Surse Reuters: Discuții separate privind Iranul și războiul din Ucraina vor avea loc marți la Geneva
Marți, la Geneva, vor avea loc discuții separate privind Iranul și războiul din Ucraina, a declarat o sursă informată în legătură cu acest lucru pentru Reuters. O delegație americană, din care fac parte Steve Witkoff și Jared Kushner, se va întâlni marți dimineață cu reprezentanții iranieni. Contactele dintre SUA și Iran vor fi mediate de reprezentanții din Oman, a mai spus sursa pentru Reuters. Ulterior, în a doua parte a zilei, Witkoff și Kushner vor participa la discuții trilaterale cu reprezentanți din Rusia și Ucraina. Informația vine în contextul în care războiul din Ucraina și situația din Iran sunt două aspecte care îl preocupă pe președintele american Donald Trump. Acesta exercită presiuni asupra guvernului iranian în urma represiunii protestelor din țară și a mobilizat o prezență navală americană importantă în regiune. De asemenea, Trump încearcă să convingă Ucraina și Rusia să încheie un acord pentru a pune capăt războiului. Moscova și Kievul au confirmat, vineri, faptul că o nouă rundă de negocieri trilaterale se va desfășura săptămâna viitoare, marți și miercuri, de această dată la Geneva, potrivit Associated Press. Negocierile trilaterale anterioare s-au desfășurat la Abu Dhabi.
Trump elimină baza legală a regulilor anti-poluare din SUA. Totul pentru bani, spune Obama
Constatarea, emisă în timpul administrației Barack Obama, stabilea că poluarea provenită din șase gaze cu efect de seră, inclusiv dioxid de carbon și metan, reprezintă un pericol pentru sănătatea publică. Pe baza acesteia, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a putut să reglementeze emisiile provenite din transport, producția de energie, industrie și extracția de combustibili fosili, în temeiul Legii aerului curat din 1970. Trump: „o mare escrocherie” Președintele SUA a justificat noua decizie spunând că regulile de mediu au afectat economia și au crescut costurile pentru consumatori. „Această regulă radicală a devenit fundația legală pentru green new scam – una dintre cele mai mari escrocherii din istorie”, a declarat Trump, citat vineri de Financial Times. Controlul emisiilor, la Congres Șeful EPA, Lee Zeldin, a susținut la rândul său că agenția și-a depășit atribuțiile în ultimii ani, spunând că regula a fost „Sfântul Graal al religiei schimbărilor climatice”. „Dacă Congresul vrea ca EPA să reglementeze masiv gazele cu efect de seră provenite de la autovehicule, atunci Congresul poate face clar acest lucru prin lege”, a spus Zeldin. „Astăzi demontăm tacticile și artificiile legale folosite de administrațiile Obama și Biden pentru a impune pe ascuns agenda lor ideologică americanilor”. Industria cărbunelui salută decizia Decizia a fost salutată de industria combustibililor fosili și de reprezentanți ai sectorului cărbunelui, care spun că reglementările din ultimii ani au dus la închiderea prematură a unor centrale și la creșterea dependenței de alte surse de energie. „Aceste reglementări au fost concepute pentru a forța retragerea prematură a centralelor pe cărbune din SUA și pentru a crește dependența națiunii de surse de electricitate care nu sunt la fel de fiabile ca și cărbunele”, a declarat Michelle Bloodworth, director executiv al grupului America’s Power,un grup de lobby al industriei cărbunelui. Măsura, contestată în instanță Organizațiile de mediu și politicienii democrați au reacționat dur, avertizând că eliminarea acestei baze legale va slăbi capacitatea Statelor Unite de a combate schimbările climatice. Fostul secretar de stat John Kerry spune că „eliminarea regulii privind pericolul va declanșa un regres enorm față de progresele realizate în privința calității aerului, reducerii bolilor și limitării încălzirii globale”. Organizațiile pentru climă au anunțat deja că vor contesta măsura în instanță, într-un proces care ar putea dura mulți ani. „Această acțiune cinică și devastatoare sub Trump nu va rămâne fără luptă. Ne vom vedea în instanță – și vom câștiga”, a declarat Manish Bapna, directorul Natural Resources Defense Council. Fostul președinte Barack Obama a criticat dur decizia într-o postare pe platforma X. „Astăzi, administrația Trump a anulat decizia care stătea la baza limitelor pentru emisiile auto și regulilor pentru centralele electrice. Fără ea, vom fi mai puțin în siguranță, mai puțin sănătoși și mai puțin capabili să luptăm împotriva schimbărilor climatice – totul pentru ca industria combustibililor fosili să facă și mai mulți bani”, a scris Obama.
