Există și sindromul inimii fericite. Poate imita un infarct și pune viața în pericol
O femeie de 65 de ani a ajuns la urgențe cu dureri în piept după nunta fiicei sale. Medicii au crezut inițial că suferă un atac de cord, dar cauza reală a fost cu totul alta, conform Science Alert. Timp de trei zile după eveniment, femeia a avut dureri în piept și dificultăți de respirație. Analizele au arătat un flux sanguin redus către inimă, semn tipic pentru un cheag de sânge. Medicii nu au găsit însă niciun cheag. În schimb, ventriculul stâng prezenta o umflătură neobișnuită, care slăbea inima. A crezut că emoțiile de la nuntă vor trece. Trei zile mai târziu a ajuns la Urgențe Afecțiunea se numește cardiomiopatie takotsubo (TTS) și imită îndeaproape un atac de cord. Este declanșată de emoții intense, fie pozitive, precum o nuntă, fie negative, precum o despărțire. Varianta negativă e cunoscută drept „sindromul inimii frânte”, iar cea pozitivă, „sindromul inimii fericite”. Afecțiunea e reversibilă, dar poate pune viața în pericol dacă nu e tratată corect. Aproximativ 1-3% dintre pacienții suspectați de infarct, dar fără cheag de sânge, suferă de fapt de TTS. Doar 4% din cazurile de TTS sunt declanșate de emoții pozitive. Sindromul a fost documentat prima dată în 1983, la Hiroshima, în Japonia. Numele provine de la capcanele japoneze pentru caracatițe, a căror formă seamănă cu ventriculul afectat. Prea multă fericire poate afecta inima. Medicii explică de ce nu este doar o expresie Simptomele sindromului inimii fericite sunt de obicei mai puțin severe decât cele ale sindromului inimii frânte. Din acest motiv, medicii le pot ignora, deși evoluția poate fi periculoasă. Cardiologul John Madias, de la Mount Sinai din New York, avertizează că medicii trebuie să fie mai atenți la acest sindrom. Femeia din studiu și-a revenit complet și duce în continuare o viață sănătoasă.
Zece metode simple care pot reduce riscul de diabet
Cercetările recente arată că reducerea grăsimii viscerale, adică grăsimea abdominală profundă care înconjoară organele interne, joacă un rol important în prevenirea diabetului de tip 2. Această grăsime este mai periculoasă decât cea aflată imediat sub piele, pentru că poate favoriza inflamația și rezistența la insulină. Există însă mai multe măsuri care pot ajuta la reducerea acestei grăsimi și la îmbunătățirea sănătății metabolice, potrivit MediaFeed. Iată 10 metode prin care îți poți reduce riscul de diabet, prin scăderea grăsimii viscerale. Include antrenamentele de forță în rutina ta Antrenamentele de forță pot avea un efect important asupra nivelului de grăsime viscerală. Exercițiile cu greutăți sau alte forme de antrenament de rezistență, făcute de două până la patru ori pe săptămână, ajută la creșterea masei musculare. Mai multă masă musculară înseamnă un metabolism mai activ, inclusiv în repaus, ceea ce poate contribui la arderea grăsimii viscerale. Fă exerciții aerobice în mod regulat Exercițiile aerobice sunt importante pentru reducerea grăsimii viscerale și pentru sănătatea inimii. Mersul rapid, ciclismul sau înotul îmbunătățesc condiția cardiovasculară și pot ajuta la reducerea grăsimii abdominale atunci când sunt practicate constant. Adoptă o dietă mediteraneană Un stil alimentar de tip mediteranean este bogat în nutrienți și poate ajuta la reducerea grăsimii viscerale. Această dietă se bazează pe legume, pește, ulei de măsline și cereale integrale, alimente care susțin sănătatea metabolică. Ai grijă să consumi suficiente proteine Un aport suficient de proteine este important pentru menținerea masei musculare și pentru reducerea grăsimii viscerale. Un consum de cel puțin 100 de grame de proteine pe zi poate susține dezvoltarea masei musculare și metabolismul grăsimilor. Dormi suficient și bine Somnul de calitate este important pentru reducerea grăsimii viscerale și pentru scăderea riscului de diabet. Somnul insuficient sau de slabă calitate este asociat cu acumularea grăsimii viscerale. De aceea, este recomandat un somn odihnitor de 7 până la 9 ore pe noapte. Ține stresul sub control Stresul cronic poate contribui, în timp, la acumularea grăsimii viscerale. Tehnici