România, țara membră UE cu cei mai mulți tineri care stau degeaba. Preferând să fie întreținuți de părinți, nu muncesc și nici nu studiază
Unul din cinci tineri din România nu fac NIMIC: nici nu muncesc, nici nu studiază. Cifrele sunt alarmante. 20% dintre românii cu vârsta sub 30 de ani preferă să stea acasă, întreținuți de părinți, în loc să exploreze site-urile de anunțuri cu oferte de muncă sau să urmeze măcar o facultate de profil teoretic pentru a aspira la munca de birou. De asemenea, România este prima țară din Uniunea Europeană care are de suferit de pe urma fenomenului „Generația Boomerang”. Însă, mulți tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani nu urmează nicio formă de învăţământ sau vreun curs de pregătire profesională (NEET), relevă datele Eurostat. Procentul se ridică la 19,4%, aproape dublu faţă de media UE, care este de 11%. România se află încă departe de obiectivul UE pentru scăderea procentului tinerilor șomeri sub 9% până în 2030, iar unele ţări au atins deja obiectiv, precum Olanda (4,9%), Suedia (6,3%) şi Malta (7,2%). Ce este „Generația Boomerang”? „Generația Boomerang” este un termen utilizat pentru tinerii mileniali și zoomeri care au absolvit liceul și facultatea la începutul secolului 21 și care ajung să locuiască în continuare cu părinții. Majoritatea rămân șomeri fiindcă își aleg un anume profil teoretic (drept, medicină, litere), dar nu reușesc să-și găsească un loc de muncă în domeniu, fie pentru că nu sunt suficiente locuri de muncă, fie pentru că nu corespund cerințelor. După ce au studiat la un liceu timp de 4 ani, fie timp de 3-5 ani la universitate, se întorc ca un „boomerang” acasă, să locuiască cu părinți. Alții își găsesc de muncă, însă cu venituri mult prea modeste pentru a-și permite să trăiască independent. Ei își motivează decizia din cauza chiriilor crescute, fie din cauza scumpirii locuințelor. Mulți alții sunt singuri pentru că nu reușesc să-și caute parteneri de viață. Sondajul Eurostat din 2024 arată că tinerii europeni pleacă de acasă, în medie, de la 26 de ani. În România, majoritatea pleacă din casa părintească abia de la 28 ani, în timp ce în Finlanda, tinerii își iau viața în propriile mâini încă de la 21 ani. Cel mai greu de urnit sunt spaniolii și grecii. Educația precară și școala românească de stat ar fi principalele cauze Mulți tineri șomeri nu știu să facă aproape nimic și nu corespund cerințelor actuale de pe piața muncii, neavând parte de o educație adecvată în școlile de stat românești. Școala românească nu prea i-a pregătit pe tineri pentru a lucra într-un mediu de lucru competitiv, nici pentru domeniile tehnice. Și în ciuda neajunsurilor, sunt totuși tineri care se străduiesc, sperând la o viață mai bună, prin a munci în afară sau lucrând la negru, fie lucrează ca nomazi digitali. „O parte dintre aceşti tineri se duc afară sau muncesc la negru. Adică cu plăţi informale sau sunt nomazi digitali”, explică expertul Radu Cristian Proca, de la Airo Recrutare. Pretențiile angajatorilor cresc de la an la an pe măsură ce ia amploare automatizarea digitală. În foarte multe anunțuri de angajare este solicitată EXPERIENȚA sau o vechime în muncă de circa 2-3 ani. Iar experiența nu se acumulează stând acasă, pe banii părinților. Când vine vorba de locuri de muncă în producție, construcții, livrare comenzi și în salubritate, pentru că tinerii români tind să aibă pretenții la salarii mari, mai multe zile libere și bonusuri, angajatorii preferă forța de muncă ieftină din Asia. „Poate şi lipsa de pregătire, starea deplorabilă a sistemului de educaţie. Mulţi tineri nu vor să îşi termine studiile, considerând că şcoala nu este importantă”, a mai spus acesta, pentru Fanatik. De asemenea, mulți tineri ajung șomeri după ce termină o facultate fiindcă iau decizii proaste în alegerea profilului, fie o fac pentru că se lasă îndrumați de părinți. „Cauzele sunt corelate, vă daţi seama. Dacă lipsa de educaţie este accentuată, aceşti tineri iau decizii proaste şi nu se gândesc cum o să arate viaţa lor la pensie. Sau alţii pleacă afară să-şi facă studiile afară şi rămân acolo”, a conchis Radu Cristian Proca. Alte cauze: comunismul și pandemia În România, fenomenul „generației boomerang” ar fi fost cauzat și de comunism. În perioada comunistă, dar și la puțin timp după revoluție, mulți români din generația decrețeilor au obținut apartamente la costuri reduse cu ajutorul statului. Ulterior, locuințele s-au scumpit enorm. Tinerii profită de avantajul de a locui cu părinții (mulți o fac chiar gratuit, alții cotizează la plata utilităților) în locuințele achiziționate din perioada comunistă, fără a se mai îndatora la bănci pentru a-și cumpăra apartamente proprii. O altă cauză pentru gradul de neangajare în rândul tinerilor este legat şi de pandemia de COVID-19. În 2019 s-a constatat o micşorare a procentelor. Însă, după debutul pandemiei, la începutul lui 2020, a început să crească ponderea tinerilor adulți neangajați sau care nu urmau niciun program educațional sau de formare profesională. Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Generația Z, care reprezintă 30% din forța de muncă a lumii până în 2030, pune fericirea mai presus de carieră și bani. Expert resurse umane: “De cele mai multe ori îi criticăm pentru că nu îi înțelegem”
Premierul Bolojan rămâne surd la problemele studenților din stradă: „ANOSR a cerut audiență cu speranța că de data aceasta va răspunde afirmativ”
În ciuda vremii, studenții din mai multe centre universitare din țară continuă protestele în Piața Victoriei și nu se vor opri până nu vor vedea măsuri concrete și schimbarea deciziilor luate de guvernanți anterior, prin care le sunt încălcate drepturile, spun reprezentanții Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România(ANOSR). ANOSR a mobiliat studenți din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Galați, Suceava, Alba Iulia, Sibiu și Baia Mare. Aceștia protestează împotriva măsurilor de austeritate impuse în educație în ultimul an: limitarea utilizării reducerii de 90% la transportul feroviar intern doar pe ruta domiciliu – centru universitar, reducerea fondului de burse cu peste 40%, eliminarea dreptului studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a putea beneficia de burse și limitarea acordării burselor doar pe perioada de desfășurare a activității didactice, toate aceste tăieri afectând negativ parcursul universitar al studenților. A fost solicitată din partea asociației și o audiență la premierul Ilie Bolojan, „cu speranța că de această dată va răspunde afirmativ invitației de a discuta despre problemele studenților afectați de măsurile O.U.G. 156/2024 și Legii nr. 141/2025”, mai spune cei de la ANOSR. Care sunt revendicările studenților ANOSR spune că solicitările rămân aceleași, considerând că sunt cele necesare pentru corectarea sistemului de învățământ superior: – revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni); – revenirea la acordarea burselor către studenți pe toată durata anului calendaristic (12 luni); – creșterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut; – reintroducerea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat; – diversificarea de către universități a formelor de sprijin pentru studenți, din venituri atrase de acestea, inclusiv prin proiecte instituționale; – creșterea contribuției din fonduri proprii a instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenților eligibili pentru burse sociale; – abrogarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 de la art. XXIX, alin. (1) care limitează dreptul studenților de a beneficia de facilitățile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele. RECOMANDAREA AUTORULUI: Studenții ies în stradă luni împotriva măsurilor de AUSTERITATE din Educație. Mii de tineri și-au anunțat prezența la proteste Ministerul Educației și-a adus aminte să premieze excelența. PROIECT – Elevii de ZECE ai României ar putea fi recompensați cu bani / Care sunt sumele
Reduceri de 90% la TREN pentru studenți, dar doar între casă și facultate. Ce documente trebuie prezentate