Relația transatlantică, în prim-plan la Conferința de Securitate de la München
Discursul lui Vance din 2025 la Conferința de Securitate de la München a dus la un an de tensiuni transatlantice fără precedent, pe fondul percepției că Statele Unite vor să schimbe radical ordinea internațională, relatează Reuters. Reuniunea din acest an începe vineri și are loc pe fondul mai multor conflicte, inclusiv războiul din Ucraina. „Nu-mi pot aminti o perioadă în care să fi avut mai multe războaie, crize și conflicte simultane, de o asemenea amploare”, a declarat Wolfgang Ischinger, fost diplomat german care conduce forumul. Relația transatlantică, sub presiune Legăturile transatlantice au fost, tradițional, un punct central al conferinței, care a început ca un forum al Războiului Rece pentru dezbateri occidentale privind apărarea. Însă ideea unei cooperări transatlantice solide a fost pusă sub semnul întrebării de ceea ce Ischinger a numit „politici de tip bilă de demolare”, în care „distrugerea pe scară largă, mai degrabă decât reformele atente și corecțiile de politici, este ordinea zilei”. Președintele SUA, Donald Trump, l-a capturat pe președintele Venezuelei, a amenințat alte țări din America Latină cu acțiuni militare similare, a impus tarife atât aliaților, cât și adversarilor, și a vorbit deschis despre anexarea Groenlandei. Tonul dur al administrației Trump, inclusiv un avertisment sumbru că Europa se confruntă cu un „declin civilizațional”, i-a zdruncinat pe aliați, care au promis să crească cheltuielile militare. Reducerea dependenței Europei de sprijinul militar al SUA va dura însă ceva timp, iar continentul rămâne vulnerabil pe fondul tensiunilor cu Rusia legate de războiul din Ucraina. Absența lui Vance în acest an a alimentat așteptările privind un ton mai puțin conflictual din partea Washingtonului. Delegația SUA este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care ar urma să aibă un mesaj mai conciliant într-un discurs programat sâmbătă. Participare numeroasă la München Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, va deschide conferința cu un discurs care să susțină relația transatlantică și, în același timp, să sublinieze nevoia de întărire a Uniunii Europene, potrivit unui oficial guvernamental german. Sunt așteptați aproximativ 70 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și ministrul chinez de externe Wang Yi. Christine Lagarde ar urma să fie primul președinte al Băncii Centrale Europene care va susține un discurs la acest forum, pe fondul accentului pus pe reziliența economiei europene. Rusia nu trimite o delegație, iar invitațiile pentru oficiali iranieni au fost retrase după represiunea protestelor de luna trecută. În schimb, fiul ultimului șah al Iranului este așteptat să țină un discurs, iar în oraș ar urma să aibă loc un miting al opoziției iraniene.