precum yoga, meditația sau exercițiile de respirație profundă pot ajuta la reducerea stresului și la gestionarea mai bună a acestuia. Măsoară-ți circumferința taliei Circumferința taliei poate arăta mai clar schimbările legate de grăsimea viscerală decât simpla măsurare a greutății. Măsurarea regulată a taliei te poate ajuta să urmărești progresul și să îți ajustezi stilul de viață atunci când este nevoie. Hidratează-te corespunzător Hidratarea are un rol important în procesele metabolice și în reducerea grăsimii corporale. Consumul suficient de apă susține digestia, ajută la controlul apetitului și poate contribui la scăderea grăsimii corporale. Limitează alimentele procesate Alimentele procesate conțin adesea cantități mari de grăsimi nesănătoase și zaharuri, care pot favoriza acumularea grăsimii viscerale. Alege alimente integrale, cât mai puțin procesate, pentru o dietă mai echilibrată și pentru reducerea depozitelor de grăsime dăunătoare. Fă controale medicale regulate Controalele medicale de rutină pot ajuta la monitorizarea sănătății metabolice și la depistarea timpurie a riscului de diabet. Analizele și screeningurile regulate permit intervenții la timp și recomandări adaptate fiecărei persoane.
Anxietatea de vară există și este mai frecventă decât crezi. Semnele pe care nu trebuie să le ignori
Vara este percepută, în general, ca un anotimp lipsit de griji, cu zile însorite și vacanțe. Realitatea poate fi diferită, pentru că vara poate genera la fel de multă anxietate precum alte perioade ale anului. Meredith Hettler, directoarea unui program de anxietate, explică faptul că anxietatea apărută într-un anotimp asociat cultural cu fericirea poate fi interpretată greșit de oamenii care o trăiesc. Aceștia pot crede că ceva nu este în regulă cu ei, pentru că cei din jur par relaxați și fericiți. Acest contrast poate face ca discuțiile despre stres să fie mai dificile vara, conform Real Simple. Persoanele afectate se pot simți izolate, ca și cum ar fi singurele care trec prin asemenea probleme. Cum influențează căldura nivelul de stres Temperaturile ridicate pot crește efectiv nivelul de cortizol din organism, ceea ce duce la iritabilitate și stres. Studiile au asociat schimbările fizice provocate de căldură cu o cerere mai mare de îngrijiri de urgență legate de sănătatea mintală. Orice perturbare a vieții de zi cu zi poate afecta sănătatea mintală, iar vara aduce, de regulă, astfel de schimbări. Zilele mai lungi, programul liber sau vacanțele copiilor pot modifica rutina obișnuită. Întrebată despre acest aspect, Hettler a explicat că schimbările legate de somn, de structura zilnică sau de responsabilitățile profesionale pot face oamenii să se simtă mai puțin ancorați. Ea a adăugat că tranzițiile sezoniere, chiar și cele pozitive, pot genera stres în procesul de adaptare. De ce contribuie rețelele sociale la anxietate Timpul petrecut pe rețelele sociale poate amplifica sentimentul de FOMO, teama de a rata experiențe. Vacanțele sau ieșirile postate de alții pot crea impresia că toți ceilalți se distrează mai mult. Referitor la acest fenomen, Hettler a spus că expunerea constantă la momentele de vârf din viața altora poate crea presiunea de a profita la maxim de fiecare moment al verii. Ea a precizat că această presiune apare chiar și atunci când așteptările nu sunt realiste. Cum poți să-ți protejezi starea de spirit Stabilirea unor așteptări realiste pentru vară poate reduce presiunea simțită în acest anotimp. Hettler a explicat că vara nu trebuie să fie plină de activități constante pentru a fi una plăcută și că odihna poate avea aceeași prioritate ca experiențele memorabile. Menținerea unei rutine cât mai constante, în ceea ce privește somnul, mesele și mișcarea, ajută la reglarea emoțională, potrivit specialistei. Reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale poate, de asemenea, limita comparațiile care alimentează FOMO-ul. Hettler a subliniat că schimbarea perspectivei și a comportamentelor poate influența direct modul în care ne simțim într-o anumită situație. Concentrarea asupra cauzei reale a stresului poate ajuta la depășirea acestuia pe tot parcursul verii.
