Etichetă: sua

Ce au în comun vizita președintelui Nicușor Dan în SUA și cea a lui Nicolae Ceaușescu de acum 52 de ani

Vizita din această săptămână a lui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii nu a avut regimul unei vizite oficiale de stat, chiar dacă președintele român s-a întâlnit cu omologul său american, și a avut scurt discuții cu înalți oficiali ai administrației de a Washington, spre deosebire de vizita de acum 52 de ierni a lui Nicolae Ceaușescu, care a fost primit cu garda de onoare pe peluza Casei Albe de către predecesorul lui Donald Trump, Richard Nixon, așa cum arată documentele epocii, descoperite de reporterul Mediafax  în arhiva Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Ceea ce ambii șefi de stat au subliniat în timpul șederii pe teritoriul SUA a fost dorința de întărire a relației bilaterale, de dezvoltare a relațiilor economice și atragere a investițiilor americane în România. Mesajul lui Nicușor Dan de la Washington Principalul motiv al vizitei la Washigton – unde a participat în calitate de observator la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace) – a fost „Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite – ăsta e motivul pentru care am venit”, explica președintele României, Nicușor Dan, joi, la întrebările jurnaliștilor în cadrul conferinței de presă de la Ambasada României în Statele Unite ale Americii din Washington. „Toate eforturile, pe toate palierele, pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme: ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere. Toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite”, a declarat președintele român. „În acest moment, dincolo de personalul ambasadei, pe care îl vedeți, chiar în acest moment sunt cel puțin cinci sau șase oficiali români care discută cu oficiali americani pe diferite paliere, și săptămâna viitoare vor fi alții, şi săptămâna următoare vor fi alții. Deci ăsta este modul în care discutăm lucrurile. Bineînțeles că prezența Președintelui a fost un gest simbolic pentru această relație, dar nu în interacțiunea Președintelui se reglează lucrurile astea tehnice”, sublinia șeful statului, în declarațiile de la Washington, unde este în pregătire o vizită oficială a sa. Care era scopul lui Nicolae Ceaușescu în America Deplasarea șefului de stat comunist în SUA a fost detaliată pe aproape 200 de pagini într-un volum apărut la Editura Politică în 1974, „Vizita oficială a tovarașului Nicolae Ceausescu în SUA (4-7 decembrie 1973)”, lucrare digitalizată și publicată pe site de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Volumul cuprinde toate etapele vizitei, de la interviuri date presei internaționale în timpul pregătirii vizitei, la ceremonia de însoțire a cuplului prezidențial la aeroport înaintea zborului peste Ocean, detaliile aterizării și primirii la Casa Albă și fotografii de șa cina de gală, întâlnirile cu toți oficialii administrație, ai FMI, ONU, BIRD, corporații, bănci, discursurile, conferința de presă cu 200 de jurnaliști din toată lumea, declarația comună a celor doi șefi de stat și, evident, întâmpinarea festivă a familiei Ceaușescu înapoi pe Otopeni. Primirea fastuoasă