Cuba, tot mai izolată: aliații tradiționali își retrag sprijinul în fața presiunilor SUA
De-a lungul istoriei sale recente, Cuba a depins constant de o serie de parteneri externi pentru a-și asigura resursele fundamentale, precum alimente, carburanți și alte produse indispensabile. În era Războiului Rece, ajutorul substanțial acordat de Uniunea Sovietică a fost determinant pentru menținerea sistemului comunist din capitala Havana. Prăbușirea URSS, survenită în 1991, a aruncat Cuba într-o perioadă de recesiune severă. Produsul Intern Brut a înregistrat un declin de 35% într-un interval de trei ani, volumul importurilor de țiței s-a micșorat drastic, iar cetățenii au fost afectați de lipsuri alimentare acute, arată Il Post. În deceniile ce au urmat, autoritățile cubaneze nu au reușit să diminueze vulnerabilitatea insulei față de importurile externe. Deși Cuba extrage aproximativ 40% din necesarul său de petrol, această cantitate este aproape în totalitate destinată generării de electricitate. Prin urmare, carburanții pentru transport, alături de o proporție semnificativă din produsele alimentare – estimată între 30% și 40%, ajungând la 80% în anumite sectoare – rămân dependente de aprovizionarea din străinătate. Venezuela: Un aliat energetic dispărut Până de curând, Venezuela, sub conducerea lui Nicolás Maduro, a reprezentat principalul pilon energetic al Cubei. Aceasta livra zilnic între 20.000 și 70.000 de barili de țiței, satisfăcând o parte considerabilă din cererea totală a Cubei, care se ridica la circa 100.000 de barili pe zi. Această situație a suferit o modificare drastică la începutul lunii ianuarie, ca urmare a intensificării acțiunilor Statelor Unite în Venezuela. Acțiunile SUA au vizat conducerea și, implicit, sectorul petrolier. Drept consecință, livrările de țiței către Cuba au fost complet sistate, lăsând insula fără cel mai important furnizor de combustibil. Mexicul, sub presiunea americană Mexicul, un alt partener tradițional, a continuat să ofere sprijin Cubei, chiar și în contextul embargoului american în vigoare din 1960. Acesta asigura un flux zilnic de aproximativ 20.000 de barili de petrol. Cu toate acestea, administrația Trump a notificat intenția de a impune tarife vamale statelor care aprovizionează Cuba cu petrol. În urma acestui avertisment, guvernul mexican a hotărât să sisteze livrările. În loc de combustibil, Mexicul a expediat ajutoare umanitare. Acestea se limitează la alimente și articole de igienă. Totodată, Mexicul depune eforturi diplomatice pentru a negocia cu Washingtonul o soluție care să permită transporturi limitate de combustibil. Se încearcă încadrarea lor drept asistență umanitară. China și Rusia: Un suport restrâns China și Rusia au păstrat legături diplomatice solide cu Havana și au condamnat public sancțiunile impuse de Statele Unite. Deși Beijingul a asigurat un sprijin „în funcție de capacități”, până la acest moment nu au fost concretizate acțiuni care să poată echilibra volumul de petrol pierdut, provenit anterior din Venezuela și Mexic. În trecut, Rusia a efectuat livrări sporadice de petrol, însă acestea au încetat odată cu introducerea noilor restricții americane. Reprezentanți ruși au menționat posibilitatea reluării acestor transporturi, dar fără a oferi detalii sau confirmări definitive. Criza energetică și amenințarea economică severă Întreruperea importurilor de țiței are un impact direct asupra generării de electricitate, a sistemului de transport și a întregii activități economice. Deficitul de carburant generează pene de curent frecvente. Se impun astfel restricții asupra circulației și se creează dificultăți majore în lanțul de distribuție a produselor alimentare. Dacă nu va beneficia de o intervenție externă substanțială, Cuba riscă să se confrunte din nou cu o situație comparabilă cu „perioada specială” de după 1991. În contextul actual, chiar dacă se mențin declarațiile de solidaritate la nivel diplomatic, capitala Havana pare mai izolată decât în ultimele decenii. Aceasta se confruntă cu o presiune economică crescândă și cu o rețea de aliați care se dovedește a fi fie neputincioasă, fie reticentă în a oferi un sprijin decisiv.