Avertismentul unui medic pentru milioane de oameni, în 11 iunie: riscul de infarct și AVC crește
Dr. Chun Tang, medic generalist, atrage atenția că turneul de fotbal din SUA creează condiții propice pentru episoade cardiace grave. Meciurile încep târziu în noapte pentru telespectatorii europeni, determinând milioane de suporteri să rămână treji până în zori, potrivit Mirror. Ce se întâmplă în corp în timpul unui meci tensionat Meciurile importante de fotbal declanșează reacții emoționale intense. Ritmul cardiac crește, tensiunea arterială poate sări brusc, iar hormonii de stres se revarsă prin organism. Pentru suporterii cu afecțiuni cardiace preexistente, această combinație poate provoca dureri în piept, palpitații și chiar evenimente cardiace majore, potrivit dr. Tang. Lipsa somnului agravează riscurile Nopțile consecutive pierdute au efecte clare asupra sănătății. Concentrarea scade, starea de spirit se deteriorează, iar sistemul imunitar slăbește. Adăugarea alcoolului la acest tablou crește riscul de deshidratare, somn de proastă calitate și comportament excesiv. Medicul avertizează că suporterii stresați apelează frecvent și la mâncare nesănătoasă sau țigări în timpul meciurilor tensionate, punând presiune suplimentară asupra organismului. Sfaturile medicului pentru suporteri Dr. Tang recomandă alternarea băuturilor alcoolice cu apă și evitarea băuturilor energizante seara. Suporterii ar trebui să încerce să mențină un program regulat de somn și să ia pauze de la ecrane în timpul transmisiunilor stresante. În cazul durerilor în piept sau al dificultăților de respirație, sfatul este să ceară ajutor medical de urgență imediat. „Turneele de fotbal creează o furtună perfectă: stres emoțional, somn perturbat, alcool și obiceiuri alimentare nesănătoase”, conchide medicul.
Iei gustări la ore târzii? Ce impact poate avea asta asupra sănătății intestinale
Persoanele care se confruntă cu stresul și care, în plus, consumă gustări la ore târzii își pot crește semnificativ riscul de a dezvolta probleme intestinale, arată datele unui nou studiu. Cercetătorii americani au analizat datele a peste 11.000 de persoane care au participat la Ancheta Națională de Sănătate și Nutriție. Potrivit DPA, cercetătorii au constatat că persoanele cu scoruri ridicate ale sarcinii alostatice – care indică impactul stresului cronic asupra organismului – care consumau un sfert din caloriile zilnice după ora 21:00 aveau o probabilitate de 1,7 ori mai mare de a suferi de constipație și diaree. Pe de altă parte, a analiză suplimentară a datelor de la peste 4.000 de persoane din cadrul American Gut Project a reafirmat aceste concluzii. Rezultatele au arătat că persoanele cu niveluri ridicate de stres care consumau gustările la ore târzii erau de 2,5 ori mai predispuse să aibă probleme intestinale. „Nu contează doar ce mănânci, ci și când mănânci. Iar când suntem deja stresați, momentul ales poate avea un efect dublu asupra sănătății intestinale”, a subliniat dr. Harika Dadigiri, autoarea principală a studiului, potrivit The Independent. Subliniind concluziile studiului, cercetătorii recomandă stabilirea unor ore fixe pentru mese și a unor obiceiuri alimentare regulate, pentru a contribui la îmbunătățirea funcției digestive pe termen lung.
