitate de administrator al firmei Energy 8 Gheorgheni SRL, ajutat de directorul executiv al Waldevar Energy SRL, Cristian Theodor Dragomir, a cerut suma de 450.000 de euro de la Leon Ion Arhire, administratorul Waldevar Energy SRL, în baza unui contract „de recomandare (referral) cu comision de succes”, întocmit la data de 24 august 2026. Această sumă ar fi reprezentat 2% din valoarea totală a contractului de construcție pentru centrul de stocare a energiei de la Gheorgheni. Suma trebuia să ajungă în contul unei a treia firme, numite SC Smart Green Design SRL, care e reprezentată de Adrian Frătean, printr-un contract de consultanță. În urma probatoriului administrat de DNA, cei doi suspecți au fost reținuți inițial pentru 24 de ore. Ulterior, aceștia au fost prezentați în fața unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, care a admis propunerea anchetatorilor și a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele amândurora. Proiectul privind construcția unei baterii de stocare de 220 MWh la Gheorgheni, anunțat în august 2026 GEN-I Sonce a început lucrările de construcție pentru proiectul de stocare a energiei din Gheorgheni, județul Harghita, după semnarea contractului EPC cu WALDEVAR Energy. Investiția viza o baterie cu o capacitate de 55 MW și 220 MWh, fiind cel mai mare proiect al companiei aflat în construcție pe piața românească, potrivit Mediafax. Proiectul de la Gheorgheni implică
Petru Ianc explică de ce am ajuns la criza energetică actuală
România traversează una dintre cele mai complicate crize din sectorul energetic din ultimele trei decenii. Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, țara se află în stare de alertă energetică, Dunărea a ajuns la un nivel critic, iar în anumite intervale ale zilei România produce mai multă energie decât poate consuma și o vinde la prețuri semnificativ mai mici peste graniță. Seara, când producția fotovoltaică dispare și consumul crește, ajunge să cumpere energie la prețuri de câteva ori mai mari. Situația actuală are cauze care merg dincolo de secetă, războiul din Ucraina sau creșterea prețurilor la energie din ultimii ani. În spatele crizei de astăzi se află transformări care au început în urmă cu mai bine de 30 de ani, iar doctorul inginer Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre cum s-a ajuns aici, despre deciziile care au schimbat sistemul energetic românesc și despre legătura dintre declinul energetic și dezindustrializarea României. Loading … Cum a ajuns România să aibă energie când nu are nevoie și deficit exact atunci când consumul este mai mare Pentru a înțelege criza actuală, Petru Ianc se întoarce la momentul în care România avea un sistem energetic integrat. RENEL producea energie în bandă. Practic, până la restructurarea RENEL, energia hidro, nucleară și pe cărbune erau gestionate în cadrul aceleiași structuri, ceea ce permitea folosirea împreună a unor surse cu costuri și caracteristici diferite. După restructurarea RENEL din 1998, aceste surse au fost separate și introduse într-un model în care trebuiau să concureze, deși aveau roluri diferite în funcționarea sistemului energetic. „RENEL îngloba energie pe apă, pe cărbune și pe nuclear. Și se vindea energia la un preț mediu, o medie ponderată. Cât se producea la nuclear, cât se producea la apă, cât se producea la cărbune, se făcea o medie și se vindea energia. Le îngloba pe toate, se făcea o politică comună. Pentru că toate intrau în rețeaua electrică, toate energiile astea intrau în conductă, în autostrada rețelei electrice și se vindeau apoi în distribuție cu un singur preț, cu un preț mediu”. Problema ridicată de Petru Ianc este că această schimbare a coincis cu reducerea treptată a capacităților energetice clasice. În locul unei strategii care să urmărească simultan dezvoltarea nuclearului, hidroenergiei și a altor surse controlabile, România a început să închidă mine și centrale, în timp ce proiecte energetice importante au rămas nefinalizate. Acesta vorbește și despre proiectul inițial de la Cernavodă, despre care spune că prevedea cinci unități, fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 MW, și susține că finalizarea tuturor ar fi însemnat aproximativ 3.500 MW de capacitate nucleară. „Noi aveam cinci unități la Cernavodă și trei n-au fost terminate niciodată. Cum vă explicați că România n-a fost încurajată niciodată să finalizeze cele cinci unități? Am fi avut 5 unități ori 700 MW, adică 3.500 MW am fi avut astăzi energie nucleară. Cum vă explicați că s-au pus piedici pentru finalizarea centralelor pe apă? Niciuna n-a fost finalizată. Piedici peste piedici. În felul acesta energia a devenit din ce în ce mai puțină și mai scumpă”. „Energia regenerabilă este degeaba pentru că e multă și nu poate fi consumată” Sursele de energie în bandă au început să fie înlocuite treptat de surse regenerabile, a căror producție este dependentă de condițiile meteorologice și de momentul zilei. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și flexibilitate, această schimbare a adăugat noi dezechilibre sistemului energetic și a ridicat probleme de siguranță energetică. Pe de altă parte, oprirea simultană a celor două reactoare de la Cernavodă nu este doar o problemă tehnică punctuală. România se confruntă cu paradoxul energiei produse în timpul zilei. Extinderea producției fotovoltaice a creat intervale în care oferta depășește cererea internă, iar energia este exportată la prețuri foarte mici. Imediat ce apune soarele, producția scade rapid, consumul crește, iar sistemul este obligat să apeleze la alte surse și la importuri. Problema nu este că energia ajunge peste graniță, ci faptul că țara noastră nu are suficiente capacități de stocare și flexibilitate pentru a transforma surplusul de la prânz în energie disponibilă în orele cu consum ridicat. La nivel comparativ, Bulgaria a ajuns la aproximativ 2.500 MWh de capacitate de stocare, în timp ce România are în jur de 600 MWh. În acest sens, Petru Ianc remarcă una dintre problemele structurale ale politicii energetice românești. În opinia sa, regenerabilele au fost dezvoltate fără ca România să pună în paralel suficient accent pe sursele de energie în bandă și pe înmagazinare. „Au început politicile europene de energie regenerabilă. Care este o energie regenerabilă scumpă și dificilă. Energia regenerabilă produsă în timpul zilei este degeaba pentru că e multă și nu poate fi consumată și se vinde degeaba. Cum vă imaginați că politica energetică a României a fost atât de deficitară, încât nici într-un moment, nici într-o strategie nu s-a gândit la siguranța energetică a României? Adică au fost dezvoltate energiile regenerabile, închise energiile în bandă, adică cărbune, nedezvoltând energiile pe hidro, cu centrale nucleare fragile, care au dus la lipsa oricărei preocupări pentru înmagazinare.” Cum a ajuns energia scumpă să lovească exact industria care avea nevoie de energie ieftină Criza energetică nu poate fi însă desprinsă de dispariția industriei. Pentru o economie cu mari capacități industriale, energia scumpă este o problemă de competitivitate. Pentru România, care a pierdut deja o mare parte din industrie, energia scumpă poate fi și o explicație pentru dispariția ultimelor verigi ale marilor lanțuri de producție. Petru Ianc susține că energia era elementul comun al întregii industrii și că, în unele ramuri, ajungea la o pondere foarte mare în costul produsului. În această logică, creșterea continuă a prețului energiei nu a lovit doar în facturile consumatorilor, ci a decis efectiv dacă o fabrică mai poate concura cu un producător din vestul Europei. „Elementul comun al întregii industrii era energia. Și atunci, dacă făceai o politică prin care costurile energiei creșteau continuu, gradual, energia fiind un element de cost al industriei, în unele ramuri mergând până la 50-60%,
Hidroelectrica: Baterii de stocare de 296,8 milioane lei la Porțile de Fier II
Hidroelectrica a atribuit contractul pentru realizarea unei instalații de stocare în baterii la Porțile de Fier II. Investiția ar urma să fie finalizată cel târziu la sfârșitul anului viitor. Instalația va avea o putere de 64 MW și o capacitate de stocare de 434,76 MWh, potrivit lui Bogdan Badea, directorul de investiții al companiei. Hidroelectrica a confirmat atribuirea contractului pentru instalația de stocare de la Porțile de Fier II, iar investiția se ridică la 296,8 milioane de lei și include o capacitate de 64 MW și 434,76 MWh. Contractul a fost atribuit după finalizarea procedurilor de achiziție publică și a perioadei de contestații. Informația a fost confirmată pe platforma Bursei de Valori București (BVB), arată Mediafax. Loading … Hidroelectrica începe investiția în cea mai mare instalație