Dan Dungaciu: Dacă americanii vin și spun să nu mai cenzureze companiile americane, europenii pot să intre în război cu SUA și bagă chiar și România
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum europenii sunt în stare să pornească un conflict cu SUA și să bage și România în această situație. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Și dacă federalizezi, nici nu te interesează ce pulsiuni identitare au ăștia de sub tine. Pentru că faci ca Imperiul Austro-Ungar unde nu mai contează naționalitățile. Tu guvernezi de fapt, te-ai înscăunat la Bruxelles. Ai schimbat Viena cu Bruxelles-ul.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum europenii sunt în stare să pornească un conflict cu SUA și să bage și România în această situație. Acesta a început prin a spune că europenii profită de dreptul de veto. Cu doar două-trei țări, aceștia au deja majoritate. Sociologul susține că europenii sunt în stare să pornească un conflict cu SUA, mai ales dacă americanii vin să înlăture cenzura. „Voi sunteți de acord cu anularea dreptului de veto în politica externă de securitate pentru state, națională? Da sau nu? Simplu! Pentru că asta se întâmplă acuma, pentru că ei își dau seama, exact ce spuneți dumneavoastră, dar nu îi interesează pentru că ei au majoritate. Dacă ne înțelegem două-trei țări mari, noi avem majoritate. Deci, dacă ni se ia dreptul de vot și se face cu majoritate calificată decizia, România nu are ce n-a avut niciodată. Sunt două linii de gândire, una, ei au făcut o analiză și au spus: domnule, este ultima oară când aceste partide suveraniste pot să fie oprite. Să nu intre la guvernare. Bun, unii zic așa, bă știți vorba lui Breton, dacă au făcut-o în România, o facem și în Germania. Mai e și federalizare. Și mulți spun că federalizarea este cea mai bună soluție, pentru că-i lași pe ăștia să fiarbă în suc propriu. Și pe suveraniști, naționaliști, patrioți îi duci să facă sărbători populare câmpenești unde vor ei. Dar nu le dai puterea, pentru că puterea ar fi la Bruxelles. Și dacă federalizezi, nici nu te interesează ce pulsiuni identitare au ăștia de sub tine. Pentru că faci ca Imperiul Austro-Ungar unde nu mai contează naționalitățile. Tu guvernezi de fapt, te-ai înscăunat la Bruxelles, ai schimbat Viena cu Bruxelles-ul. Numai că eu le atrag atenția, cu tot respectul, că Imperiul Austro-Ungar n-a găsit un răspuns la chestiunea minoritară, a naționalităților. De-aia s-a prăbușit URSS-ul, fiindcă nu a găsit răspuns la această chestiune. De-aia s-a prăbușit încet și Europa. Acuma și Europa vrea să devină ca URSS-ul. De asta este important ca America să intervină, pentru că America, de sus, dacă se scutură un pic la ei, ar putea să distrugă cenzura. Dacă îi ia valul nebunesc pe europeni și intră într-o confruntare cu americanii, ne bagă și pe noi în aceeași confruntare. Numai că noi, avându-i pe ruși în coastă și pe Viktor Orban…”, a explicat sociologul.
