RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.401. Zelenski, despre planul de pace negociat cu SUA: Există idei bune
Războiul din Ucraina a intrat vineri, 26 decembrie 2025, în a 1.401-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat la telefon cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce cu o zi înainte a dezvăluit detaliile noului plan al SUA pentru a pune capăt războiului. „Am discutat câteva detalii importante ale eforturilor în curs. Există idei bune care pot contribui la un rezultat comun și la o pace durabilă”, a scris Zelenski pe Facebook. El a spus că a avut „o discuție foarte bună” cu emisarii americani și le-a mulțumit pentru „abordarea lor constructivă, munca lor intensă și cuvintele lor amabile. Sper că acordurile la care s-a ajuns astăzi, cu ocazia Crăciunului, și ideile pe care le-am discutat se vor dovedi utile”. Președintele ucrainean a dezvăluit, miercuri, noua versiune a planului american ce are drept scop încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, negociat timp de câteva săptămâni. Acest text prevede înghețarea războiului pe liniile actuale ale frontului, fără a oferi o soluție imediată la problema spinoasă a teritoriilor ocupate de Rusia, care reprezintă aproape un sfert din Ucraina. Spre deosebire de versiunea originală a acestui document, redactată de americani, noua versiune omite două cerințe majore din partea Moscovei: retragerea forțelor ucrainene din Donbas și un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic din partea Kievului de a nu adera la NATO. Din acest motiv, pare puțin probabil că Moscova va fi de acord cu această nouă versiune. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că „Federația Rusă își formulează poziția” și a refuzat să ofere detalii despre care va fi această. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski a discutat cu negociatorii americani despre încheierea războiului din Ucraina
„A fost o conversație foarte bună: am discutat multe detalii și idei bune. Au apărut câteva idei noi despre cum să ne apropiem de o pace reală, care vizează formatele, întâlnirile și, desigur, calendarul”, a declarat Zelenski, pe aplicația Telegram, potrivit Reuters. Zelenski a mai spus că principalul negociator al Ucrainei, Rustem Umerov, urma să aibă încă o discuție cu emisarii americani mai târziu în cursul zilei. „Lucrăm cu adevărat 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a apropia sfârșitul acestui război brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a ne asigura că toate documentele și măsurile sunt realiste, eficiente și fiabile”, a afirmat el. Donald Trump exercită presiuni pentru încheierea unui acord care să pună capăt războiului ce durează de aproape patru ani. La începutul acestei săptămâni, Zelenski a prezentat un proiect de plan de pace în 20 de puncte, descris drept principalul cadru pentru încheierea conflictului. Documentul reprezintă o versiune simplificată a unui plan inițial în 28 de puncte, discutat anterior de Statele Unite cu partea rusă și perceput ca favorabil Moscovei, întrucât prevedea cedări teritoriale din partea Kievului și limitări asupra armatei ucrainene. Cu toate acestea, chestiuni teritoriale esențiale rămân nerezolvate în noul proiect în 20 de puncte, a precizat Zelenski, care a adăugat că o întâlnire cu Donald Trump ar fi necesară pentru soluționarea celor mai sensibile probleme. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Moscova analizează documentele privind încheierea războiului, aduse din Statele Unite de emisarul special al Rusiei, Kirill Dmitriev.