de la Casa Albă Ceremonia primirii de la Casa Albă a fost transmisă în direct de către Televiziunea Română ceea ce „a permis şi milioanelor de telespectatori din tara noastră să ia cunoștinţă, chiar în momentul desfăşurării lor, de secvențele pline de solemnitate cu care a debutat vizita oficială a şefului statului român”, după cum relatau autorii volumului. „Ziua de marţi 4 decembrie se înscrie, fără îndoială, ca un moment remarcabil în evoluţia raporturilor româno-americane. Ea a marcat începutul vizitei oficiale întreprinse în Statele Unite ale Americii de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Richard Nixon şi a soției sale, Patricia Nixon. După vizita din 1969 în România a şefului statului american – prima efectuată de un preşedinte al S.U.A. într-o țară socialistă – şi după vizita conducătorului statului nostru, un an mai tîrziu, în Statele Unite, aceasta este, aşadar, a treia întâlnire la nivel prezidențial. (…) Ora 10,25 (ora locală). Elicopterul special cu care au călătorit de la Camp David preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu aterizează. Oaspeții iau loc într-o limuzină, care se îndreaptă spre Casa Albă. Se străbat aleile parcului, străjuite de ofiteri în uniformă de gală, care poartă în bandulieră steagurile României şi S.U.A. Trompeții dau onorul. Numeroşi cetăţeni aflați de-а lungul aleilor parcurse fac o caldă şi spontană manifestare de simpatie oaspeților, îşi exprimă prin aplauzele lor sentimentele de prietenie față de poporul României, stima și considerația față de preşedintele Consiliului de Stat. Limuzina se opreşte la intrarea din sud a Casei Albe, bogat ornamentată. Aici, cu cîteva momente înainte, au sosit preşedintele Richard Nixon doamna Patricia Nixon. La coborîrea oaspeților din limuzină, preşedintele S.U.A. îl salută cu căldură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, urîndu-i bun venit. Preşedintele Consiliului de Stat al României îşi exprimă satisfacţia de a-l întîlni din nou pe preşedintele american. La rîndul ei, doamna Patricia Nixon salută cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu. În continuarea ceremoniei, preşedintele Richard Nixon îl conduce pe preşedintele Nicolae Ceauşescu spre podiumul de onoare, care este drapat în catifea roşie. Aici se află înalte oficialități federale şi locale, care au venit să-l salute pe conducătorul statului român. (…) Garda de onoare, alcătuită din detaşamente ale diferitelor genuri de arme, prezintă onorul. Răsună acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Statelor Unite, în timp ce se trag 21 de salve de artilerie, iar un grup de militari, aliniați în spatele gărzii, înclină, în semn de salut, steagul federal și drapelele celor 50 de state, precum și ale teritoriilor asociate ale S.U.A. Comandantul gărzii prezintă conducătorului statului român raportul: «Excelenţă, garda de onoare este gata formată ». Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele S.U.A. trec apoi în revistă garda de onoare. În dreptul drapelelor purtate de membrii gărzii, cei doi preşedinți se opresc şi salută. Preşedintele român este condus din nou spre podium de preşedintele american, de unde se primeşte