Netanyahu se întâlnește cu Trump la Casa Albă. Iranul și Fâșia Gaza, pe agenda discuțiilor
Va fi a șaptea întâlnire dintre Netanyahu și Trump de când acesta a revenit la putere, în urmă cu aproape 13 luni. Vizita are loc după negocierile dintre SUA și Iran purtate vineri în Oman, iar Netanyahu încearcă să influențeze următoarea rundă de discuții dintre Washington și Teheran, relatează Reuters. Trump a amenințat că va ordona lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord. Președintele și-a repetat avertismentul într-o serie de interviuri, marți, spunând că, deși crede că Iranul vrea un acord, ar lua „măsuri foarte dure” dacă Teheranul refuză. El a declarat pentru Axios că ia în calcul trimiterea în zonă a unui al doilea portavion, în cadrul unei desfășurări masive de forțe americane în apropierea Iranului. Potrivit Reuters, care citează persoane familiarizate cu subiectul, Israelul se teme că SUA ar putea urmări un acord limitat la dosarul nuclear, fără restricții asupra programului de rachete balistice al Iranului și fără măsuri privind sprijinul Teheranului pentru grupuri armate aliate, precum Hamas și Hezbollah. „Îi voi prezenta președintelui percepțiile noastre asupra principiilor negocierilor”, le-a spus Netanyahu reporterilor înainte de a pleca spre SUA. Cei doi ar putea discuta, de asemenea, despre o posibilă acțiune militară în cazul în care discuțiile dintre SUA și Iran nu dau rezultate. După ce a ajuns la Washington marți seară, Netanyahu s-a întâlnit cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump. Pe agenda discuțiilor va fi și Fâșia Gaza. „Continuăm să lucrăm îndeaproape cu aliatul nostru Israel pentru a implementa acordul istoric de pace în Gaza al președintelui Trump și pentru a consolida securitatea regională”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, întrebată care sunt prioritățile SUA pentru întâlnire.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, este așteptat în Ungaria și Slovacia pe fondul tensiunilor transatlantice
Washingtonul își consolidează legăturile cu Budapesta și Bratislava. Secretarul de stat american Marco Rubio va călători în Ungaria săptămâna viitoare, după ce președintele Donald Trump i-a oferit sprijinul „total” naționalistului Viktor Orban, iar relațiile transatlantice trec printr-o perioadă tensionată, a declarat luni purtătorul său de cuvânt, potrivit Le Figaro. Marco Rubio va călători și în Slovacia, țară guvernată tot de un aliat de dreapta al lui Trump, după ce va participa la Conferința de Securitate de la München. Duminică și luni, la Budapesta, secretarul de stat „se va întâlni cu oficiali maghiari cheie pentru a consolida interesele noastre bilaterale și regionale comune, inclusiv angajamentul nostru față de procesele de pace pentru rezolvarea conflictelor globale și parteneriatul energetic dintre SUA și Ungaria”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, într-un comunicat. Premierul maghiar va călători în SUA Joia trecută, Donald Trump și-a oferit „sprijinul deplin și complet” premierului maghiar, Viktor Orban, cu care are legături strânse, înaintea alegerilor parlamentare programate pentru 12 aprilie. Aflat la conducerea Ungariei de aproape 16 ani, Orban este în urmă în sondajele independente de luni de zile, pe fondul stagnării economice și al nemulțumirii crescânde față de serviciile publice. Premierul maghiar a anunțat sâmbătă că va călători la Washington „în două săptămâni” pentru a participa la reuniunea inaugurală a „Consiliului de Pace” al președintelui SUA . Viktor Orban este deosebit de apropiat de administrația Trump datorită politicilor sale anti-imigrație încă de la criza refugiaților sirieni de acum un deceniu. În special, în timpul unei vizite la Casa Albă anul trecut, el a obținut o scutire pentru țara sa de la sancțiunile privind importurile de petrol și gaze rusești. Fostul președinte Joe Biden a avut o relație mult mai ostilă cu Viktor Orban, pe care l-a acuzat de „tendință spre dictatură ”, în special prin înăbușirea presei independente și prin campanii împotriva drepturilor LGBT+. Marco Rubio va călători duminică în Slovacia, unde prim-ministrul Robert Fico a ajuns și el la o înțelegere cu Trump. În timpul unei vizite recente în Florida, Fico și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la starea mentală a președintelui american, potrivit Politico, citând diplomați europeni anonimi. Washingtonul și Bratislava au negat această informație.