de stocare în baterii din portofoliu, la Porțile de Fier II „Am atribuit contractul pentru realizarea instalației de stocare cu baterii de la C.H.E. Porțile de Fier II: 64 MW putere instalată, 434,76 MWh capacitate de stocare și o investiție de 296,8 milioane lei, după finalizarea procedurilor specifice achiziției publice, inclusiv a perioadei de contestații”, a transmis actualul director de investiții al Hidroelectrica, prin Ministerul Energiei. Instalația de la Porțile de Fier II va avea o capacitate de 434,76 MWh Proiectul de la Porțile de Fier II are o durată de execuție de cel mult 15 luni. Bogdan Badea spune că investiția a fost demarată de Hidroelectrica în 2025 și că atribuirea contractului a necesitat un efort susținut din partea echipelor implicate. Totodată, Bogdan Badea a mulțumit Ministerului Energiei pentru sprijinul acordat proiectului. Investiția beneficiază de 10 milioane de euro fonduri nerambursabile din Fondul pentru Dezvoltare. El a mai precizat că instalația va avea o capacitate de 434,76 MWh, cu aproximativ 70% peste nivelul minim de 256 MWh prevăzut în caietul de sarcini. Capacitatea rezultă din oferta câștigătoare depusă de Synergy Construct. „Un beneficiu foarte important îl reprezintă impactul pozitiv al investiției asupra exploatării agregatelor de la Porțile de Fier, bateriile urmând a fi utilizate și în echilibarare, micșorând gradul de uzură, respectiv necesitatea de mentenanță pentru hidro-utilaje”, a spus Bogdan Badea. Energia va fi stocată și gestionată în funcție de producție și necesarul de consum Hidroelectrica își consolidează strategia prin investiții în tehnologii pentru eficiența și stabilitatea sistemului energetic. Compania a atribuit către Synergy Construct contractul pentru instalația de stocare cu baterii de la Porțile de Fier II. Synergy Construct va lucra cu mai mulți subcontractanți și terți, după finalizarea procedurilor de achiziție publică. Reprezentații Hidroelectrica consideră investiția un pas important în dezvoltarea sistemului energetic. Proiectul va permite stocarea și gestionarea energiei regenerabile în funcție de producție și de necesarul de consum. Noile capacități vor permite companiei să își optimizeze producția pe parcursul zilei. Energia va putea fi stocată și utilizată în perioadele cu valoare mai mare. Proiectul beneficiază de 43,4 milioane de lei prin Fondul pentru Modernizare, pentru dezvoltarea capacității de stocare a energiei în baterii. Hidroelectrica spune că investiția va contribui la modernizarea infrastructurii energetice și la utilizarea mai eficientă a energiei regenerabile. „O companie energetică modernă trebuie să privească dincolo de producția de energie și să dezvolte întregul lanț de valoare – producție, flexibilitate, stocare și integrare în sistem. Investiția de la Porțile de Fier II este expresia acestei viziuni și reprezintă un pas important în transformarea Hidroelectrica într-un portofoliu energetic flexibil și rezilient”, a precizat Iulius-Dan Plaveti, CEO Hidroelectrica. Sursă foto: Mediafax Foto
Bulgaria, lider mondial la stocarea energiei în baterii
Bulgaria a urcat pe primul loc la nivel mondial după capacitatea noilor baterii de a muta energia solară din orele de zi către intervalele în care soarele nu mai produce electricitate. Potrivit celui mai recent raport Ember, noile sisteme instalate în 2025 ar putea transfera, teoretic, 77% din producția solară suplimentară către alte ore ale zilei. Bulgaria a ajuns de la zero la 8,6 GWh în câțiva ani Dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei a avut loc într-un ritm rapid. În 2024, Bulgaria nu dispunea practic de capacități de acest tip. În 2025, în țară au fost instalați aproximativ 3 GWh de capacitate de stocare. Până în mai 2026, capacitatea instalată a ajuns la 8,6 GWh, potrivit raportului Ember. Think tank internațional specializat în analiza sectorului energetic a atribuit această evoluție finanțărilor acordate de stat și procedurilor mai simple pentru autorizarea proiectelor. Extinderea capacității de stocare ar urma să continue până în 2030. Potrivit raportului, Bulgaria poate transfera către alte intervale orare aproximativ 77% din noua producție solară zilnică. Chile ajunge la 76%, iar Australia la aproximativ 60%. Energia produsă ziua ajunge la consumatori și după apus În prima jumătate a anului 2023, energia