O anumită grupă sanguină pare să prezinte un risc mai ridicat de diabet de tip 2

o-anumita-grupa-sanguina-pare-sa-prezinte-un-risc-mai-ridicat-de-diabet-de-tip-2

Concluzia aparține unui amplu studiu de tip „umbrella review”, care a evaluat dovezile existente privind legătura dintre grupele de sânge și diverse boli. Ce arată datele Analiza, realizată de o echipă coordonată de epidemiologul Fang-Hua Liu de la China Medical University, indică faptul că persoanele cu grupa de sânge B, indiferent dacă sunt Rh pozitiv sau negativ, au un risc cu aproximativ 28% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 față de persoanele cu grupe non-B, scrie Science Alert. Deși procentul nu este foarte ridicat, cercetătorii subliniază că acesta poate deveni relevant atunci când este combinat cu alți factori de risc cunoscuți, precum alimentația nesănătoasă, sedentarismul sau excesul ponderal. Studiul a inclus 51 de revizuiri sistematice cu meta-analize, care au analizat aproximativ 270 de posibile asocieri între grupele de sânge ABO, factorul Rh și diferite afecțiuni. Cercetătorii au supus fiecare asociere unor teste statistice stricte, pentru a elimina rezultatele slabe, inconsistente sau influențate de erori metodologice. „Am recalculat fiecare asociere și am identificat o singură relație susținută de dovezi convingătoare: cea dintre grupa de sânge B și riscul de diabet de tip 2”, au precizat autorii studiului. Un risc mai mic decât alți factori Specialiștii atrag atenția că riscul asociat grupei de sânge B este modest în comparație cu alți factori. De exemplu, consumul zilnic a 50 de grame de carne procesată poate crește riscul de diabet de tip 2 cu 37%, iar un stil de viață sedentar îl poate dubla. Obezitatea rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc. Cercetarea nu a analizat mecanismele biologice care ar putea explica această legătură, însă studii recente sugerează că microbiomul intestinal ar putea juca un rol. Rezultatele indică faptul că există o asociere reală, dar limitată, între grupa de sânge B și diabetul de tip 2, care poate fi luată în considerare în evaluarea riscului individual. Totodată, studiul evidențiază necesitatea unor cercetări mai riguroase pentru a clarifica modul în care grupa de sânge influențează sănătatea.

Ce spune testosteronul despre sănătatea ta. Legătura neașteptată cu riscul de cancer

ce-spune-testosteronul-despre-sanatatea-ta.-legatura-neasteptata-cu-riscul-de-cancer

Cercetarea, care a inclus 11 studii desfășurate pe perioade de minimum cinci ani, sugerează că testosteronul scăzut și riscul de cancer ar putea fi strâns legate, fără a indica însă o relație directă de cauzalitate. Autorii subliniază că rezultatele nu înseamnă că testosteronul scăzut provoacă cancer și nu reprezintă un motiv pentru administrarea suplimentelor hormonale. În schimb, nivelurile scăzute ar putea funcționa ca un indicator important al stării generale de sănătate, scrie Science Alert. Praguri critice identificate Pentru studiu, nivelurile de testosteron au fost măsurate în nanomoli pe litru (nmol/L). În mod normal, bărbații tineri și sănătoși au valori cuprinse între 10 și 30 nmol/L. Analiza arată că riscul de deces prin cancer începe să crească atunci când testosteronul scade sub 8,6 nmol/L, iar riscul de diagnostic oncologic crește sub pragul de 7,3 nmol/L. „Am observat că bărbații cu niveluri de testosteron în cea mai joasă cincime aveau un risc mai mare de a muri de cancer, chiar și după ajustarea pentru vârstă și alți factori de sănătate”, a declarat endocrinologul Bu Yeap de la University of Western Australia. O excepție notabilă O descoperire surprinzătoare a studiului este faptul că această asociere nu a fost observată în cazul cancerului de prostată. Deși prostata este extrem de sensibilă la testosteron, cercetătorii nu au identificat o legătură între nivelul hormonului și riscul acestui tip de cancer. Totuși, niveluri mai scăzute ale altor hormoni, precum SHBG și hormonul luteinizant, au fost asociate cu un risc crescut de diagnostic de cancer de prostată, ceea ce indică necesitatea unor cercetări suplimentare. Ce recomandă specialiștii Cercetătorii avertizează că studiul nu demonstrează o relație de tip cauză-efect și descurajează utilizarea testosteronului ca metodă preventivă. În schimb, bărbații cu niveluri scăzute sunt sfătuiți să consulte medicul pentru investigații complete. „Testosteronul scăzut poate fi un semnal de alarmă pentru alte probleme de sănătate care trebuie abordate din timp”, explică Yeap.