Consiliul pentru Pace. Nicușor Dan: România vrea clarificări de la SUA
Dan arată că decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei. Recent, Nicușor Dan spunea despre Consiliul pentru Pace: „Ne dorim să facem parte dintr-un organism care să stabilizeze situația din orientul Mijlociu”. „Este un instrument pe care Statele Unite îl propun pentru punerea în practică a unei rezoluții a Consiliului de Securitate. În modul în care acordul sau carta inițială a acestui organism a fost redactat a ridicat niște probleme și României și altor state. Bineînțeles, imediat ce am primit, am început să ne consultăm unii cu alții. Și acum am intrat cu toți într-un proces și bilateral și cumva consultativ unii cu alții, într-un proces de negociere a acestei carte, astfel încât ea să fie compatibilă cu alte tratate internaționale și uneori chiar și cu constituțiile unora din țări”, spunea Dan, la Digi24. El susținea că, în opinia lui, procesul consultativ va dura săptămâni sau chiar luni. Întrebat dacă România va intra în Consiliu dacă textul va fi modificat, Nicușor Dan a spus: „Suntem onorați. America și Statele Unite sunt partenerul nostru strategic și evident că ne dorim să facem parte dintr-un organism care să stabilizeze regiunea Orientului Mijlociu sau măcar o parte din ea. Pe de altă parte, nu ne dorim ca, semnând un astfel de acord, să încălcăm alte obligații internaționale, de exemplu Carta ONU sau Tratatul Uniunii Europene”.
SUA cer dezarmarea Hezbollah. Libanul riscă să alunece spre război civil
Tema armelor deținute de gruparea șiită domină de mai bine de un an scena politică libaneză, dar începutul anului 2026 a adus o escaladare vizibilă a conflictului intern. În centrul disputei se află poziția președintelui Joseph Aoun, care și-a înăsprit discursul față de Hezbollah. Într-un interviu recent, el a descris arsenalul organizației drept „o povară pentru Liban” și a spus că motivele care justificau înarmarea acesteia „nu mai există”, cerând în schimb „înțelepciune și suveranitate a statului”. Rupturi la vârful puterii din Liban Potrivit Middle East Eye, în discuții cu diplomați străini, liderul de la Beirut a insistat că armata a desfășurat operațiuni ample pentru a „curăța zone vaste de toate armele ilegale, indiferent de natura sau apartenența lor”. Această schimbare de ton a scos la iveală o ruptură tot mai clară între președinție și Hezbollah, într-un moment în care Statele Unite și Israelul cer dezarmarea totală a mișcării, nu doar retragerea forțelor din sudul țării. Autoritățile libaneze susțin că Hezbollah nu mai are prezență militară între râul Litani, situat în sudul Libanului, și zona de frontieră cu Israelul. Washingtonul consideră însă măsura insuficientă și insistă ca dezarmarea să se extindă la nivelul întregului teritoriu al țării. SUA: Armata libaneză, „partener nesigur” Tensiunile sunt alimentate și de o întâlnire recentă la Washington între comandantul armatei libaneze și un senator american influent. Acesta a declarat ulterior că „nu vede armata libaneză ca pe un partener de încredere” după ce oficialul militar a refuzat să descrie Hezbollah drept organizație teroristă. Potrivit sursei citate, discuția a durat doar câteva minute și a confirmat nivelul ridicat de presiune exercitat asupra Beirutului. Atacuri israeliene după armistițiu În paralel, Israelul este acuzat că nu a respectat pe deplin armistițiul din noiembrie 2024 care a pus capăt războiului de 66 de zile cu Hezbollah. De atunci, armata israeliană a efectuat sute de lovituri aeriene și incursiuni terestre în sudul Libanului, soldate cu distrugeri și sute de victime. La începutul lunii februarie, avioanele și drone israeliene au lovit din nou zone civile, distrugând zeci de locuințe în mai multe sate. Hezbollah, actor politic și militar Apărută în anii ”80, mișcarea șiită acționează atât ca partid politic, cât și ca organizație armată. Organizația face parte din viața politică a Libanului, are reprezentanți în Parlament și susținători în special în comunitatea șiită, unde este văzută de mulți drept o forță de protecție în fața Israelului. Statele Unite cer dezarmarea completă a Hezbollah în principal din perspectiva