solară nu contribuia la acoperirea consumului de electricitate în timpul serii. Trei ani mai târziu, energia solară stocată în baterii a asigurat, în medie, 24% din necesarul de electricitate al Bulgariei între orele 19:00 și 21:00. Pentru intervalul 19:00-07:00, energia solară stocată și livrată ulterior a reprezentat aproximativ 10% din consum. Potrivit Ember, dintre piețele analizate, Bulgaria a trecut prin cea mai amplă transformare. O parte importantă din creșterea producției fotovoltaice poate fi folosită acum și după apus. Kostantsa Rangelova, analist al piețelor globale de electricitate în cadrul Ember și autoarea raportului, susține că energia solară ieftină produsă în timpul zilei schimbă rețelele electrice din întreaga lume. Bateriile au devenit suficient de ieftine și performante pentru a permite o nouă etapă de dezvoltare a energiei solare, potrivit știripesurse. California și Chile folosesc tot mai mult energia solară după lăsarea serii În California, combinația dintre producția solară și baterii a asigurat peste 25% din necesarul de electricitate între orele 19:00 și 21:00, în prima jumătate a anului. În perioada corespunzătoare din 2023, procentul era de numai 6,8%. În Chile, sistemele de stocare permit energiei solare să asigure peste 10% din consumul de electricitate în timpul serii și până aproape de miezul nopții. Uniunea Europeană rămâne sub media mondială La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea bateriilor nu ține încă pasul cu piețele aflate în fruntea clasamentului. Statele membre au instalat în 2025 o capacitate de stocare de 27 GWh, suficientă pentru transferul către alte ore a aproximativ 16% din noua producție solară zilnică. Media mondială este de 18%. Perspectivele indică o creștere a capacităților în următorii ani. Scenariile operatorilor europeni de transport al electricității arată că, între 2025 și 2030, capacitatea de stocare în baterii instalată în Uniunea Europeană ar putea deveni de patru ori mai mare. România își crește producția de energie regenerabilă, dar stocarea rămâne o provocare-cheie pentru sistemul energetic În timp ce Bulgaria a accelerat investițiile în baterii pentru stocarea energiei, România a înregistrat o creștere a producției de energie din surse regenerabile, însă dezvoltarea capacităților de stocare rămâne o etapă importantă pentru echilibrarea și flexibilizarea sistemului energetic. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, instalațiile fotovoltaice din România au produs 2,212 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, cu 584,3 milioane kWh mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Și producția centralelor eoliene a crescut. Acestea au furnizat aproximativ 3,019 miliarde kWh, cu 402,2 milioane kWh peste nivelul raportat în perioada ianuarie–mai 2025. În total, resursele de energie electrică ale României au ajuns la 29,207 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele arată o contribuție tot mai importantă a surselor regenerabile la sistemul energetic, în timp ce extinderea capacităților de stocare rămâne esențială pentru integrarea eficientă a producției variabile din surse solare și eoliene. Loading …
Bulgaria face profituri record de pe urma crizei energetice din România
Ministrul energiei de la Sofia, Iva Petrova, a precizat în cadrul emisiunii „Bună ziua, Bulgaria” că, datorită crizei energetice generate de secetă și nivelurile scăzute ale Dunării, țara sa obține venituri suplimentare de milioane de euro, relatează publicația Fakti. În prezent, Bulgaria înregistrează exporturi record de energie electrică, cu un volum istoric de până la 32.000 – 33.000 MWh pe zi, ceea ce generează venituri suplimentare de milioane de euro. Loading … Iva Petrova, ministrul Energiei din Bulgaria Nivelul extrem de scăzut al apei pe Dunăre a redus drastic producția de energie din România, unde centrala nucleară de la Cernavodă este parțial afectată. În aceste condiții, pe timpul zilei, când cererea de energie la noi în țară este mică, se realizează un transfer masiv de curent electric către Bulgaria, acolo unde este stocat în baterii. Diferențele majore dintre profitul bulgarilor și pierderile masive ale României constau în viziunea pe termen lung a acestora privind infrastructura. Bulgaria a alocat circa 600 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția de baterii de