Imaginile din satelit arată că Iranul se pregătește de războiul cu SUA

Pe fondul unei acumulări semnificative de forțe americane în Orientul Mijlociu, Iranul transmite semnale clare că se pregătește pentru un posibil conflict major. Deși negocierile indirecte dintre Teheran și Washington au continuat la Geneva, tensiunile rămân ridicate, iar ambele părți par să își consolideze pozițiile pe teren. Potrivit unor surse citate de CNN, Casa Albă a fost informată că armata americană ar putea fi pregătită pentru un atac chiar din acest weekend, după mobilizarea accelerată a unor active aeriene și navale în regiune. Iranul reconstruiește infrastructura militară distrusă După atacul surpriză lansat de Israel în iunie anul trecut, care a vizat instalații nucleare și baze de producție a rachetelor, Iranul a trecut rapid la reconstrucție. În conflictul de 12 zile, Teheranul a răspuns cu sute de rachete și drone lansate asupra orașelor israeliene. Imagini satelitare recente arată că la baza de rachete Imam Ali din Khorramabad au fost reconstruite sau reparate mai multe structuri distruse anterior. De asemenea, la baza aeriană Tabriz, pistele și căile de rulare au fost refăcute, iar la baza Hamadan craterele provocate de bombardamente au fost astupate și adăposturile pentru aeronave reparate. Un punct strategic major este facilitatea de producție a rachetelor cu combustibil solid din Shahrud, unde lucrările de reconstrucție au avansat rapid. Experții susțin că producția ar putea fi acum chiar mai mare decât înaintea atacurilor. Occidentul nu a reușit până acum să convingă Iranul să își limiteze programul de rachete, pe care Teheranul îl consideră esențial pentru apărarea sa. Facilități nucleare fortificate În paralel cu reconstrucția militară, Iranul își consolidează facilitățile nucleare. La complexul subteran de lângă Natanz, intrările în tuneluri sunt întărite cu beton și acoperite cu pământ pentru a rezista eventualelor lovituri aeriene. La situl cunoscut drept „Taleghan 2”, din complexul militar Parchin, imaginile satelitare arată construirea unui sarcofag din beton peste instalație, ulterior acoperit cu sol, ceea ce ar putea transforma locația într-un buncăr greu de identificat și distrus. În apropiere de Isfahan, la Complexul Industrial „7th of Tir”, asociat producției de componente pentru centrifuge, clădirile avariate au fost refăcute, în ciuda sancțiunilor ONU impuse în octombrie 2025. Reformarea conducerii și pregătiri pentru scenarii extreme Conflictul de anul trecut a scos la iveală vulnerabilități în structurile de comandă iraniene. Liderul suprem, Ali Khamenei, ar fi devenit dificil de contactat în timpul atacurilor, iar autoritatea s-a dispersat la nivel provincial. Ca răspuns, Teheranul a consolidat Consiliul Suprem de Securitate Națională și a creat un nou Consiliu al Apărării pentru a gestiona situațiile de război. Veteranul de război și fost comandant IRGC, Ali Shamkhani, a fost numit secretar al noului organism, într-un semnal interpretat de analiști drept pregătire pentru un posibil „decapitation strike” american. Represiune internă și demonstrații de forță Pe plan intern, autoritățile iraniene au intensificat represiunea împotriva disidenței, temându-se că un conflict ar putea declanșa o schimbare de regim. Proteste generate de condițiile economice precare au fost reprimate violent, iar regimul a acuzat manifestanții că ar fi agenți străini. În același timp, Iranul a organizat exerciții navale în Golful Persic și a închis temporar porțiuni din Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din producția mondială zilnică de petrol. Marina iraniană a desfășurat și exerciții comune cu Rusia în Golful Oman. SUA au răspuns prin desfășurarea a două portavioane în regiune, iar incidentele dintre navele și dronele iraniene și forțele americane s-au înmulțit. Mesajul Teheranului Experții susțin că strategia Iranului este clară: transmiterea unui avertisment către Washington că un conflict ar avea costuri ridicate. „Tactica iraniană este să convingă Statele Unite că războiul va fi costisitor”, a explicat Vali Nasr, profesor la Universitatea Johns Hopkins. Potrivit acestuia, Teheranul încearcă să arate că un atac nu ar fi o operațiune rapidă și fără consecințe, ci un conflict complex cu impact regional și global. În timp ce diplomația continuă formal, pregătirile militare de ambele părți sugerează că Orientul Mijlociu se află într-un moment de maximă tensiune, iar următoarele zile ar putea fi decisive pentru stabilitatea regiunii.

Nicușor Dan despre relația cu Statele Unite ale Americii: E important să fim parteneri în diferite formate

Privind politica externă a României în raport cu Statele Unite și Uniunea Europeană, Dan a notat: „Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și, mai ales, în materie de securitate, să consolidăm și să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite ale Americii.De asemenea, România își reafirmă angajamentul pentru cooperarea cu SUA și Uniunea Europeană, bazat pe dialog constant și transparent”, a sublinat Dan, vineri, pe Facebook.  România susține eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și își propune să aibă o implicare concretă. „În cadrul intervenției mele la Washington, am afirmat clar că România susține eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și își propune să contribuie concret în ceea ce privește situația umanitară din Gaza”, se arată în mesajul președintelui.  Mesajul președintelui vine după ce a participat joi la prima reuniune a Consiliului pentru Pace. În cadrul discursului de la reuniune, Dan a prezentat contribuțiile concrete pe care România le poate aduce în sprijinul stabilizării situației din Gaza, vorbind despre implicarea umanitară, educațională și instituțională pe care țara noastră este pregătită să o extindă. 

Nicușor Dan l-a botezat din nou pe secretarul de stat american, Marco Rubio. Președintele României susține că s-a întâlnit cu Marc. În trecut, i-a spus domnu Ruby