Un doctor a dezvăluit ora la care trebuie să te culci pentru a slăbi: E cea mai bună
Somnul este extrem de important pentru refacerea și implicit sănătatea organismului, însă un studiu recent a scos la iveală faptul că are o contribuție semnificativă și asupra siluetei unei persoane. Concret, dacă se culcă la ora potrivită, o persoană poate slăbi pe parcursul nopții, susține Yulia Smirnova, medic specialist în medicină preventivă. Cea mai inofensivă metodă de a slăbi: somnul! Ce a dezvăluit doctorul Yulia Smirnova Somnul contează enorm pentru reducerea nivelului de stres în cazul unei persoane, iar renumitul doctor Vlad Ciurea a recomandat așezarea în pat la 21:30, o oră considerată mai degrabă un lux. Însă, ora respectivă nu este recomandată neapărat pentru somn, ci pentru pregătirea acestuia, fără dispozitive electronice și implicit ecrane cu lumină albastră care sunt foarte nocive pentru ochii deja obosiți după o zi lungă. Același doctor Vlad Ciurea a calculat și numărul exact de ore pe care e obligatoriu să-l dormim și răspunsul a fost oarecum simplu de anticipat: 8 ore. Pe scurt, un om ar trebui să dedice dintr-o zi 8 ore pentru locul de muncă, 8 ore pentru administrarea problemelor personale și 8 ore pentru somn. Așa cum am precizat deja, lipsa somnului este un puternic factor de stres pentru organismul uman și stresul la rândul lui contribuie la luarea în greutate. Pe de altă parte, o persoană care respectă un program sănătos, adică se pune la somn la o oră decentă și doarme cele 8 ore recomandate, nu doar că nu se va expune luării în greutate, ci chiar va slăbi. Această nouă teorie este împărtășită de un doctor internațional, specialist în medicină preventivă, pe nume Yulia Smirnova. Ea spune că pentru a slăbi, o persoană trebuie să se culce în jurul orei 23:00, deoarce nivelurile de cortizol se normalizează atunci. Cortizolul mai este cunoscut și drept hormonul stresului, iar nivelurile acestuia ar trebui să fie cele mai ridicate, teoretic, în prima parte a zilei. Seara nivelurile lui scad și apare melatonina, hormonul care ajută la instaurarea stării de somnolență. „Când încercăm să slăbim, ne gândim în primul rând la reducerea caloriilor și la creșterea activității fizice, ceea ce este corect. Cu toate acestea, uităm adesea de somn, care joacă, de asemenea, un rol crucial în pierderea în greutate”, a transmis doctorul Yulia Smirnova, potrivit Sport-express.ru. Ce provoacă excesul de cortizol Excesul de cortizol, provocat adesea de organism din cauza unui program haotic, duce la dilatarea taliei și acumularea de grăsime în zona abdominală, a mai informat medicul menționat mai sus. În schimb, dacă un program de odihnă corespunzător e respectat, pe timpul nopții mai intră și alți hormoni în acțiune, cum ar fi grilena, cunoscut și drept hormonul foamei. Totodată, la procesul de slăbire va contribui și leptina, hormonul sațietății, mai notează sursa citată.