Trump critică dur emisiunile umoristice și amenință din nou posturile TV cu retragerea licențelor de emisie
Într-o postare pe Truth Social, Trump l-a descris pe Stephen Colbert drept un „dezastru jalnic” și a susținut că CBS ar trebui să îl „pună la somn”, conform AFP. „The Late Show with Stephen Colbert” urmează să se încheie în mai 2026. Decizia a fost anunțată de CBS în iulie, iar postul a explicat că este vorba despre „o decizie pur financiară”. Fanii lui Colbert au acuzat însă cenzura, mai ales că anunțul a coincis cu momentul în care compania-mamă a CBS a ajuns la o înțelegere cu Trump. În mesajul său, Trump a afirmat că Colbert „a devenit și mai rău” după ce a fost „concediat de CBS, dar lăsat de izbeliște”. Stephen Colbert prezintă „The Late Show” din 2015. Monologurile sale sunt adesea critice la adresa lui Trump și a Partidului Republican. Într-o altă postare, Trump a reluat amenințările privind retragerea licențelor de emisie ale posturilor TV pe care le consideră ostile. „Dacă emisiunile de știri ale rețelelor TV și emisiunile lor de noapte sunt aproape 100% negative la adresa președintelui Donald J. Trump, a MAGA și a Partidului Republican, nu ar trebui să le fie retrase licențele lor de emisie extrem de prețioase? Eu spun: DA!”, a scris Trump. În august, ABC, deținută de Disney, l-a suspendat pentru scurt timp pe Jimmy Kimmel. Acesta îi iritase pe conservatori prin comentariile făcute după asasinarea lui Charlie Kirk.
Descoperirea a încă un milion de potențiale documente legate de Jeffrey Epstein întârzie publicarea completă a dosarelor cu câteva săptămâni
Administrația de la Washington a început publicarea dosarelor legate de investigațiile penale care l-au vizat pe Epstein, apropiat al lui Trump în anii 1990, în vederea respectării unei legi adoptate de Congres luna trecută, relatează Reuters. Republicanii și democrații din Congres au adoptat legea în pofida obiecțiilor lui Trump, actul normativ impunând publicarea tuturor documentelor până pe 19 decembrie, cu posibilitatea efectuării unor redactări parțiale pentru protejarea victimelor. Documentele făcute publice până în prezent au conținut numeroase pasaje cenzurate, fapt care a stârnit nemulțumirea unor parlamentari și a contribuit prea puțin la calmarea unui scandal ce riscă să afecteze Partidul Republican înaintea alegerilor din 2026. Într-un mesaj publicat miercuri pe rețelele sociale, Departamentul de Justiție a precizat că peste un milion de documente suplimentare, potențial legate de Epstein, au fost descoperite de FBI și de biroul procurorului federal din Manhattan, fără a oferi detalii despre momentul sau modul în care acestea au fost identificate. „Avem avocați care lucrează non-stop pentru a analiza și a face redactările impuse de lege, în vederea protejării victimelor, și vom publica documentele cât mai curând posibil”, a transmis Departamentul de Justiție. „Din cauza volumului foarte mare de materiale, acest proces ar putea dura încă câteva săptămâni.”
UE, Franța și Germania critică interdicțiile de viză impuse de SUA pentru cinci cetățeni europeni
Administrația Trump a anunțat marți interdicții de viză pentru cinci cetățeni europeni, inclusiv fostul comisar european francez Thierry Breton, acuzați de restrângerea libertății de exprimare și de vizarea nedreaptă a giganților tehnologici americani, potrivit Reuters. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția „condamnă ferm decizia SUA”, adăugând: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa și o valoare de bază comună cu Statele Unite în întreaga lume democratică”. Tensiuni între SUA și UE Interdicțiile de viză ar putea accentua divergențele tot mai mari dintre Washington și unele capitale europene pe teme care includ libertatea de exprimare, apărarea, imigrația, comerțul și războiul din Ucraina. Ele vin la doar câteva săptămâni după ce un document al Strategiei Naționale de Securitate a SUA a avertizat că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să își schimbe direcția pentru a rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite. Breton a fost unul dintre arhitecții Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) al UE, care a iritat oficialii americani. Oficialii de la Washington au fost deosebit de nemulțumiți de sancțiunea aplicată de Bruxelles la începutul acestei luni platformei X a lui Elon Musk, amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor privind conținutul online. Interdicțiile i-au vizat și pe Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, lideri ai HateAid, o organizație germană; Clare Melford, care conduce Indicele Global de Dezinformare. Reacții de la Bruxelles, Paris și Berlin Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că UE a solicitat mai multe informații de la Washington cu privire la aceste măsuri. „Dacă va fi necesar, vom răspunde rapid și decisiv pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva unor măsuri nejustificate”, a spus acesta. „Aceste măsuri echivalează cu intimidare și constrângere menite să submineze suveranitatea digitală europeană”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. Macron a subliniat într-o postare pe X că DSA a fost aprobat printr-un proces democratic și există „pentru a asigura o concurență echitabilă între platforme, fără a viza vreo țară terță, și pentru a se asigura că ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”. Ministerul Justiției din Germania a declarat că cele două activiste germane beneficiază de „sprijinul și solidaritatea” guvernului, iar interdicțiile de viză sunt inacceptabile, adăugând că HateAid sprijină persoanele afectate de discursul ilegal de ură în mediul digital. „Oricine descrie acest lucru drept cenzură denaturează sistemul nostru constituțional”, a transmis ministerul într-un comunicat. „Regulile după care vrem să trăim în spațiul digital în Germania și în Europa nu sunt decise la Washington”, a adăugat Ministerul german al Justiției.