Vești bune pentru studenții care fac naveta cu trenul. În anul universitar 2025-2026, CFR Călători le oferă o reducere de 90% la transportul intern, clasa a 2-a, valabilă la toate tipurile de trenuri – regio, interregio sau intercity. Atenție însă: biletul ieftin nu e chiar pentru orice drum. Facilitatea se aplică doar pe ruta care leagă localitatea de domiciliu de cea în care se află facultatea la care sunt înmatriculați. Potrivit CFR, reducerea se acordă tuturor studenților români sau străini, până în 30 de ani, dacă sunt la forma de învățământ cu frecvență într-o universitate acreditată din România. Pentru un bilet la clasa 1, vagon de dormit sau cușetă, diferența de preț va trebui plătită integral. Beneficiul se extinde și pentru studenții aflați în situații defavorizate: orfani de unul sau ambii părinți, cei din centre de plasament sau în grija unui asistent maternal. Pentru a profita de această reducere, studenții au nevoie de două documente de bază: legitimația vizată pentru anul universitar în curs și cartea de identitate. Cei care au carte electronică pot aduce în schimb un certificat digital care să le ateste domiciliul. Studenții din anul I beneficiază și ei de această facilitate, dar până la obținerea legitimației pot folosi o adeverință emisă de universitate. Termenul-limită este 30 noiembrie 2025, după care legitimația vizată devine obligatorie pentru toată lumea. Biletele cumpărate online pot fi prezentate și pe telefon, sub formă de PDF sau direct în aplicația CFR. Important e să fie vizibil codul QR. Noutate pentru cei din străinătate Începând cu 1 octombrie 2025, și studenții români care învață la universități din afara țării, dar la forma de învățământ cu frecvență, vor primi o reducere. În cazul lor, vorbim de 50% la toate trenurile din România, clasa a 2-a, indiferent de distanță, până la împlinirea vârstei de 30 de ani. În schimb, pentru călătoria la clasa 1 sau la vagon de dormit/cușetă se vor achita integral diferențele tarifare. Foto: Shutterstock
Bolojan, dezlănțuit despre burse și norma profesorilor: „O țară care trăiește pe datorie, vreți să rămână cu normele de predare la nivelul cel mai de jos?”
„Aș vrea să vă duceți aminte că diferența dintre veniturile și cheltuielile statului român într-un an de zile este de 30 de miliarde de euro. Deci România în fiecare an împrumută 30 de miliarde de euro ca să poată funcționa. Și atunci nu mai puteam continua așa pentru că intram într-o fundătură”, a declarat Bolojan în ședința Senatului. „Deciziile legate de acest pachet nu țin neapărat de Ministerii Educației, ci țin de decizii ale coaliției care au avut în vedere situația reală a României”, a spus Bolojan. Referindu-se la creșterea normei didactice, Bolojan a comparat situația din România cu alte țări europene. „Nu se va mai preda 16 ore sau 18 ore pe săptămână, se va preda 20 de ore. Vi s-au dat datele că suntem într-o medie europeană de 20 de ore; În Germania, 24-25 de ore. O țară care trăiește pe datorie, vreți să rămână cu normele de predare la nivelul cel mai de jos sau peste tot, inclusiv în această zonă, trebuie să le pună la un nivel decent?”, a întrebat retoric Ilie Bolojan. „Mai mulți copii vor beneficia de profesori titulari” Premierul Ilie Bolojan a explicat mai detaliat reforma. „În loc de 160.000 de posturi de titulari, 30.000 la plata cu ora și peste 40.000 de posturi care erau susținute de suplinitori, vor fi astăzi doar jumătate din posturile la plata cu ora, și deci mai mulți copii din România vor beneficia de profesori titulari la clasă”, potrivit prim ministrului. Privind reducerea burselor, Bolojan a prezentat o perspectivă comparativă „Aveam, cred că, 188 milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020, și peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creștere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi și primeau burse 124.000. În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% față de 4%”. „Vă spun foarte deschis, indiferent cine va fi premier, dacă nu ne vom corecta cheltuielile, nu vom le lua sub un control, în toate domeniile de activitate este doar o problemă de timp până ceea ce am făcut până acum va fi consumat de cheltuielile pe care nu le oprim”. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterii unei moțiuni simple intitulate „În loc de instrucţie şi excelenţă, umilinţă şi dresaj”, depusă de liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, și semnată de 38 de senatori din opoziție.