Donald Trump i-a greşit funcţia lui Nicuşor Dan, iar acesta din urmă s-a simţit dator să-i întoarcă şi el gestul şi să-i greşească numele secretarului de stat. Din nou. Aflat în conferinţă de presă, de după participarea la Consiliul de Pace de la Washington, la invitaţia preşedintelui SUA şi alătuţi de alţi lideri de stat, preşedintele României a fost întrebat de ziarişti ce a vorbit cu Trump, în cele câteva secunde în care s-au intersectat. Se pare că Nicuşor Dan nu-i nimereşte deloc numele corect aceluiaşi Marco Rubio, secretarul de stat al SUA. În iunie 2025, Nicuşor Dan a schimbat doar câteva cuvinte de politeţe cu Donald Trump, dar cu „domnu’ Rubi” a fost ceva de neuitat, aşa cum l-a mai botezat cândva pe secretarul de stat al SUA. „Cu domnul RUBI a fost puţin mai.., spune Nicuşor Dan. Puteţi să detaliaţi cu dl Rubio?, insistă jurnaliştii, râzând de confuzia preşedintelui A urmărit alegerile din România şi ne-a felicitat cum s-au terminat”, spunea Nicuşor Dan, zâmbind, în iunie 2025, după ce a realizat că i-a greşit numele secretarului de stat, Marco Rubio, în conferinţa de după Summitul NATO. Şi vizita preşedintelui României la Consiliul de Pace de la Washington a fost o adevărată aventură pentru Nicuşor Dan, numit de Trump „premierul României” şi căruia i-a oferit în dar o şapcă roşie pe care liderul de stat român s-a aşezat odată ce şi-a ocupat locul la masa observatorilor. În februarie 2026, Nicuşor Dan mai face o încercare şi ratează iar. Nici de data aceasta nu-i nimereşte numele corect aceluiaşi Marco Rubio. Acum i-a greşit prenumele. „Am vorbit cu Marc Rubio…Am vorbit cu multă lume”, mai spune preşedintele convins că de data aceasta i-a nimerit numele corect al secretarului de stat, în conferinţă de după Consiliul Păcii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vorbește despre relația sa cu Donald Trump: „Este o afecțiune de ambele părți” Ce a făcut Nicuşor Dan cu suvenirul primit de la Donald Trump la Consiliul de Pace. Imaginile care l-ar înfuria pe preşedintele SUA

Un avion militar s-a prăbușit în Iran

Un avion de vânătoare iranian s-a prăbușit joi seara în vestul Iranului, ucigând unul dintre cei doi piloți, a raportat televiziunea de stat IRIB. Unul dintre piloți a murit, iar celălalt este în siguranță. Cauza accidentului este în prezent anchetată, a adăugat postul de televiziune. Aeronava, un Nahaja cu două locuri, s-a prăbușit în timp ce efectua o misiune de antrenament nocturn în provincia Hamedan, potrivit Irib. Unul dintre piloți a murit, iar celălalt este teafăr. Cauza accidentului este în prezent anchetată, a adăugat postul de televiziune. Incidentul vine în contextul în care Iranul încearcă să proiecteze imaginea unei armate puternice și capabile să răspundă unei atac. Statele Unite au trimis un număr semnificativ de avioane de vânătoare și forte navale în Orientul Mijlociu, construind cea mai mare concentrare de putere aeriană din regiune de la invazia Irakului din 2003. Mișcarea extinde rapid capacitatea Washingtonului de a desfășura o campanie aeriană susținută împotriva Iranului, în timp ce președintele Donald Trump cântărește dacă va ordona lovituri și cu ce obiectiv – de la limitarea programului nuclear până la neutralizarea rachetelor sau, în scenariul maximal, schimbarea regimului de la Teheran.

SUA a pregătit lângă Iran cea mai mare putere aeriană de la invazia Irakului din 2003. Trump a dat un ultimatim Teheranului