SUA răspund dur Uniunii Europene: fostul comisar Thierry Breton și alți patru lideri, sancționați de Casa Albă
Administrația Trump a anunțat sancțiuni care vizează cinci personalități europene angajate în reglementarea strictă a industriei tehnologice și combaterii dezinformării online, printre care fostul comisar european Thierry Breton, care a denunțat un „val de macartism”. Acțiunile acestor persoane, cărora li se interzice intrarea în Statele Unite, echivalează cu „cenzura” în detrimentul intereselor americane, a justificat Departamentul de Stat. Cenzura UE, condamnată la Washington „De prea mult timp, ideologii europeni depun eforturi concertate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze opiniile americane cărora li se opun. Administrația Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”, a scris pe X secretarul de Stat american, Marco Rubio, care a denunțat „un complex industrial mondial al cenzurii”. Printre cei vizați se numără francezul Thierry Breton, fost ministru și arhitect al Regulamentului european privind Serviciile Digitale (DSA), care a ocupat funcția de comisar pentru Piața internă din 2019 până în 2024, cu largi responsabilități, în special în domeniul digital și industrial. El a denunțat pe X ceea ce a numit un „val de macartism” în Statele Unite, referindu-se la vânătoarea de vrăjitoare anticomunistă condusă de senatorul american Joseph McCarthy în anii 1950. „Ca o aducere aminte: 90% din Parlamentul European – ales democratic – și cele 27 de state membre au votat în unanimitate DSA, legislația europeană privind serviciile digitale. Prietenilor noștri americani: «Cenzura nu este acolo unde credeți că este»”, a subliniat Breton.
Administrația Trump a suspendat vizele pentru 5 europeni cu funcții importante. Care este motivul
Departamentul de Stat a anunțat, marți, că suspendă vizele pentru cinci europeni, pe care îi acuză că au condus eforturile de a presa companiile de tehnologie americane să cenzureze sau să suprime opiniile americane, scrie Associated Press. „De prea mult timp, ideologii europeni depun eforturi concertate pentru a constrânge platformele americane să sancţioneze opiniile americane cărora li se opun”, a transmis pe X secretarul de stat american, Marco Rubio. Oficialul american a adăugat că „administraţia Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”. Concret, Rubio susține că cei cinci europeni au promovat campanii de cenzură ale guvernelor străine împotriva americanilor și companiilor americane, care ar fi creat „consecințe potențial grave asupra politicii externe” pentru SUA. Cei cinci europeni vizați de această măsură sunt: Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, lideri ai HateAid, o organizație germană; Clare Melford, care conduce Indicele Global de Dezinformare; și fostul comisar european Thierry Breton, care a fost responsabil pentru afaceri digitale. Thierry Breton a fost „creierul” din spatele Regulamentului european privind Serviciile Digitale (DSA), care impune o serie de cerințe stricte menite să asigure siguranța utilizatorilor de internet online. În replică, acesta a menționat, într-o postare pe X, că toate cele 27 de state membre ale UE au votat pentru Legea serviciilor digitale în 2022. „Către prietenii noștri americani: «Cenzura nu este acolo unde credeți voi»”, a scris el. Deși europenii pot călători fără viză în SUA, măsura le blochează accesul prin refuzarea autorizației electronice ESTA.