Ce le recomandă Daniel David studenților care se simt șicanați de profesori pentru că lucrează în timpul facultății
Invitat la Digi24, Daniel David a declarat că studenții care se simt șicanați de profesori pe motiv că au un loc de muncă în timpul studiilor ar trebui să încerce să rezolve această problemă, în primul rând, la nivelul universității în care sunt înmatriculați. „Sfatul meu este să discute în asociațiile lor profesionale și să vină cu astfel de sesizări […] Să încerce la nivel de universitate”, a spus David la Digi24. Totodată, ministrul a recomandat ca în cazul în care studenții nu găsesc înțelegere în această situație și „nu este deschidere, să vină spre minister”. Afirmațiile lui David au loc după ce în urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unei conferințe cu mai mulți studenți, i-a spus unui student îngrijorat de tăierea burselor că, dacă s-ar afla în locul lui, s-ar gândi să își ia un job part-time. „Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aş gândi să îmi iau un job part-time. Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, inclusiv nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului”, a declarat, la momentul respectiv, Daniel David.
BLOCAJ total în educație. Studenții se alătură protestelor anunțate de profesori: Anul universitar nu poate începe așa
Nemulțumiți de măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan, studenții anunță că se alătură protestelor declanșate de profesori. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) va fi în stradă pe 8 septembrie, la mitingul sindicaliștilor din educație. „Ne vom alătura protestului din data de 08.09.2025, în fața sediului Guvernului României, de la ora 9:00, și ulterior marșului până la Palatul Cotroceni, fapt pentru care facem apel la toți studenții să participe la această inițiativă”, se arată într-un comunicat al ANOSR. Ce revendicări au studenții Liderii studenților arată că, în ciuda demersurilor realizate, „factorii de decizie continuă să ignore solicitările, dând dovadă de lipsă de interes față de nevoile și realitățile cu care se confruntă sistemul de învățământ, dar și față de efectele negative pe care aceste măsuri le vor genera în educație”. ANOSR susține că, în pofida dezbaterii organizate pe 19 august la Timișoara, la care a participat ministrul Educației și Cercetării, în cadrul căreia studenții și-au exprimat nemulțumirile și îngrijorările cu privire la anul universitar care urmează să înceapă și în ciuda protestelor din țară, dar și de la granița țării, deschiderea pentru a retrage măsurile și interesul de a opri aplicarea acestor decizii injuste și dăunătoare educației lipsesc în continuare. ANOSR are următoarele solicitări: revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni); revenirea la acordarea burselor către studenți pe toată durata anului calendaristic (12 luni); creșterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut; reintroducerea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat; diversificarea de către universități a formelor de sprijin pentru studenți, din venituri atrase de acestea, inclusiv prin proiecte instituțional; creșterea contribuției din fonduri proprii a instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenților eligibili pentru burse sociale; abrogarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 de la art. XXIX, alin. (1) care limitează dreptul studenților de a beneficia de facilitățile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele. Studenții cer respect De asemenea, ANOSR se aliniază solicitărilor federațiilor sindicale din educație și elevilor, reiterând nevoia stringentă de a ține cont de cerințele celor afectați direct de aceste măsuri. „În acest context, considerăm absolut necesar un răspuns ferm din