Președintele Donald Trump afirmă joi că lumea va afla „probabil în următoarele 10 zile” dacă SUA vor ajunge la un acord cu Iranul sau vor întreprinde acțiuni militare. Potrivit datelor de urmărire a zborurilor și unui oficial american, în ultimele zile SUA au continuat să deplaseze către regiune avioane de generație nouă, inclusiv F-35 și F-22. În paralel, un al doilea portavion, încărcat cu avioane de atac și de război electronic, este în drum spre Orientul Mijlociu, iar aeronavele de comandă și control – esențiale pentru coordonarea operațiunilor aeriene ample – sunt, de asemenea, trimise în zonă. În ultimele săptămâni au fost desfășurate și sisteme critice de apărare antiaeriană. Oficiali americani susțin că noul dispozitiv oferă Casei Albe opțiunea unui război aerian prelungit, desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni, spre deosebire de lovitura punctuală „Midnight Hammer” din luna iunie, când SUA au atacat trei situri nucleare iraniene. Diplomație în paralel cu presiunea militară În timp ce forțele se acumulează, reprezentanți ai SUA și Iranului s-au întâlnit la Geneva în această săptămână pentru a negocia un posibil acord. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că s-a înregistrat „un mic progres”, dar a avertizat că părțile sunt „încă foarte departe” pe unele subiecte. Potrivit aceleiași surse, Iranul ar urma să prezinte în următoarele săptămâni o propunere mai detaliată. Dar timpul pare limitat, Trump a lansat joi un avertisment și a setat un termen de 10 zile. Trump a primit mai multe informări privind opțiunile militare, descrise de oficiali americani ca fiind concepute pentru a maximiza presiunea asupra regimului iranian și a rețelei sale de aliați regionali. Printre scenarii se află atât o campanie extinsă, care ar viza eliminarea a zeci de lideri politici și militari iranieni, cu scopul răsturnării guvernului, cât și o variantă mai limitată, concentrată pe ținte precum facilități nucleare și de rachete balistice. Ambele ar presupune, potrivit surselor WSJ, o operațiune ce s-ar putea întinde pe mai multe săptămâni. Subiectul Iran a fost discutat și miercuri, într-o reuniune a consilierilor de securitate națională ai președintelui, în Situation Room, potrivit unui oficial de rang înalt din administrație. Ținte, linii roșii și rolul Israelului Potrivit informațiilor prezentate, Trump a semnalat că ar prefera o soluție diplomatică. În scenariul în care Washingtonul ar obține „tot ce își dorește”, un acord ar însemna eliminarea programelor nucleare ale Iranului, dezmembrarea forțelor-proxy din regiune și demontarea arsenalului de rachete balistice. Iranul este însă considerat puțin probabil să accepte ultimul punct, având în vedere că dispune de o aviație limitată și se bazează pe rachete ca principal mijloc de descurajare. Președintele american a indicat că miza principală pentru el rămâne dosarul nuclear, afirmând că și-ar dori ca Iranul să oprească îmbogățirea uraniului. În același timp, o parte dintre consilieri și lideri străini – inclusiv premierul israelian Benjamin Netanyahu – îl îndeamnă pe Trump să folosească presiunea militară pentru a forța concesii suplimentare din partea Teheranului. Israelul ar urmări în mod special oprirea producției iraniene de rachete balistice, potrivit unor oficiali. Avantaj american, riscuri iraniene Sursele WSJ indică faptul că SUA dețin un avantaj covârșitor în cazul unei confruntări aeriene, grație tehnologiei stealth și armelor de precizie lansate de la distanță, în fața unei apărări antiaeriene iraniene deja afectate de atacuri israeliene anul trecut. Totuși, Iranul păstrează opțiuni de ripostă într-un conflict prelungit: un arsenal încă important de rachete care ar putea viza baze americane și aliați din regiune, dar și capabilități militare ce ar putea încerca blocarea Strâmtorii Hormuz, rută vitală pentru transporturile de petrol. Pe fondul acestor incertitudini, unii foști oficiali militari susțin că diplomația ar fi preferabilă războiului. Generalul (r) David Deptula, care a jucat un rol major în campania „Desert Storm” din 1991, a apreciat că o consolidare atât de vizibilă ar putea fi menită să transmită că președintele american „nu glumește” cu folosirea forței, pentru a împinge Iranul către un acord. În același timp, oficiali americani și străini se declară tot mai pesimiști că Teheranul va accepta cererile Washingtonului. În această logică, Iranul ar putea fi dispus doar la o suspendare temporară a îmbogățirii, în timp ce încearcă să folosească negocierile pentru a amâna un atac. Pe de altă parte, aceleași surse consideră că Trump ar putea deveni rapid frustrat de discuții prelungite și ar putea ordona lovituri dacă negocierile eșuează. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat în ianuarie în fața legislatorilor că administrația nu are claritate asupra succesiunii în cazul în care liderul suprem Ali Khamenei ar cădea, un gol de putere care ar putea fi umplut, potrivit multor analiști, de conducerea Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice. Într-un astfel de scenariu, protestele interne ar putea reizbucni, însă ar deschide și o dilemă pentru Washington: cât de departe ar merge o campanie aeriană dacă regimul ar răspunde printr-o represiune violentă.