securității Israelului, considerat principalul stat expus acțiunilor grupării. În interiorul Libanului, percepția este însă profund împărțită: pentru unii Hezbollah reprezintă o „rezistență” în fața Israelului, pentru alții o forță militară care slăbește autoritatea statului. Gruparea acuză „tutela americană” Liderul Hezbollah a condamnat politicienii pe care îi consideră „subordonați tutelei americane” și a acuzat autorități de la Beirut că „se aliniază poziției Israelului și încearcă să împingă Libanul spre război civil”. El a avertizat că „subminarea stabilității Libanului și a rezistenței îi va afecta pe toți. Nimeni nu va fi cruțat”. „Șantaj odios”, spun surse politice Totuși, autoritățile pregătesc lansarea unei noi etape a planului de dezarmare, care ar urma să vizeze o zonă mai extinsă din sudul țării, însă fără un calendar clar. Surse apropiate Hezbollah susțin că presiunea externă asupra președintelui este uriașă. „A ajuns la limita presiunii pe care o poate suporta. Spațiul său deja limitat de manevră s-a redus și mai mult, iar americanii cer rezultate rapide”, a declarat sub protecția anonimatului un oficial din interiorul mișcării. Un fost ministru a descris situația drept „un șantaj odios”, afirmând că Statele Unite ar putea suspenda ajutorul militar și sprijinul financiar internațional dacă cerința nu este respectată. Fracturile din interiorul țării par să se adâncească, iar dialogul devine tot mai dificil. Liderii Hezbollah au avertizat chiar că situația actuală ar putea împinge Libanul spre război civil.
FT: Guvernul SUA va finanța grupuri de reflecție și organizații caritabile din Europa aliniate mișcării MAGA
Departamentul de Stat din SUA va finanța grupuri de reflecție și organizații caritabile aliniate mișcării MAGA în Europa. În luna decembrie a anului trecut, Sarah Rogers, înaltă funcționară a Departamentului de Stat, s-a deplasat la Londra, Paris, Roma și Milano, în cadrul a ceea ce a fost numit „turneul libertății de exprimare”. Scopul acestor deplasări a fost acela de a se întâlni cu think-tank-uri influente de dreapta. De asemenea, aceasta a discutat și cu personalități importante din partidul Reform UK din Marea Britanie, al lui Nigel Farage, despre alocarea unei sume de bani pentru promovarea valorilor americane. Informațiile au fost dezvăluite, în exclusivitate pentru Financial Times (FT), de trei surse familiarizate cu subiectul. Finanțarea a fost corelată cu celebrarea a 250 de ani de la independența SUA, care va avea loc la sfârșitul acestui an, au spus sursele pentru FT. Publicația mai notează faptul că un oficial american a declarat că această inițiativă reprezintă o schimbare față de proiectele anterioare ale Departamentului de Stat și că este probabil să se concentreze pe inițiative cu sediul în Londra, Paris, Berlin și Bruxelles. Potrivit FT, un oficial american a afirmat că Rogers avea asociați în întreaga comunitate europeană a „libertății de exprimare” înainte de a intra în guvern, iar mulți dintre ei sunt dornici să valorifice resursele și atenția administrației americane conduse de Trump. În plus, Rogers ar viza Legea privind siguranța online din Marea Britanie, dar și Legea privind serviciile digitale din UE. Reacția Departamentului de Stat din SUA În replică, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a descris, într-o reacție pentru Financial Times, că finanțarea acestor grupuri de reflecție din Europa reprezintă „o utilizare transparentă și legală a resurselor pentru a promova interesele și valorile SUA în străinătate”. Informația vine în contextul în care Casa Albă a criticat aliații europeni odată cu revenirea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA. În strategia de securitate națională a SUA, care a fost publicată anul trecut, se solicită „cultivarea rezistenței” față de traiectoria actuală a continentului. În document se lansează un avertisment privind migrația în masă și „cenzura libertății de exprimare” care ar putea duce la „dispariția civilizației”. Administrația Trump a interpretat eforturile Europei de a reglementa conținutul online, inclusiv pe marile rețele de socializare din SUA, ca un atac la adresa libertății de exprimare.