partea decidenților responsabili, prin care să arate că tratează educația ca pe o investiție în viitorul țării, nu ca pe o povară a statului”, transmite ANOSR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Profesorii ies în stradă pe 8 septembrie, în ziua deschiderii noului an școlar. Marș de protest până la Palatul Cotroceni. „Vă rugăm să nu ne blamați” Reforma lui Daniel David a lăsat fără bani UNIVERSITATEA care l-a făcut rector. Anton Hadăr: „Domnul ministru nu ar fi trebuit să continue activitatea” Președintele i-a chemat pe șefii din Coaliție la Cotroceni. Posibile teme de discuție
Studenții își caută locuințe înainte de începerea anului universitar, deși chiriile au crescut cu 5% față de anul trecut
Până când vor începe cursurile de la 1 octombrie 2025, studenții își caută spații de cazare. Din păcate, chiriile din marile orașe au crescut cu 5% față de anul trecut, motiv pentru care mulți se mută la periferie. Alții își caută cazare în căminele studențești, dar nu sunt locuri pentru toți doritorii. Anul trecut erau înscriși 360.000 de studenți la licență la nivel național. Numai 90.000 au putut obținut locuri în căminele studențești. Studenții care au locuri de muncă preferă să își caute la căminele private. Pentru a locui într-o cameră triplă, prețul chiriei pornește de la 185 de euro și poate trece de 400 de euro în cazul unei singure camere cu toate utilitățile incluse. O cameră dublă are frigider, dulapuri, spațiu de depozitare, baie proprie, iar la fiecare etaj există sală de lectură sau bucătărie. Iar în zonele comune sunt spălătoriile și locurile destinate pentru sport și divertisment. Zonele Tineretului, Dristor, Titan, Unirii, Mihai Bravu, Timpuri Noi și Drumul Taberei sunt cele mai căutate de studenți. Unii studenți preferă să caute la marginea Capitalei, precum în cartierul Militari sau Berceni, prețurile sunt cu 20% mai mici. Bugetul rămâne în continuare principalul filtru pentru căutarea unei locuințe. Majoritatea cheltuiesc în jur de 300 de lei lunar pe chirie. În 2025, contează aceleași aspecte, însă apropierea de universitate nu mai este la fel de importantă din cauza prețurilor mari. Sursa Foto: Shutterstock/Envato Sursa Video: PRO TV Autorul recomandă: Închiriere locuințe în regim HOTELIER: Ce reguli trebuie să cunoști ca proprietar pentru a câștiga bani în mod legal
Bryan Kohberger a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea celor patru studenți din Idaho
Conform Reuters, Bryan Kohberger, în vârstă de 30 de ani, fost student la doctorat în justiţie penală, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea a patru studenţi ai Universităţii din Idaho, într-un caz care a şocat America. Sentinţa a fost pronunţată miercuri, după ce Kohberger a încheiat o înţelegere cu procurorii, acceptând să pledeze vinovat în schimbul evitării pedepsei cu moartea. Judecătorul a decis patru pedepse pe viaţă, care se execută consecutiv, fără posibilitatea de apel sau eliberare condiţionată. Cu toate acestea, în timpul audierii finale, Kohberger a refuzat să dea o declaraţie în faţa instanţei, menţinând misterul asupra motivului care a stat la baza atacului brutal comis în noiembrie 2022. Familiile victimelor şi-au exprimat furia şi frustrarea în sala de judecată, cerând explicaţii şi acuzând lipsa de empatie a inculpatului. Judecătorul John C. Hippler a atras atenţia asupra pericolului de a-i acorda prea multă atenţie publică inculpatului, afirmând că „unii oameni caută faima în cel mai cumplit mod”. Kohberger a fost arestat în decembrie 2022, după o anchetă amplă care a implicat amprente ADN şi supraveghere video. Victimele Ethan Chapin, Madison Mogen, Xana Kernodle şi Kaylee Goncalves au fost înjunghiate mortal într-o casă de lângă campusul universitar din oraşul Moscow, statul Idaho.