Obiceiuri banale pentru sănătate. Recomandările unui gastroenterolog format la Harvard și Stanford
Obiceiuri banale pentru sănătate pe termen lung pot face diferența, susține dr. Saurabh Sethi, gastroenterolog format la universitățile AIIMS, Harvard și Stanford. Medicul a publicat pe Instagram o listă cu patru practici zilnice accesibile oricui. Adoptate constant, acestea pot îmbunătăți în mod discret calitatea vieții. Stilul de viață urban actual este agitat și lasă puțin loc pentru îngrijirea sănătății. Dr. Sethi propune patru obiceiuri simple, dar eficiente pe termen lung, conform Hindustan Times. Protejați-vă mușchii După vârsta de 30 de ani, organismul pierde aproximativ un procent din masa musculară anual, dacă nu sunt luate măsuri. Mușchii controlează glicemia, susțin postura și mențin sănătatea intestinului. „Mersul pe jos este excelent, dar adăugarea antrenamentului de rezistență ajută la menținerea forței pe măsură ce îmbătrânim”, a explicat dr. Sethi. Antrenamentul de forță face mușchii să lucreze împotriva unei forțe și le crește rezistența. Gătiți acasă cât mai des Dr. Sethi recomandă ca aproximativ 80% din mese să fie preparate acasă. Această abordare este realistă, sustenabilă și legată de o dietă mai bună și un consum mai redus de alimente ultraprocesate. Investiți în relații Relațiile sociale puternice prezic sănătatea pe termen lung mai mult decât bogăția sau statutul social. Concluzia aparține Studiului Harvard privind dezvoltarea adulților, citat de dr. Sethi. Izolarea socială dăunează sănătății chiar și într-o lume hiperconectată. Practicați recunoștința zilnic Recunoștința este asociată cu un nivel mai scăzut de stres, un somn mai bun și o stare generală de bine îmbunătățită. Transformarea ei într-un obicei zilnic este una dintre cele mai accesibile metode de a crește calitatea vieții, potrivit medicului.
Un adevăr inconfortabil a fost scos la iveală de specialiști. Cine te stresează, te îmbătrânește
Cercetătorii au analizat datele a 2.345 de participanți cu vârste între 18 și 103 ani, cu o medie de aproximativ 46 de ani, și au identificat legături clare între prezența „hasslerilor” și stresul cronic, depresia, anxietatea și problemele de sănătate fizică, scrie Healthline. Ce înseamnă „hassler” și cât de frecvenți sunt în rețelele sociale Hasslerii au fost definiți ca persoane care creează constant probleme sau fac viața dificilă. Studiul a relevat că 28,8% dintre participanți aveau cel puțin un „hassler”, iar 10% aveau doi sau mai mulți. Persoanele cu o rețea socială mai mare și cu vulnerabilități psihosociale, cum ar fi experiențele adverse din copilărie sau problemele de sănătate, erau mai susceptibile să aibă „hassleri” în jur. Aceștia erau adesea membri ai familiei, cum ar fi părinți sau copii, dar și colegi de muncă, vecini sau colegi de cameră. Impactul „hasslerilor” asupra îmbătrânirii biologice și sănătății Prin analiza probelor de salivă și a markerilor epigenetici, cercetătorii au observat că prezența fiecărui „hassler” poate crește ritmul de îmbătrânire biologică cu aproximativ 1,5% pe an. Mai mult, fiecare persoana dificilă în rețea era asociată cu agravarea depresiei și anxietății, scăderea calității percepute a sănătății mintale și efecte moderate asupra sănătății fizice, cum ar fi creșterea BMI-ului și a raportului talie-șold. Recomandări pentru gestionarea relațiilor stresante Specialiști în psihologie și psihiatrie, precum Menije Boduryan-Turner și Alex Dimitriu, recomandă stabilirea unor granițe sănătoase și adoptarea practicilor de auto-îngrijire, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau jurnalizarea. Practicarea limitelor bazate pe valori, nu pe frică, poate ajuta la reducerea impactului „hasslerilor” asupra sănătății mintale și fizice.
