UE ar putea modifica politica de mediu pentru a-și proteja industria auto de rivalii chinezi: Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate
Uniunea Europeană trebuie să își apere industria auto de concurența chineză, inclusiv prin reevaluarea obiectivului său de zero emisii pentru mașinile și autoutilitarele noi din 2035, a declarat Stéphane Sejourne, Comisarul european pentru industrie, într-un interviu publicat vineri și preluat de Reuters. Stéphane Sejourne a spus că UE ar trebui să mai ia în considerare diversificarea exporturilor sale și stabilirea de noi reguli pentru a proteja producția din Europa. „Trebuie să fim mai puțin naivi și să revenim la standardele tuturor economiilor majore ale lumii. Suntem singurul continent căruia îi lipsește o gândire strategică privind politica industrială”, a declarat Sejourne pentru cotidianul italian La Stampa. Când este de așteptat ca UE să revizuiască obiectivul El a avertizat că „dacă nu intervenim, în zece ani, mașinile produse și vândute în Europa vor scădea de la 13 milioane la nouă milioane”. „Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate față de obiectivul de a opri complet mașinile cu combustie internă până în 2035”, a spus el. Se așteaptă ca UE să revizuiască obiectivul până la sfârșitul anului, ca răspuns la apelurile producătorilor auto conform cărora o trecere totală la vehicule electrice nu mai este fezabilă. La începutul acestei săptămâni, Stéphane Sejourne a declarat că Comisia Europeană își propune să anunțe crearea unei noi categorii de mașini electrice mici și accesibile pentru a contracara concurența chineză și a revigora piața internă, ca parte a unei strategii mai ample care va fi conturată pe 10 decembrie. Comisarul pentru industrie a sugerat și o serie de măsuri împotriva unităților de producție chineze din Europa. „Astăzi există producători care asamblează mașini chinezești în Europa cu componente chinezești și personal chinezesc, se întâmplă în Spania și în Ungaria. Acest lucru nu este acceptabil”, a spus Sejourne. Întrebat dacă Europa ar trebui să adopte măsuri protecționiste, Sejourne a spus că „este necesar să se introducă condiții pentru investițiile străine în Europa”, adăugând că, totuși, tarifele ar crea tensiuni comerciale și ar afecta producția.
Strategie duală? Netanyahu își schimbă planul privind încetarea focului chiar și după ce Hamas acceptă
Tăcerea reflectă o schimbare fundamentală în abordarea Israelului, care i-a derutat pe mediatori și pe familiile ostaticilor rămași, care l-au acuzat pe Netanyahu că i-a abandonat și sacrificat pe cei dragi, scrie CNN. După 18 luni în care a acceptat doar acorduri parțiale și etapizate de încetare a focului, Netanyahu cere acum un acord cuprinzător care să asigure eliberarea tuturor ostaticilor și încetarea completă a războiului – în condițiile impuse de Israel. Schimbarea de politică survine în contextul în care premierul accelerează simultan planurile pentru un atac militar masiv asupra orașului Gaza, urmând o strategie duală de negociere și război pentru „înfrângerea Hamas”. Joi, Netanyahu a declarat că a dat instrucțiuni echipei sale să înceapă imediat negocierile pentru eliberarea tuturor ostaticilor și încheierea războiului din Gaza. Dar a făcut acest lucru fără să menționeze măcar o dată propunerea aflată în prezent pe masa negocierilor, care prevede un armistițiu temporar în schimbul eliberării a jumătate dintre ostatici. Cea mai recentă propunere este similară cu încetarea focului de 60 de zile pe care Netanyahu a acceptat-o luna trecută, doar că termenii sunt mai favorabili Israelului, după ce Hamas a dat dovadă de flexibilitate în ceea ce privește numărul de prizonieri care urmează să fie eliberați și dimensiunea perimetrului de securitate. În același timp, Netanyahu a insistat să continue planurile pentru un asalt masiv al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) și preluarea controlului asupra orașului Gaza. Israelul atribuie concesii Hamas amenințării ofensivei iminente asupra orașului Gaza, iar oficialii israelieni spun că cred că amenințarea reînnoită a unei presiuni militare puternice va face Hamas mai flexibil în acceptarea condițiilor Israelului pentru a pune capăt războiului. Israelul susține de mult timp că presiunea militară va forța Hamas să se așeze la masa negocierilor, dar gruparea teroristă, deși epuizată, a sfidat înfrângerea în ciuda a aproape doi ani de lupte.
Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare, aprobată
Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025-2030 (SNBCC) aprobată prin această Hotărâre a Guvernului urmărește creșterea nivelului de sănătate a populației și de reabilitare medicală a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare, prin creșterea calității serviciilor medicale în concordanță și cu recomandările ghidurilor internaționale de specialitate și acces mai facil și echitabil la serviciile medicale de specialitate. De ce este nevoie de o strategie națională pentru BCC Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCC) au, la ora actuală, cel mai mare impact negativ în rândul populației, prin riscul, în special evitabil, de dizabilitate și mortalitate. „Necesitatea unei reforme sistemice în ceea ce privește gestionarea la nivel național a afecțiunilor din această categorie, în concordanță cu Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, rezultă ca urmare a faptului că bolile cardiovasculare și neurovasculare sunt principalele cauze de deces la nivel național, dar și principala cauză de dizabilități în rândul populației României, cu costuri considerabile pentru sistemul național de sănătate și pentru societate. Conform unui raport OECD, România se situează pe unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, cu o rată semnificativ mai mare decât media europeană, condiții în care Strategia vizează micșorarea acestor diferențe între starea de sănătate a românilor raportat cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene”, se arată în comunicatul de presă transmisn luni de Guvern. Prevenție, diagnostic și tratament Pornind de la această realitate, obiectivele și măsurile prevăzute în Strategia aprobată de Guvern au în vedere o abordare integrată în prevenția, depistarea și diagnosticarea timpurie a patologiilor cardiovasculare și cerebrovasculare, tratarea și monitorizarea lor, precum și asigurarea unor trasee optime de îngrijire al pacienților la serviciile medicale de specialitate, la standardele recomandărilor internaționale în domeniu. Este prevăzută creșterea capacității de diagnostic și asigurarea resurselor necesare din punct de vedere al numărului de specialiști, al disponibilității lor geografice și al formării de competențe și expertiză, dar și din punct de vedere al aparaturii necesare, precum și îmbunătățirea accesului echitabil al pacienților la programe de reabilitare cardiovasculară și cerebrovasculară. De asemenea, Strategia acordă prioritate dezvoltării sistemului informațional în sănătate, dar și programelor de cercetare și inițiativelor de inovare în domeniul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, prin intermediul finanțărilor nerambursabile și al parteneriatelor public-private naționale și/sau internaționale. Strategia își propune, printre altele, măsuri de implementare, între care ca cel puțin 80% din spitalele județene să aibă o secție de cardiologie cu linie de gardă dedicată. Ținte clare până în 2030 Sunt propuse: înființarea a 20 de centre comunitare de îngrijire a pacienților cu BCC cronice în următorii 5 ani; creșterea cu cel puțin 20% a numărului de unități ATI dedicate tratamentului BCC; atingerea în următorii 7 ani a unui număr de proceduri efectuate anual similar cu media țărilor europene; creșterea cu cel puțin 20% a finanțării pentru procedurile complexe; creșterea cu 15% a numărului de centre de reabilitare cardiovasculară și neurologică la nivel național și modernizarea tuturor celor existente; îndrumarea a cel puțin 70% din pacienții eligibili externați din spitalele care tratează BCC să fie îndrumați către centrele de reabilitare medicală; cel puțin 50% dintre județe să dețină Centre de Prevenție a BCC. Se mai propune creșterea cu cel puțin 10% a numărului de medici cardiologi la 100.000 de locuitori; creșterea cu cel puțin 15% a numărului de fizioterapeuți, psihologi și asistente medicale specializate în reabilitarea cardiovasculară și neurologică; creșterea cu cel puțin 20% a numărului de consultații cardiologice efectuate în ambulatoriul integrat al spitalelor județene; implementarea a cel puțin 3 măsuri de sprijin local în spitalele județene; dezvoltarea a cel puțin 2 aplicații mobile și platforme online specializate cu o rată de utilizare de către cel puțin 20% dintre pacienți; asigurarea cel puțin a unui medic cardiolog la 1 paturi în secțiile de cardiologie și cel puțin 1 medic la 3 Unități de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci; reducerea cu cel puțin 20% a timpului mediu de transport al urgențelor cardiovasculare majore către centrele de intervenție; constituirea la nivel național a unui registru al pacienților cu risc vascular înalt. Promovarea unui stil de viață sănătos și reducerea factorilor de risc În ceea ce privește prevenția BCC, Strategia prevede măsuri pentru reducerea fumatului, optimizarea dietei, precum și acțiuni de promovare a unui stil de viață activ la orice vârstă și programe speciale pentru persoanele din categorii cu risc cardiovascular crescut și cele cu dizabilități fizice. Strategia se aliniază cu celelalte documente strategice din domeniul sănătății elaborate în cadrul PNRR și atinge toate punctele din Strategia Națională de Sănătate 2023-2030.