Noua Zeelandă vrea să dubleze piața internațională a educației până în 2034
Ministrul Educației, Erica Stanford, a declarat într-un comunicat că, având în vedere creșterea constantă a numărului de studenți internaționali înscriși începând din 2023, guvernul dorește să „accelereze această creștere” pentru a atinge 7,2 miliarde de dolari neozeelandezi (4,32 miliarde de dolari americani) până în 2034. Anunțul vine în contextul în care destinații extrem de populare pentru studenții internaționali, precum Australia și Statele Unite, intenționează să reducă numărul studenților străini, iar universitățile din piețele concurente se luptă să profite de aceste restricții. „Pe termen scurt, Education New Zealand își va concentra eforturile de promovare pe piețele cu cel mai mare potențial de creștere”, a adăugat Stanford. Piața educației internaționale din Noua Zeelandă are în prezent o valoare de 3,6 miliarde de dolari neozeelandezi pentru economie și guvern. Guvernul dorește ca numărul de studenți internaționali înscriși să crească de la 83.700 în 2024 la 105.000 în 2027 și 119.000 până în 2034 și să-și dubleze valoarea pentru economie. Susținere guvernamentală pentru studenții străini Pentru a încuraja mai mulți studenți străini să vină în Noua Zeelandă, guvernul intenționează să mărească numărul de ore de muncă cu jumătate de normă pentru studenții internaționali eligibili de la 20 la 25, precum și să extindă eligibilitatea pentru drepturile de muncă la toți studenții din învățământul superior care participă la programe de schimb sau de studii în străinătate aprobate. Administrația președintelui american Donald Trump a restricționat vizele pentru studenții străini, în special pentru cei din China. În luna mai, Casa Albă a revocat dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți străini, o măsură blocată ulterior de un judecător federal. Guvernul australian a limitat numărul de înscrieri ale noilor studenți internaționali la 270.000 pentru 2025, în efortul de a frâna migrația record care a contribuit la creșterea prețurilor chiriei locuințelor. Pentru Noua Zeelandă, care se confruntă cu o creștere economică slabă, această măsură este cea mai recentă dintr-o serie de măsuri menite să îmbunătățească economia în dificultate, după modificările aduse regulilor de acordare a vizelor pentru a încuraja nomazii digitali și a atrage investiții străine.
Cel mai nou vehicul solar dezvoltat de studenții din Cluj, pregătit să parcurgă 3.000 de kilometri prin deșertul australian. Povestea echipei SOLIS
Inteligență, muncă în echipă, perseverență și inovație sunt cuvintele care descriu cel mai bine proiectul dezvoltat de mai mulți studenți ai Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). Echipa SOLIS a lansat oficial SOLIS Hyperion, cel mai nou vehicul solar dezvoltat de studenți, pregătit să participe la prestigioasa competiție Bridgestone World Solar Challenge 2025, care va avea loc în Australia. Studenții români vor concura cu alte 36 de echipe din 18 țări, iar vehiculul construit de ei va parcurge peste 3.000 de kilometri prin deșertul australian – de la Darwin la Adelaide – utilizând exclusiv energie solară și o baterie de maximum 3 kWh. Vehiculul remarcabil reprezintă vârful unei evoluții care a început în anul 2018, când o idee născută din pasiune s-a transformat într-un proiect de referință pentru învățământul tehnic românesc. Inițiatorul proiectului este conferențiarul dr. ing. Ștefan Breban, care, inspirat de experiența sa academică în Franța, a reușit să aducă această viziune înapoi în România, punând bazele unui demers educațional și tehnologic unic. De la primul prototip, EV1 (2019), până la actualul Hyperion (2025), echipa a construit și testat cinci generații de vehicule solare, participând cu succes la competiții internaționale din Belgia, Italia și Australia. Modelul Hyperion, cel mai avansat vehicul realizat de echipa SOLIS Cum funcționează vehiculul solar dezvoltat de studenții din Cluj? Acesta păstrează șasiul monococ din fibră de carbon al modelului anterior, beneficiind de un design complet revizuit, cu ampatament extins și o suprafață solară crescută la 6 m², ceea ce sporește eficiența energetică. Vehiculul este dotat cu sistem de protecție tip Halo, pentru siguranța pilotului, faruri și lumini proiectate și construite integral de echipă, precum și sisteme electrice optimizate pentru consum redus. Bateria are o capacitate de 3 kWh, iar propulsia este asigurată de un motor electric fiabil, utilizat cu succes și în versiunile anterioare. Lungimea totală a vehiculului este de 5.225 mm, iar întregul ansamblu reflectă o combinație de inovație, performanță și sustenabilitate. Cum a început povestea echipei SOLIS Competiția din Australia nu este însă o premieră pentru echipă. În 2023, modelul EV3 a devenit primul vehicul solar românesc care a reușit să finalizeze cursa de 1.200 km în cadrul aceleiași competiții, utilizând exclusiv energie solară. Echipa SOLIS reunește peste 40 de studenți de la diferite specializări – mecanică, electrică, electronică, software, aerodinamică, design industrial și management -, oferindu-le o experiență educațională interdisciplinară, practică și reală. „Povestea echipei SOLIS a început cu viziunea și inspirația conf. dr. ing. Ștefan Breban, care în perioada studiilor sale la École des Hautes d’Ingenieur din Lille (2005–2011), a intrat în contact cu proiectul echipei Hélios Solar Car. Această experiență i-a insuflat dorința de a crea un proiect similar în România. Întors la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a încercat pentru prima dată în 2012 să lanseze ideea, însă abia în 2018, alături de prof. dr. ing. Călin Neamțu, proiectul a prins contur, odată cu formarea unei echipe de studenți pasionați care au început construcția primului vehicul solar”, a povestit Gabriela Andronache, liderul echipei Solis, pentru Gândul. Puterea lucrului în echipa SOLIS: „Performanța vine din pasiune” Studenții sunt implicați activ în toate etapele proiectului: de la concept și design la fabricație, testare și participare în competiții internaționale, așa că puterea echipei este esențială pentru succesul proiectului SOLIS. „Construcția vehiculelor solare necesită colaborare între studenți din diverse domenii – mecanică, electrică, electronică, software, design, aerodinamică -, implicare continuă și capacitate de adaptare. Fiecare membru aduce un set valoros de abilități: de la proiectare CAD și integrare electronică la testare și strategie de competiție. După cum afirmă și Ervin Bálint, team managerul primei echipe de studenți, performanța vine din pasiune, transfer de cunoștințe și continuitate – cheia succesului pe termen lung”, a spus Gabriela. „Volumul de muncă din spatele proiectelor SOLIS este impresionant” Liderul echipei SOLIS a vorbit și despre munca din spatele performanțelor, mărturisind că mulți dintre studenții implicați își dedică timpul liber acestui proiect, lucrând adesea în afara programului universitar. „Fiecare vehicul solar presupune luni întregi de proiectare, simulare, testare și construcție. De exemplu, Solis EV4 a fost realizat într-un timp record de doar 9 luni, în condiții de resurse limitate și termene extrem de stricte. Însă efortul nu se oprește la partea tehnică – echipa trebuie să gestioneze și aspecte precum organizarea, logistica, atragerea sponsorilor și pregătirea riguroasă pentru competiții internaționale. Mulți dintre studenții implicați își dedică timpul liber acestui proiect, lucrând adesea în afara programului universitar. Unii dintre ei au și locuri de muncă pentru a se întreține, dar reușesc totuși să-și găsească energia și motivația de a contribui activ la dezvoltarea vehiculelor SOLIS. Acest angajament demonstrează nu doar pasiune, ci și un puternic spirit de echipă și determinare”, a explicat Gabriela Andronache. Momente marcante ale echipei Solis 2021 – Participarea la prima competitie cu Solis EV1 la iLumen European Solar Challenge (Zolder, Belgia); 7 tururi finalizate, în ciuda problemelor cu bateria. 2022 – Solis EV2 a parcurs 150 de tururi fără defecțiuni, clasând echipa pe locul 13 din 18. 2022 – Participare la competiția din Italia, pe circuitul de la Imola. 2023- 2024 – Solis EV3 parcurge 1200 km cu energie solară, în cadrul pregătirilor pentru competiția din Australia. 2024 – Solis EV4 devine cel mai avansat vehicul creat până acum, concurând la IESC 2024. Deși retras din cauza unei defecțiuni la baterie, vehiculul a arătat că poate concura la nivel european de top, având în vedere că în prima jumătate a competiției a fost în primii 6. Echipa SOLIS, inovație solară pe scena internațională Echipa SOLIS își propune să continue participarea la competiții internaționale și să îmbunătățească performanțele vehiculelor. Următoarele obiective includ: participarea la competiția World Solar Challenge în Australia și clasarea în primii 10, atragerea de noi studenți pasionați și extinderea capacității de cercetare și producție. Dimensiunea și impactul proiectului sunt recunoscute și la nivel național. Datorită performanțelor, echipa de la Universitatea Tehnică din Cluj, care duce inovația solară pe scena internațională, a fost înscrisă în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Proiectul SOLIS nu înseamnă