stocare a energiei. În aceste condiții, vecinii noștri de la sud au devenit un pilon de stabilitate care poate să „salveze” regiunea de la un colaps energetic, dar profită din plin din punct de vedere financiar de vulnerabilitățile statelor din regiune. Mecanismul prin care Bulgaria cumpără energie ieftină din România și o vinde scump seara către noi se bazează pe o strategie de arbitraj comercial. În perioada prânzului, panourile fotovoltaice și prosumatorii din România generează o cantitate uriașă de energie electrică și, deoarece consumul național este relativ redus în această perioadă, oferta depășește masiv cererea. Prin urmare, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) scade drastic, ajungând uneori și la 0 euro. Pentru că România nu are unde să stocheze acest surplus de energie de la amiază, acesta merge spre Bulgaria deoarece piețele sunt interconectate prin mecanismul de cuplare european, acolo unde traderii bulgari, precum cei care operează proiecte de baterii în Lovech, stochează această energie la prețuri derizorii sau uneori chiar pe gratis. Bulgarii, în loc să consume imediat această energie importată din România, o direcționează către sistemele sale masive de stocare a energiei. Unele raportări arată că dețin baterii care pot cumula și până la 6 GW de energie electrică. În aceste condiții, seara, când România intră în deficit de energie iar consumul din țară explodează, bulgarii deschid robinetul. Pentru că România nu mai produce destul și nu are energie stocată, prețul pe piață crește fulminant din cauza cererii foarte mari. Potrivit unei analize realizate de Gândul, de când România a intrat în criza energetică, țara noastră a exportat energie la prețuri de 2 lei MWh pe timpul zilei și a cumpărat-o înapoi seara cu prețuri de până la 1.100 de lei MWh. Paradoxal, ne răscumpărăm propria energie electrică pe care o producem ziua. Toate aceste venituri provin din oportunismul Bulgariei pentru că au avut viziunea de a investi în baterii de stocare pe care România nu le are. Compania Advance Green Energy AD este unul din marii câștigători din aceste tranzacții cu energie, fiind unul dintre pilonii principali ai industriei energetice din Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană. Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă. Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare. Loading … „De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja. De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare. „De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”. Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. „Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja. Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023 Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens. „Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta. Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare. „Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi” În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
O companie românească demarează cea mai mare instalație de stocare în BATERII din țară. Unde și când va fi conectată la sistemul energetic național
Unul dintre furnizorii importanți de energie electrică și gaze naturale din România, lider pe segmentul de stocare, a anunțat, marți, demararea celei mai mari instalație de stocare în baterii din țară. Ofiicalii companiei Nova Power & Gas, din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu, au confirmat, luni, investiția în cea mai mare instalație de stocare în baterii din România și își anunță noile proiecte în țară două centrale pe gaz de 150 MW, respectiv 200 MW și noi instalații de stocare de 1.200 MWh Nova Power & Gas, companie românească din sectorul energetic și parte a grupului E-INFRA, anunță demararea celui mai mare proiect de stocare a energiei electrice în baterii din România. Investiția dublează capacitatea de stocare a României Instalația va fi construită în localitatea Florești, județul Cluj, și va avea o capacitate de 200 MW / 400 MWh și va fi operațională până la finalul anului 2025. Investiția de la Cluj, odată finalizată va dubla capacitatea totală actuală de stocare a energiei din România, contribuind direct la stabilitatea rețelei naționale și la integrarea eficientă a surselor regenerabile. „Pe lângă acest proiect, Nova Power & Gas își continuă investițiile