O delegație din Belarus intenționa să participe la Consiliul Păcii, dar nu a primit vize

Belarus se află de mult timp sub sancțiuni occidentale din cauza situației drepturilor omului, Măsurile au fost înăsprite după ce președintele Aleksandr Lukașenko a permis folosirea teritoriului țării pentru invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, relatează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a reluat dialogul cu Belarus și a ridicat unele sancțiuni, în schimbul eliberării unor deținuți considerați prizonieri politici de țările occidentale. Ministrul belarus de Externe, Maxim Rîjenkov, urma să participe la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, a anunțat ministerul de la Minsk, iar partea americană a fost informată. „Totuși, în pofida faptului că, din partea noastră, au fost îndeplinite toate procedurile necesare, delegației noastre nu i-au fost eliberate vizele”, a transmis ministerul într-un comunicat. „În această situație, apare o întrebare legitimă: despre ce fel de pace și despre ce fel de succesiune a pașilor vorbim, dacă organizatorii nu pot finaliza nici măcar formalitățile de bază pentru ca noi să putem participa?”, a adăugat Ministerul de Externe de la Minsk. Ministerul a precizat că invitația lui Trump pentru reuniune fusese trimisă inițial lui Lukașenko. Lukașenko, aflat la putere din 1994, a acceptat luna trecută să se alăture Consiliului Păcii. Trump l-a numit pe Lukașenko un lider „foarte respectat”, în timp ce liderii opoziției din exil îl denunță drept dictator.

Nicușor Dan: Rămân un susținător ferm al cooperării transatlantice dintre SUA și Uniunea Europeană

Președintele Nicușor Dan a postat joi seara pe Facebook un mesaj după discursul rostit la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace. „Fără pace și securitate nu poate exista prosperitate pentru cetățenii noștri. În acest sens, România susține eforturile SUA și ale comunității internaționale pentru soluționarea conflictelor globale, inclusiv în Orientul Mijlociu, iar prezența ca observator în Consiliul pentru Pace ne permite să fim parte a discuțiilor și negocierilor”, a scris Nicușor Dan pe rețeaua de socializare. Șeful statului afirmă că România este decisă să își intensifice relațiile cu aliații și partenerii săi strategici, tradiționali. „Rămân un susținător ferm al cooperării transatlantice dintre SUA și Uniunea Europeană pe baza unui dialog constant și deschis. Această abordare echilibrată este cea care aduce cele mai multe beneficii țării noastre, pentru care libertatea, democrația și statul de drept rămân coordonatele fundamentale”, a adăugat președintele. În postarea publicată pe Facebook, Nicușor Dan a menționat și cum poate ajuta România la rezolvarea crizei umanitare din Gaza, aspecte pe care le-a arătat și în discursul susținut la reuniune. El a spus că România poate crește numărul de zboruri pentru a evacua copiii bolnavi și pentru a-i trata în spitalele românești, că poate oferi expertiză în sistemele de intervenție în situații de urgență, că poate extinde programul destinat studenților palestinieni și că poate contribui la reconstrucția instituțiilor, precum poliția, justiția și administrația publică.

Dan Dungaciu: România a primit mesajul de la Bruxelles că nu are voie să adere la Consiliul Păcii