Premieră mondială: un om a primit trei organe de porc

premiera-mondiala:-un-om-a-primit-trei-organe-de-porc

Este prima intervenție de acest fel din lume și un nou pas în cursa pentru rezolvarea crizei globale de organe pentru transplant. Organele au funcționat aproape cinci zile Pacientul, un bărbat de 53 de ani, suferea de o boală renală cronică severă și intrase în moarte cerebrală după o hemoragie. Cu acordul familiei, medicii au realizat intervenția experimentală folosind organe provenite de la un porc modificat genetic. Potrivit studiului publicat în revista Med, ficatul și rinichii transplantați au funcționat normal în primele ore după operație. Ficatul a început să producă bilă, iar valorile asociate funcției renale au revenit la niveluri normale, semn că organele își îndeplineau rolul. Primele semne de respingere au apărut după 36 de ore Entuziasmul cercetătorilor a fost însă temperat de apariția unor semne timpurii de respingere. La aproximativ 36 de ore după intervenție, sistemul imunitar al pacientului a început să recunoască organele ca fiind străine, conform Scientific American. Medicii au observat mici zone de necroză și modificări ale țesuturilor, precum și activarea unor celule implicate în procesele inflamatorii. Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente care să reducă riscul de respingere în viitoarele xenotransplanturi. Porcul donator avea șase modificări genetice Organele au provenit de la un porc crescut special pentru astfel de proceduri. Cercetătorii au introdus trei gene umane pentru a reduce problemele de coagulare a sângelui și au eliminat trei gene porcine asociate cu respingerea transplantului. Aceste modificări genetice reprezintă una dintre cele mai importante direcții de cercetare în domeniul xenotransplantului, adică transplantul de organe între specii diferite. De ce este importantă această reușită La nivel mondial, mii de pacienți mor anual în timp ce așteaptă un organ compatibil. Specialiștii consideră că folosirea organelor provenite de la porci modificați genetic ar putea deveni, în viitor, o soluție pentru reducerea deficitului de donatori umani. Experții avertizează însă că mai sunt necesare numeroase teste pentru a demonstra că astfel de organe pot funcționa pe termen lung și că nu există riscul transmiterii unor virusuri sau bacterii de la animale la oameni. Urmează noi experimente Coordonatorul studiului, medicul Xuyong Sun, a anunțat că echipa sa va continua experimentele pe persoane aflate în moarte cerebrală și pe primate înainte de a lua în calcul intervenții similare la pacienți vii. Deși utilizarea simultană a mai multor organe de porc este încă departe de practica medicală obișnuită, specialiștii spun că rezultatele demonstrează că astfel de transplanturi sunt posibile și deschid o nouă etapă în medicina regenerativă.

Un nou risc în spitale: superbacteria care mănâncă plastic

un-nou-risc-in-spitale:-superbacteria-care-mananca-plastic

Un nou studiu a dezvăluit că Pseudomonas aeruginosa, o superbacterie periculoasă întâlnită frecvent în spitale care poate provoca infecții grave la nivelul plămânilor, tractului urinar și sângelui, responsabilă de peste jumătate de milion de decese anual, poate consuma plasticuri medicale biodegradabile, scrie Live Science. Descoperirea, publicată recent în Cell Reports, ar putea explica persistența bacteriei în medii sterile precum spitalele. Plasticurile medicale – noua sursă de hrană Cercetătorii au descoperit că P. aeruginosa poate descompune policaprolactona (PCL) – un tip de plastic utilizat frecvent în proceduri chirurgicale și implanturi – prin producerea unei enzime numite Pap1. Bacteria folosește apoi carbonul eliberat ca sursă de hrană. Această abilitate unică i-ar putea permite să supraviețuiască mai mult timp pe suprafețele spitalicești și în corpul pacienților. Studiul a arătat, de asemenea, că prin descompunerea plasticului, bacteria formează straturi protectoare care o apără de antibiotice. Acestea cresc rezistența microbului la tratamente, sporind riscul unor infecții greu de tratat. Riscuri extinse și apel la acțiune Oamenii de știință avertizează că și alți patogeni ar putea avea enzime similare, ceea ce crește riscurile. Rezultatele pun sub semnul întrebării utilizarea extinsă a plasticurilor în medicină și subliniază necesitatea unor cercetări urgente, a actualizării protocoalelor de igienă și a adoptării unor materiale mai sigure. Pe măsură ce P. aeruginosa continuă să evolueze, experții insistă asupra reevaluării interacțiunii dintre patogeni și materialele menite să sprijine vindecarea.