în infrastructura energetică și anunță demararea unei centrale pe gaz de 150 MW la Câmpia Turzii, cu termen de punere în funcțiune pentru prima etapă în decembrie 2026. Totodată, planurile noastre până în 2028 includ dezvoltarea unei noi centrale pe gaz de 200 MW și dezvoltarea de noi instalații de stocare de 600 MW / 1.200 MWh”, a declarat Septimiu Costea, CTO al Nova Power & Gas. „Prin aceste investiții, ne propunem să ne păstrăm și să ne întărim poziția de lider în domeniul stocării și să investim masiv în producerea de energie electrică în centrale pe gaz, pentru a susține echilibrul și flexibilitatea sistemului energetic”, a completat acesta. Potrivit companiei, Nova este la ora actuală lider național în capacități de stocare a energiei, cu 240 MWh deja operaționali. Totodată, compania investește masiv în instalații de producere a energiei electrice, atât în centrale regenerabile, cât și în centrale pe gaz. În paralel, Nova este un furnizor important de energie electrică și gaze naturale, cu peste 4,6 TWh de energie și gaze livrați în 2024 și o cifră de afaceri de aproape 3 miliarde lei. Nova Power&Gas se află în Top 10 al furnizorilor de energie, în funcție de numărul de clienți la finalul lui 2024. Compania ocupă locul 9 cu, cu 15.467 de clienți. Compania se afla pe locul secund, după cel mai mare producător de energie din țară, în topul furnizorilor cu cele mai bune prețuri pentru consumatori, potrivit comparatorului ANRE, după ridicarea plafonării la energie. Aceasta deține o cotă egală, alături de Nuclearelectrica, în RoPower Nuclear S.A., compania de proiect pentru dezvoltarea proiectului cu reactoare modulare mici (SMR) la Doicești. Compania este activă și în regiune, cu subsidiare în Bulgaria, Serbia, Ungaria și Republica Moldova. Sursa foto: Nova Power&Gas Recomandăm și: Câtă energie electrică a fost produsă de instalațiile de STOCARE din România în cele 19 luni de la prima punere în funcțiune. CIFRELE oficiale Hidroagregatul nr. 1 de la Porțile de Fier I, centrală care produce 10% din ENERGIA anuală, va fi repus în exploatare în martie. Stadiul lucrărilor
ANRE a eliminat dublarea tarifelor pentru energia electrică stocată și reintrodusă în rețea. George Niculescu: România susține stocarea de energie
Conducerea Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat exceptarea de la plata tarifelor reglementate aplicate energiei electrice stocate și ulterior reintrodusă în rețea, au transmis, marți, oficialii instituției. Ordinul semnat de președintele ANRE prevede acutirea de la plata tarifelor de transport (componenta de extragere), distribuție și serviciilor de sistem pentru energia electrică stocată și reintrodusă în rețea, scutirea de la plata certificatelor verzi, introducerea de obligații clare de raportare a cantităților de energie stocate de către operatorii de rețea și implementarea unei proceduri unitare, aplicabile deopotrivă operatorilor concesionari și neconcesionari. Scutirea nu se aplică pentru consumul propriu al instalației de stocare ANRE subliniază că scopul principal al acestei reglementări este eliminarea dublei taxări a energiei stocate, un obstacol semnificativ în calea dezvoltării tehnologiilor de stocare – esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic și integrarea producției din surse regenerabile. Ce e important de precizat este că scutirea se aplică strict pentru energia înmagazinată și reintrodusă în rețea. Pentru consumul propriu al instalației de stocare, inclusiv pierderile tehnologice, tarifele de rețea rămân aplicabile. „Nu putem construi un sistem energetic echilibrat și rezilient cu reguli care penalizează inovația. Prin această reglementare, transmitem un semnal clar investitorilor: România susține stocarea de energie, nu doar ca opțiune tehnologică, ci ca pilon al tranziției energetice”, a declarat George Niculescu, președintele ANRE. Reglementarea este aliniată la bunele practici europene și la recomandările ACER, care încurajează tratamente tarifare diferențiate și stimulente pentru flexibilitatea rețelei. România se alătură astfel grupului de state care sprijină activ investițiile în stocare prin politici de tarifare moderne. Ordinul ANRE vine în continuarea modificărilor aduse prin OUG nr. 134/2024 și contribuie la crearea unui cadru legislativ coerent și predictibil pentru dezvoltarea sectorului energetic, au conchis oficialii autorității de reglementare. Citiți și: ANRE anunță peste 234.000 contracte portate în 2025 Bogdan Ivan, despre facturile compensate: Vor beneficia de o schemă prin care vor primi un voucher în valoare de 50 lei, o sumă fixă lunar
