Premieră mondială: un om a primit trei organe de porc
Este prima intervenție de acest fel din lume și un nou pas în cursa pentru rezolvarea crizei globale de organe pentru transplant. Organele au funcționat aproape cinci zile Pacientul, un bărbat de 53 de ani, suferea de o boală renală cronică severă și intrase în moarte cerebrală după o hemoragie. Cu acordul familiei, medicii au realizat intervenția experimentală folosind organe provenite de la un porc modificat genetic. Potrivit studiului publicat în revista Med, ficatul și rinichii transplantați au funcționat normal în primele ore după operație. Ficatul a început să producă bilă, iar valorile asociate funcției renale au revenit la niveluri normale, semn că organele își îndeplineau rolul. Primele semne de respingere au apărut după 36 de ore Entuziasmul cercetătorilor a fost însă temperat de apariția unor semne timpurii de respingere. La aproximativ 36 de ore după intervenție, sistemul imunitar al pacientului a început să recunoască organele ca fiind străine, conform Scientific American. Medicii au observat mici zone de necroză și modificări ale țesuturilor, precum și activarea unor celule implicate în procesele inflamatorii. Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente care să reducă riscul de respingere în viitoarele xenotransplanturi. Porcul donator avea șase modificări genetice Organele au provenit de la un porc crescut special pentru astfel de proceduri. Cercetătorii au introdus trei gene umane pentru a reduce problemele de coagulare a sângelui și au eliminat trei gene porcine asociate cu respingerea transplantului. Aceste modificări genetice reprezintă una dintre cele mai importante direcții de cercetare în domeniul xenotransplantului, adică transplantul de organe între specii diferite. De ce este importantă această reușită La nivel mondial, mii de pacienți mor anual în timp ce așteaptă un organ compatibil. Specialiștii consideră că folosirea organelor provenite de la porci modificați genetic ar putea deveni, în viitor, o soluție pentru reducerea deficitului de donatori umani. Experții avertizează însă că mai sunt necesare numeroase teste pentru a demonstra că astfel de organe pot funcționa pe termen lung și că nu există riscul transmiterii unor virusuri sau bacterii de la animale la oameni. Urmează noi experimente Coordonatorul studiului, medicul Xuyong Sun, a anunțat că echipa sa va continua experimentele pe persoane aflate în moarte cerebrală și pe primate înainte de a lua în calcul intervenții similare la pacienți vii. Deși utilizarea simultană a mai multor organe de porc este încă departe de practica medicală obișnuită, specialiștii spun că rezultatele demonstrează că astfel de transplanturi sunt posibile și deschid o nouă etapă în medicina regenerativă.
Un nou risc în spitale: superbacteria care mănâncă plastic
Un nou studiu a dezvăluit că Pseudomonas aeruginosa, o superbacterie periculoasă întâlnită frecvent în spitale care poate provoca infecții grave la nivelul plămânilor, tractului urinar și sângelui, responsabilă de peste jumătate de milion de decese anual, poate consuma plasticuri medicale biodegradabile, scrie Live Science. Descoperirea, publicată recent în Cell Reports, ar putea explica persistența bacteriei în medii sterile precum spitalele. Plasticurile medicale – noua sursă de hrană Cercetătorii au descoperit că P. aeruginosa poate descompune policaprolactona (PCL) – un tip de plastic utilizat frecvent în proceduri chirurgicale și implanturi – prin producerea unei enzime numite Pap1. Bacteria folosește apoi carbonul eliberat ca sursă de hrană. Această abilitate unică i-ar putea permite să supraviețuiască mai mult timp pe suprafețele spitalicești și în corpul pacienților. Studiul a arătat, de asemenea, că prin descompunerea plasticului, bacteria formează straturi protectoare care o apără de antibiotice. Acestea cresc rezistența microbului la tratamente, sporind riscul unor infecții greu de tratat. Riscuri extinse și apel la acțiune Oamenii de știință avertizează că și alți patogeni ar putea avea enzime similare, ceea ce crește riscurile. Rezultatele pun sub semnul întrebării utilizarea extinsă a plasticurilor în medicină și subliniază necesitatea unor cercetări urgente, a actualizării protocoalelor de igienă și a adoptării unor materiale mai sigure. Pe măsură ce P. aeruginosa continuă să evolueze, experții insistă asupra reevaluării interacțiunii dintre patogeni și materialele menite să sprijine vindecarea.