Ce fac zilnic oamenii antrenați pentru presiune extremă ca să evite epuizarea psihică
Un fost comandor al forțelor speciale americane a explicat cum „reziliența mentală se construiește prin practici specifice, repetabile”, care te ajută să rămâi calm și concentrat atunci când tensiunea crește. Într-un interviu pentru CNBC, Mark Divine, autor al volumelor „Calea luptătorului SEAL” și „Minte de neînvins”, spune că ceea ce îi ajută pe cei obișnuiți cu stresul intens să nu ajungă la epuizare psihică sunt practici simple, dar consecvente, aplicate în fiecare zi. Rutine pentru echilibru Esențială este mișcarea deliberată, de mai multe ori pe parcursul zilei. Divine a precizat că nu e nevoie de antrenamente grele – câteva exerciții, o plimbare scurtă sau chiar respirație controlată în timp ce te miști pot îmbunătăți starea emoțională: „Unde conduce corpul, mintea urmează”. Un al doilea obicei este ceea ce el numește „box breathing” – respirația controlată în patru timpi. Practica constă în inspirarea lentă prin nas pentru un număr fix de secunde, ținerea respirației, expirarea și apoi o nouă pauză, tot pe o durată egală. Acest tip de respirație repetată dimineața și seara ajută, potrivit fostului lider Navy SEAL, la „setarea tonusului fiziologic pentru întreaga zi” și la eliminarea stresului înainte ca acesta să ia amploare. Controlul gândurilor negative În plus, el pune accent pe felul în care ne raportăm la gândurile negative. Mark Divine spune că fiecare gând de tipul „nu pot” sau „este prea mult” întărește un tipar negativ în creier dacă îl lași să se repete. El recomandă să observăm aceste gânduri, să le oprim și să le înlocuim cu altele orientate spre acțiune – de exemplu: „Pot face următorul pas” sau „Încep cu ce pot face acum”. Repetiția face diferența Ideea de bază este că repetarea acestor practici simple – mișcare, respirație controlată și reformularea gândurilor – poate reduce epuizarea psihică și poate întări capacitatea de a face față stresului, fie că este vorba despre situații-limită sau despre o zi aglomerată la serviciu.
Ca la 20 de ani, multe griji și fără bani. Explicația specialiștilor pentru starea de epuizare a tinerilor
Au 20 de ani, dar se simt ca la 60. Pentru mulţi tineri, expresia „vârsta e doar un număr” a căpătat o nouă conotaţie. Se simt îmbătrâniţi înainte de vreme, epuizaţi, fără vlagă şi „storşi” emoţional. Specialiştii spun că sentimentul e firesc, în vremurile actuale şi mai ales când viaţa tinerilor se derulează pe repede înainte pe reţelele sociale. Şi se mai întâmplă ceva interesant: adulţi în toată firea se simt ca la 20 de ani, doar că au multe griji şi nu prea au bani, comprimă Observator. „Nu am avut energie deloc, m-am simţit foarte moleşită, am avut o dificultate să mă ridic din pat. Simţeam că n-am chef de nimic”, spune o tânără. Aşa sună începutul multor şedinţe de terapie, recunosc specialiştii. Nu au mai mult de 20-25 de ani şi trec pragul cabinetelor epuizaţi şi „îmbătrâniți” înainte de vreme. Nu se alintă și nici nu e ceva fictiv. Se numește îmbătrânire subiectivă și este un concept bine-studiat în psihologie, publică Observator. Cercetătorii au câteva explicaţii pentru această discrepanţă dintre vârsta din buletin şi cea subiectivă. Presiunea profesională, supraexpunerea la informaţie, ritmul accelerat al vieţii moderne, dar şi comparaţia cu alţii, amplificată de social media, toate duc la stres cronic şi epuizare. Automat apare şi senzaţia de îmbătrânire. „Simt un copy-paste al fiecărei zile în parte. Când vin la cabinet si ii intreb : ce e relevant din acestă săptămână. Ei spun că: mai nimic nu am facut. E aceeasi monotonie zilnică, serviciu-casa. Ca nişte bătrâni. Efectic rămaşi în pat si foarte, foarte putine activităţi”, a declarat Cristian Grigore, psiholog, pentru Observator. După aproximativ 25-30 de ani, această tendință se inversează: adulții tind să se simtă mai tineri decât vârsta lor din buletin. Tinereţea psihologică nu înseamnă energie constantă. Înseamnă flexibilitate, curiozitate şi curajul de a încetini ritmul, atenţionează psihologii. „Să mergem la sală, iesim în weekend cu prietenii, iesim la o cafea. Recunostinta fata de viata noastra e extrem, extrem de imporanta si e o stare de bine si chiar de longevitate”, a declarat Cristian Grigore, psiholog. Şi somnul are un impact semnificativ asupra percepţiei vârstei. Un studiu important a arătat că două nopți cu somn scurt, de 4 ore, determină oamenii să se simtă în medie cu 4-5 ani „mai bătrâni” decât după un somn adecvat, de 8-9 ore.