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre motivul pentru care România nu acceptă invitația lui Donald Trump în Consiliul pentru Pace și care sunt riscurile pe care le presupun aceste decizii. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre alegerea președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace organizat în SUA, dar în calitate de observator, susținând că decizia a fost luată în urma unei directive a Bruxelles-ului. „După părerea mea, România merge acolo dintr-o poziție de vulnerabilitate. Nu merge acolo ca un partener care să negocieze ceva. Puterea de negociere este foarte redusă. Are în spate un mandat de la Bruxelles care i-a spus clar: Ești observator, nu te angaja, nu face nimic, că nu ieși din rând. Pentru că, după aceea, o să urmeze și alții, iar Bruxelles-ul totuși vrea să mențină aparența unui control. Să se ducă, să nu zică că nu se duce, dar nici nu poate să iasă din serie, pentru că vine Bruxelles-ul și îi spune: Stai mai ușor. Dar voi banii de unde îi luați? Banii nu-i primiți de la noi, de la Bruxelles? Păi nu v-am spus că banii vi-i dăm doar dacă pozițiile voastre de securitate și de politică externă sunt consonante? Pentru că de asta s-a refuzat prima ofertă, deoarece România a primit un mesaj clar de la Bruxelles că nu trebuie să accepte.” De asemenea, analistul politic a vorbit despre importanța, din punct de vedere militar și al securității, pe care o reprezintă Parteneriatul Strategic cu SUA, dar și despre resursele investite în apărare prin intermediul Uniunii Europene. „Am spus-o foarte clar. Parteneriatul strategic cu America înseamnă asumarea explicită a acestui lucru, asumarea NATO explicită și, pe locul trei, alte tipuri de asocieri, inclusiv cu Uniunea Europeană, care nu are niciun rol relevant în probleme de securitate. Am mai spus-o, când e o problemă de securitate majoră, vorbești cu americanii. Păi dacă sunteți parteneri strategici și tu ți-l asumi ca partener, de ce nu îl întrebi despre Ucraina? De ce ești complet opus oricărei inițiative a Americii, apropo de ce se întâmplă în Ucraina? De ce populația spune în proporție de 70% «asumați-vă programul de pace» , și tu zici nu? Și toți românii trebuie să știe, noi plătim programul SAFE pentru o înarmare europeană. Aproape 17 miliarde ne-am împrumutat. Plătim pentru economiile Germaniei și Franței. Noi plătim 5% la NATO, că ne-am asumat. Dacă suntem slabi în negocierea cu America, vom plăti niște costuri pe parteneriatul strategic dacă nu suntem în stare să negociăm, și nu suntem. Vom plăti pentru Ucraina cât plătim, nu știm exact. Și vom fi parte la bugetul Bruxelles-ului pentru Ucraina. Pentru că noi avem cinci lucruri plătite pentru securitate. Dar ar fi bine să ieșiți în fața publicului și să ne spuneți cum vă asigurați voi securitatea, că noi aruncăm cu bani în toate părțile. Păi de ce? Dăm peste tot bani, plătim, dar nu spunem populației. Câtă lume știe că în bugetul Uniunii Europene există un fond alocat pentru Ucraina? Care fond alocat? Cel pe care îl plătim noi, europenii. Pe lângă banii pe care îi dăm sau sprijinul pe care îl oferim și despre care nu știm. Și problema nu este asta, Ucraina, să o plătești sau să nu o plătești. Problema este ecuația de securitate. Te ajută pe tine, în termeni de securitate, continuarea războiului? Ce se poate întâmpla dacă războiul continuă?”

Statele Unite, pregătite să atace Iran chiar începând cu acest sfârșit de săptămână

Armata americană ar putea fi pregătită pentru un atac până la sfârșitul săptămânii, în urma unei consolidări prezenței militare în Orientul Mijlociu pe fondul tensiunilor cu Iran. Cu toate acestea, sursele citate de CNN au precizat că Trump nu a luat o decizie și a prezentat argumente atât pro, cât și contra și s-a consultat cu apropiații săi cu privire la cea mai bună opțiune. „(N.r. – Donald Trump) Petrece foarte mult timp gândindu-se la această decizie”, au precizat sursele.  În contextul consolidării prezenței militare în Orient, portavionul USS Gerald Ford, cel mai avansat portavion american, ar putea ajunge în regiune chiar în acest weekend.  Tensiunile vin pe fondul discuțiilor de la Geneve. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că cele două părți au au ajuns la o înțelegere generală asupra principiilor care vor sta la baza unui posibil acord, iar Washingtonul susține că mai sunt aspecte cheie de clarificat.  Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat că opțiunea unui atac este luată în vedere, dar, „diplomația este întotdeauna prima opțiune”. Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și  încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete, însă Teheranul a precizat că ar accepta o limitare a programului în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.