Hidroelectrica investește 79,83 mil. lei fără TVA în prima sa instalație de stocare cu baterii Li-ion, în Parcul Eolian Crucea Nord. Rolul instalației
Compania națională Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din țară și deținător al unei cote semnificative din piața de furnizare, a anunțat finalizarea licitației pentru achiziția instalației de stocare a energiei cu baterii Li-ion în Parcul Eolian Crucea Nord din Constanța, investiție care marchează o premieră pentru companie, fiind primul său proiect de acest tip. Licitația pentru achiziția instalației de stocare a energiei cu baterii Li-ion a fost finalizată, luni , prin semnarea contractului de către Hidroelectrica cu ofertantul declarat câștigător, respectiv asocierea formată din Prime Batteries Technology SRL. Și Enevo Group S.R.L, potrivit unui comunicat al companiei, care precizează că Prime este unul dintre cei mai importanți producători de soluții de stocare a energiei din Uniunea Europeană, înființat în anul 2016. Momentul vine după ce, la finalul anului trecut, Hidroelectrica a inițiat procesul de licitație pentru achiziția instalației de stocare cu baterii cu tehnologie Li-ion în Parcul Eolian Crucea Nord, instalație ce va fi montată în cadrul Substației Crucea din Parcul Eolian Crucea Nord, deținut în prezent de către SPEEH Hidroelectrica SA. Va oferi servicii de echilibrare a sistemului energetic național Scopul principal al investiției îl reprezintă reducerea dezechilibrelor interne la parcul eolian aflat în portofoliul Hidroelectrica, furnizarea de servicii de echilibrare a sistemului energetic național, îmbunătățirea performanțelor turbinelor eoliene și scăderea nivelului de uzură a sistemelor electromecanice ale turbinelor. Nevoia de capacități de stocare a energiei electrice a fost evocată în mod repetat de autorități în ultimii ani, cu precădere în contextul creșterii galopante a puterii electrice instalate a prosumatorilor, care a pus presiuni suplimentare pe rețeaua de distribuție. Pe scurt, este vorba de baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic și sunt descărcate în sistem când este necesar un reglajul secundar al Sistemului Energetic Național (SEN). Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, la începutul lunii martie, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. Luni seara, la ora 20:03, instalațiile de stocare virau în sistemul energetic național 40 MW, adică 0.66% din procția totală, cea mai mare pondere având-o producția hidro, cu 43,55%. În cât timp trebuie implementat CEE Crucea Nord deținută și operată de Hidreoelectrica are cu o capacitate instalată de 108MW, centrala electrică fiind în operare încă din anul 2014. Odată semnat contractul, câștigătorul licitației are un termen de implementare de 12 luni. După punerea în funcțiune a instalației de stocare, puterea nominală a instalației va fi de 36 MW, cu o capacitate nominală de stocare (energie) de 72 MWh. Prețul contractului semnat luni este de 79.832.242,00 lei fără TVA. „Această investiție marchează o premieră pentru companie, fiind primul proiect de stocare a energiei cu baterii Li-ion implementat de Hidroelectrica. Prin această achiziție, compania face un pas important către eficientizarea resurselor, diversificarea portofoliului, oferirea de servicii complexe prin accesarea tehnologiilor moderne din domeniu. Compania își reafirmă astfel angajamentul față de promovarea energiilor regenerabile și modernizarea infrastructurii de producție, în linie cu strategia națională de tranziție către o economie verde și sustenabilă”, a transmis compania. Pe lângă producția de energie, Hidroelectrica furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național. Compania operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW pe lângă parcul eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Sursa foto: Hidroelectrica Citiți și: Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie Hidroelectrica scoate la licitație retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru. Ce valoare are contractul Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele