Etichetă: stres

Avertismentul unui medic pentru milioane de oameni, în 11 iunie: riscul de infarct și AVC crește

Dr. Chun Tang, medic generalist, atrage atenția că turneul de fotbal din SUA creează condiții propice pentru episoade cardiace grave. Meciurile încep târziu în noapte pentru telespectatorii europeni, determinând milioane de suporteri să rămână treji până în zori, potrivit Mirror. Ce se întâmplă în corp în timpul unui meci tensionat Meciurile importante de fotbal declanșează reacții emoționale intense. Ritmul cardiac crește, tensiunea arterială poate sări brusc, iar hormonii de stres se revarsă prin organism. Pentru suporterii cu afecțiuni cardiace preexistente, această combinație poate provoca dureri în piept, palpitații și chiar evenimente cardiace majore, potrivit dr. Tang. Lipsa somnului agravează riscurile Nopțile consecutive pierdute au efecte clare asupra sănătății. Concentrarea scade, starea de spirit se deteriorează, iar sistemul imunitar slăbește. Adăugarea alcoolului la acest tablou crește riscul de deshidratare, somn de proastă calitate și comportament excesiv. Medicul avertizează că suporterii stresați apelează frecvent și la mâncare nesănătoasă sau țigări în timpul meciurilor tensionate, punând presiune suplimentară asupra organismului. Sfaturile medicului pentru suporteri Dr. Tang recomandă alternarea băuturilor alcoolice cu apă și evitarea băuturilor energizante seara. Suporterii ar trebui să încerce să mențină un program regulat de somn și să ia pauze de la ecrane în timpul transmisiunilor stresante. În cazul durerilor în piept sau al dificultăților de respirație, sfatul este să ceară ajutor medical de urgență imediat. „Turneele de fotbal creează o furtună perfectă: stres emoțional, somn perturbat, alcool și obiceiuri alimentare nesănătoase”, conchide medicul.

Iei gustări la ore târzii? Ce impact poate avea asta asupra sănătății intestinale

Persoanele care se confruntă cu stresul și care, în plus, consumă gustări la ore târzii își pot crește semnificativ riscul de a dezvolta probleme intestinale, arată datele unui nou studiu. Cercetătorii americani au analizat datele a peste 11.000 de persoane care au participat la Ancheta Națională de Sănătate și Nutriție. Potrivit DPA, cercetătorii au constatat că persoanele cu scoruri ridicate ale sarcinii alostatice – care indică impactul stresului cronic asupra organismului – care consumau un sfert din caloriile zilnice după ora 21:00 aveau o probabilitate de 1,7 ori mai mare de a suferi de constipație și diaree. Pe de altă parte, a analiză suplimentară a datelor de la peste 4.000 de persoane din cadrul American Gut Project a reafirmat aceste concluzii. Rezultatele au arătat că persoanele cu niveluri ridicate de stres care consumau gustările la ore târzii erau de 2,5 ori mai predispuse să aibă probleme intestinale. „Nu contează doar ce mănânci, ci și când mănânci. Iar când suntem deja stresați, momentul ales poate avea un efect dublu asupra sănătății intestinale”, a subliniat dr. Harika Dadigiri, autoarea principală a studiului, potrivit The Independent. Subliniind concluziile studiului, cercetătorii recomandă stabilirea unor ore fixe pentru mese și a unor obiceiuri alimentare regulate, pentru a contribui la îmbunătățirea funcției digestive pe termen lung.

Un doctor a dezvăluit ora la care trebuie să te culci pentru a slăbi: E cea mai bună

Somnul este extrem de important pentru refacerea și implicit sănătatea organismului, însă un studiu recent a scos la iveală faptul că are o contribuție semnificativă și asupra siluetei unei persoane. Concret, dacă se culcă la ora potrivită, o persoană poate slăbi pe parcursul nopții, susține Yulia Smirnova, medic specialist în medicină preventivă. Cea mai inofensivă metodă de a slăbi: somnul! Ce a dezvăluit doctorul Yulia Smirnova Somnul contează enorm pentru reducerea nivelului de stres în cazul unei persoane, iar renumitul doctor Vlad Ciurea a recomandat așezarea în pat la 21:30, o oră considerată mai degrabă un lux. Însă, ora respectivă nu este recomandată neapărat pentru somn, ci pentru pregătirea acestuia, fără dispozitive electronice și implicit ecrane cu lumină albastră care sunt foarte nocive pentru ochii deja obosiți după o zi lungă. Același doctor Vlad Ciurea a calculat și numărul exact de ore pe care e obligatoriu să-l dormim și răspunsul a fost oarecum simplu de anticipat: 8 ore. Pe scurt, un om ar trebui să dedice dintr-o zi 8 ore pentru locul de muncă, 8 ore pentru administrarea problemelor personale și 8 ore pentru somn. Așa cum am precizat deja, lipsa somnului este un puternic factor de stres pentru organismul uman și stresul la rândul lui contribuie la luarea în greutate. Pe de altă parte, o persoană care respectă un program sănătos, adică se pune la somn la o oră decentă și doarme cele 8 ore recomandate, nu doar că nu se va expune luării în greutate, ci chiar va slăbi. Această nouă teorie este împărtășită de un doctor internațional, specialist în medicină preventivă, pe nume Yulia Smirnova. Ea spune că pentru a slăbi, o persoană trebuie să se culce în jurul orei 23:00, deoarce nivelurile de cortizol se normalizează atunci. Cortizolul mai este cunoscut și drept hormonul stresului, iar nivelurile acestuia ar trebui să fie cele mai ridicate, teoretic, în prima parte a zilei. Seara nivelurile lui scad și apare melatonina, hormonul care ajută la instaurarea stării de somnolență. „Când încercăm să slăbim, ne gândim în primul rând la reducerea caloriilor și la creșterea activității fizice, ceea ce este corect. Cu toate acestea, uităm adesea de somn, care joacă, de asemenea, un rol crucial în pierderea în greutate”, a transmis doctorul Yulia Smirnova, potrivit Sport-express.ru. Ce provoacă excesul de cortizol Excesul de cortizol, provocat adesea de organism din cauza unui program haotic, duce la dilatarea taliei și acumularea de grăsime în zona abdominală, a mai informat medicul menționat mai sus. În schimb, dacă un program de odihnă corespunzător e respectat, pe timpul nopții mai intră și alți hormoni în acțiune, cum ar fi grilena, cunoscut și drept hormonul foamei. Totodată, la procesul de slăbire va contribui și leptina, hormonul sațietății, mai notează sursa citată.

Obiceiuri banale pentru sănătate. Recomandările unui gastroenterolog format la Harvard și Stanford

Obiceiuri banale pentru sănătate pe termen lung pot face diferența, susține dr. Saurabh Sethi, gastroenterolog format la universitățile AIIMS, Harvard și Stanford. Medicul a publicat pe Instagram o listă cu patru practici zilnice accesibile oricui. Adoptate constant, acestea pot îmbunătăți în mod discret calitatea vieții. Stilul de viață urban actual este agitat și lasă puțin loc pentru îngrijirea sănătății. Dr. Sethi propune patru obiceiuri simple, dar eficiente pe termen lung, conform Hindustan Times. Protejați-vă mușchii După vârsta de 30 de ani, organismul pierde aproximativ un procent din masa musculară anual, dacă nu sunt luate măsuri. Mușchii controlează glicemia, susțin postura și mențin sănătatea intestinului. „Mersul pe jos este excelent, dar adăugarea antrenamentului de rezistență ajută la menținerea forței pe măsură ce îmbătrânim”, a explicat dr. Sethi. Antrenamentul de forță face mușchii să lucreze împotriva unei forțe și le crește rezistența. Gătiți acasă cât mai des Dr. Sethi recomandă ca aproximativ 80% din mese să fie preparate acasă. Această abordare este realistă, sustenabilă și legată de o dietă mai bună și un consum mai redus de alimente ultraprocesate. Investiți în relații Relațiile sociale puternice prezic sănătatea pe termen lung mai mult decât bogăția sau statutul social. Concluzia aparține Studiului Harvard privind dezvoltarea adulților, citat de dr. Sethi. Izolarea socială dăunează sănătății chiar și într-o lume hiperconectată. Practicați recunoștința zilnic Recunoștința este asociată cu un nivel mai scăzut de stres, un somn mai bun și o stare generală de bine îmbunătățită. Transformarea ei într-un obicei zilnic este una dintre cele mai accesibile metode de a crește calitatea vieții, potrivit medicului.

Un adevăr inconfortabil a fost scos la iveală de specialiști. Cine te stresează, te îmbătrânește

Cercetătorii au analizat datele a 2.345 de participanți cu vârste între 18 și 103 ani, cu o medie de aproximativ 46 de ani, și au identificat legături clare între prezența „hasslerilor” și stresul cronic, depresia, anxietatea și problemele de sănătate fizică, scrie Healthline. Ce înseamnă „hassler” și cât de frecvenți sunt în rețelele sociale Hasslerii au fost definiți ca persoane care creează constant probleme sau fac viața dificilă. Studiul a relevat că 28,8% dintre participanți aveau cel puțin un „hassler”, iar 10% aveau doi sau mai mulți. Persoanele cu o rețea socială mai mare și cu vulnerabilități psihosociale, cum ar fi experiențele adverse din copilărie sau problemele de sănătate, erau mai susceptibile să aibă „hassleri” în jur. Aceștia erau adesea membri ai familiei, cum ar fi părinți sau copii, dar și colegi de muncă, vecini sau colegi de cameră. Impactul „hasslerilor” asupra îmbătrânirii biologice și sănătății Prin analiza probelor de salivă și a markerilor epigenetici, cercetătorii au observat că prezența fiecărui „hassler” poate crește ritmul de îmbătrânire biologică cu aproximativ 1,5% pe an. Mai mult, fiecare persoana dificilă în rețea era asociată cu agravarea depresiei și anxietății, scăderea calității percepute a sănătății mintale și efecte moderate asupra sănătății fizice, cum ar fi creșterea BMI-ului și a raportului talie-șold. Recomandări pentru gestionarea relațiilor stresante Specialiști în psihologie și psihiatrie, precum Menije Boduryan-Turner și Alex Dimitriu, recomandă stabilirea unor granițe sănătoase și adoptarea practicilor de auto-îngrijire, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau jurnalizarea. Practicarea limitelor bazate pe valori, nu pe frică, poate ajuta la reducerea impactului „hasslerilor” asupra sănătății mintale și fizice.

Ce fac zilnic oamenii antrenați pentru presiune extremă ca să evite epuizarea psihică

Un fost comandor al forțelor speciale americane a explicat cum „reziliența mentală se construiește prin practici specifice, repetabile”, care te ajută să rămâi calm și concentrat atunci când tensiunea crește. Într-un interviu pentru CNBC, Mark Divine, autor al volumelor „Calea luptătorului SEAL” și „Minte de neînvins”, spune că ceea ce îi ajută pe cei obișnuiți cu stresul intens să nu ajungă la epuizare psihică sunt practici simple, dar consecvente, aplicate în fiecare zi. Rutine pentru echilibru Esențială este mișcarea deliberată, de mai multe ori pe parcursul zilei. Divine a precizat că nu e nevoie de antrenamente grele – câteva exerciții, o plimbare scurtă sau chiar respirație controlată în timp ce te miști pot îmbunătăți starea emoțională: „Unde conduce corpul, mintea urmează”. Un al doilea obicei este ceea ce el numește „box breathing” – respirația controlată în patru timpi. Practica constă în inspirarea lentă prin nas pentru un număr fix de secunde, ținerea respirației, expirarea și apoi o nouă pauză, tot pe o durată egală. Acest tip de respirație repetată dimineața și seara ajută, potrivit fostului lider Navy SEAL, la „setarea tonusului fiziologic pentru întreaga zi” și la eliminarea stresului înainte ca acesta să ia amploare. Controlul gândurilor negative În plus, el pune accent pe felul în care ne raportăm la gândurile negative. Mark Divine spune că fiecare gând de tipul „nu pot” sau „este prea mult” întărește un tipar negativ în creier dacă îl lași să se repete. El recomandă să observăm aceste gânduri, să le oprim și să le înlocuim cu altele orientate spre acțiune – de exemplu: „Pot face următorul pas” sau „Încep cu ce pot face acum”. Repetiția face diferența Ideea de bază este că repetarea acestor practici simple – mișcare, respirație controlată și reformularea gândurilor – poate reduce epuizarea psihică și poate întări capacitatea de a face față stresului, fie că este vorba despre situații-limită sau despre o zi aglomerată la serviciu.

Ca la 20 de ani, multe griji și fără bani. Explicația specialiștilor pentru starea de epuizare a tinerilor

Au 20 de ani, dar se simt ca la 60. Pentru mulţi tineri, expresia „vârsta e doar un număr” a căpătat o nouă conotaţie. Se simt îmbătrâniţi înainte de vreme, epuizaţi, fără vlagă şi „storşi” emoţional. Specialiştii spun că sentimentul e firesc, în vremurile actuale şi mai ales când viaţa tinerilor se derulează pe repede înainte pe reţelele sociale. Şi se mai întâmplă ceva interesant: adulţi în toată firea se simt ca la 20 de ani, doar că au multe griji şi nu prea au bani, comprimă Observator. „Nu am avut energie deloc, m-am simţit foarte moleşită, am avut o dificultate să mă ridic din pat. Simţeam că n-am chef de nimic”, spune o tânără. Aşa sună începutul multor şedinţe de terapie, recunosc specialiştii. Nu au mai mult de 20-25 de ani şi trec pragul cabinetelor epuizaţi şi „îmbătrâniți” înainte de vreme. Nu se alintă și nici nu e ceva fictiv. Se numește îmbătrânire subiectivă  și este un concept bine-studiat în psihologie, publică Observator. Cercetătorii au câteva explicaţii pentru această discrepanţă dintre vârsta din buletin şi cea subiectivă. Presiunea profesională, supraexpunerea la informaţie, ritmul accelerat al vieţii moderne, dar şi comparaţia cu alţii, amplificată de social media, toate duc la stres cronic şi epuizare. Automat apare şi senzaţia de îmbătrânire. „Simt un copy-paste al fiecărei zile în parte. Când vin la cabinet si ii intreb : ce e relevant din acestă săptămână. Ei spun că: mai nimic nu am facut. E aceeasi monotonie zilnică, serviciu-casa. Ca nişte bătrâni. Efectic rămaşi în pat si foarte, foarte putine activităţi”, a declarat Cristian Grigore, psiholog, pentru Observator. După aproximativ 25-30 de ani, această tendință se inversează: adulții tind să se simtă mai tineri decât vârsta lor din buletin. Tinereţea psihologică nu înseamnă energie constantă. Înseamnă flexibilitate, curiozitate şi curajul de a încetini ritmul, atenţionează psihologii. „Să mergem la sală, iesim în weekend cu prietenii, iesim la o cafea. Recunostinta fata de viata noastra e extrem, extrem de imporanta si e o stare de bine si chiar de longevitate”, a declarat Cristian Grigore, psiholog. Şi somnul are un impact semnificativ asupra percepţiei vârstei. Un studiu important a arătat că două nopți cu somn scurt, de 4 ore, determină oamenii să se simtă în medie cu 4-5 ani „mai bătrâni” decât după un somn adecvat, de 8-9 ore.

Experții dezvăluie ce te poate face mai fericit decât cadourile

Conform Healthy Minds Poll realizat de American Psychiatric Association, 31% dintre americani consideră că oferirea și primirea de cadouri este tradiția de sărbători pe care o așteaptă cu cea mai mare nerăbdare în acest an. Însă experții susțin că există și alte modalități de a dărui care pot aduce aceeași satisfacție sau chiar mai mare. Bunătatea declanșează dopamina „Actele de bunătate declanșează o eliberare de dopamină, substanța chimică a creierului responsabilă de recompense și motivație”, explică Jennifer Moss, fost membru al Global Happiness Council și autoare a cărții „Unlocking Happiness at Work”, citată de CNBC. Un studiu a descoperit că efectuarea de acte de bunătate timp de șapte zile, fie pentru prieteni, fie pentru străini, crește fericirea. Gesturi simple care fac diferența Cercetătorii au identificat mai multe acțiuni care contribuie la bunăstarea personală: Ajutarea străinilor prin gesturi precum ținerea ușii deschise sau lăsarea cuiva să se încadreze în trafic poate avea un impact semnificativ. Voluntariatul la un adăpost pentru animale, un adăpost pentru persoane fără adăpost sau un centru de educație reprezintă o altă opțiune valoroasă. „Chiar și gesturi simple, cum ar fi a duce o băutură caldă unui prieten sau a mulțumi sincer unui angajat din comerț, pot îmbunătăți starea de spirit și pot crește sentimentul de conexiune socială”, subliniază Moss. Reducerea stresului prin bunătate Există dovezi că aceste acțiuni nu doar că sporesc fericirea, ci și ameliorează stresul. Acest aspect devine esențial având în vedere că 41% dintre americani se așteaptă la mai mult stres în perioada sărbătorilor de anul acesta decât anul trecut, potrivit APA. „Imagistica cerebrală arată că ajutorarea altora activează centrele de recompensă și reduce activitatea în regiunile legate de stres”, explică experta în stres Rebecca Heiss. Reconfigurarea creierului „Când ne concentrăm pe contribuția la comunitățile noastre, ne reconfigurăm literalmente creierul pentru a gestiona stresul mai eficient”, concluzionează Heiss. Astfel, în loc să te concentrezi exclusiv pe cadouri materiale, experții recomandă să incluzi în planurile de sărbători și acte de bunătate care pot aduce beneficii atât pentru tine, cât și pentru cei din jur.

Cum reduci stresul cu ajutorul tehnologiei: Trucuri ca să nu te mai simți constant pe fugă

Într-o lume plină de distrageri digitale, menținerea concentrării și a productivității poate fi o provocare. Cu toate acestea, adoptarea unor obiceiuri corecte poate face diferența. Iată câteva sfaturi practice pentru a lucra mai eficient utilizând tehnologia, dar și pentru a elimina stresul, potrivit How To Geek. Folosește ecranul divizat sau un al doilea monitor Modul ecran divizat poate părea o distragere, dar este o soluție eficientă pentru multitasking. De exemplu, atunci când redactezi un document, poți aloca o parte a ecranului procesorului de text și cealaltă pentru cercetare. Această metodă elimină nevoia comutării constante între aplicații, economisind timp prețios. Un al doilea monitor poate fi, de asemenea, de mare ajutor, permițind vizualizarea simultană a mai multor informații. Activează modul Focus sau Nu Deranja Notificările constante pot fi un obstacol major pentru concentrare. Modul Focus sau Nu Deranja permite blocarea notificărilor neesențiale, permițând excepții pentru apeluri sau mesaje importante. Această setare ajută la reducerea tentației de a verifica telefonul și de a intra în spirala rețelelor sociale. Limitează numărul de tab-uri și aplicații deschise Păstrarea a zeci de tab-uri deschise în browser sau a multiple aplicații active poate afecta atât concentrarea, cât și performanța dispozitivului. O soluție eficientă este utilizarea grupurilor de tab-uri și închiderea celor care nu mai sunt necesare. Acest obicei reduce tentația de a verifica constant e-mailul sau notificările. Planifică lista de sarcini cu o zi înainte Fără un plan clar, este ușor să pierzi timp pe activități mai puțin importante. Crearea unei liste de sarcini în seara precedentă ajută la stabilirea priorităților și la evitarea deciziilor impulsive. Mai mult decât atât, este recomandat să aloci dimineața pentru sarcinile mai dificile, când energia este la nivel maxim. Aplică tehnica Pomodoro Această metodă presupune sesiuni de lucru de 25 de minute, urmate de pauze de 5 minute. După patru sesiuni, se recomandă o pauză mai lungă, de 15-30 de minute. Acest sistem ajută la reducerea oboselii mentale și la menținerea concentrării. Programează trimiterea e-mailurilor Verificarea constantă a e-mailurilor poate fi o sursă majoră de distragere. O soluție este alocarea unor intervale specifice pentru verificarea și redactarea e-mailurilor, folosing funcția de programare a trimiterii mesajelor. Acest lucru permite gestionarea mai eficientă a timpului și evitarea fragmentării atenției. Adoptarea acestor strategii te poate ajuta să minimizezi distragerile și să fii mai productiv, iar tehnologia, în acest sens, poate să te ajute, în loc să-ți fie o sursă constantă de stres.