Statele Unite sancționează un fost comisar european sub acuzația de cenzurarea platformelor americane
Potrivit Secretarului de Stat, Marco Rubio, cele cinci persoane vizate de sancțiuni „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”. Fostul comisar european vizat de interdicții este Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă între 2019 și 2024. Acesta a fost descris de Departamentul de Stat drept unul dintre artizanii DSA (Legea Serviciilor Digitale) pe care oficialii americani o consideră o depășire a reglementării legitime și o amenințare la adresa libertății de exprimare. Alături de Breton, interdicțiile de viză îi vizează pe Imran Ahmed, director executiv al organizației Centrul pentru Combaterea Urii în Mediul Digital, precum și pe Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, reprezentante ale organizației germane HateAid, și pe Clare Melford, cofondatoare a Indexului Dezinformării Globale (GDI). Un purtător de cuvânt al GDI a calificat măsura drept „imorală, ilegală și neamericană”, acuzând administrația Trump de un „atac autoritar asupra libertății de exprimare”.
SUA ar fi trimis trupe și un număr mare de avioane în Caraibe pe fondul tensiunilor cu Venezuela
Nici Casa Albă, nici Departamentul Apărării nu au comentat raportul, bazat pe date de zbor open-source și oficiali americani anonimi. Potrivit unui general în rezervă al Forțelor Aeriene SUA, mișcarea indica faptul că Washingtonul poziționează resurse militare pentru a „lua măsuri”, notează Baha. Pe de altă parte, Comandamentul Sudic al SUA (SOUTHCOM) a declarat că mișcările reprezintă „o practică standard de a roti în mod curent echipamente și personal către orice instalație militară”, refuzând să discute despre operațiuni militare specifice din regiune. Între timp, președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Venezuela cu privire la atacuri iminente asupra terestrelor împotriva cartelurilor de droguri. Washingtonul a impus, de asemenea, o blocadă asupra petrolierelor care navigau spre și dinspre Venezuela, Trump declarând că Venezuela este „complet înconjurată” de cea mai mare „armadă” din istoria Americii de Sud. Trump spune că ar fi „inteligent” ca Maduro să renunțe la putere: „Nu este prietenul Statelor Unite” Președintele american Donald Trump a declarat luni că ar fi inteligent ca președintele venezuelean Nicolas Maduro să părăsească puterea, iar SUA ar putea păstra sau vinde petrolul confiscat în largul coastelor Venezuelei în ultimele săptămâni. Tensiunile dintre SUA și Venezuela au crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă, după ce campania dusă de Trump împotriva lui Maduro a inclus o prezență militară intensificată în regiune și mai multe atacuri asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Oceanul Pacific și Marea Caraibelor. Donald Trump a fost întrebat dacă scopul acestor acțiuni este acela de a-l forța pe Maduro să renunțe la putere.
Progrese în negocierile SUA-Ucraina-Rusia. Ce urmează pentru Ucraina
Întâlnirile au fost descrise drept „productive și constructive”, concentrându-se pe alinierea pozițiilor dintre Ucraina, Statele Unite și Europa, scrie Reuters. Președintele american Donald Trump a exercitat presiuni asupra Ucrainei și Rusiei pentru a ajunge la un acord rapid, însă Rusia insistă să păstreze teritoriile ucrainene ocupate, iar Kievul refuză să cedeze teren. După întâlnirea cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev, Witkoff și consilierul lui Trump, Jared Kushner, s-au întâlnit duminică separat cu oficiali ucraineni conduși de Rustem Umerov și cu reprezentanți europeni. Negocierile din Miami fac parte dintr-o serie de discuții pe baza unui plan de 20 de puncte propus de SUA pentru încetarea conflictului. Witkoff a precizat că discuțiile cu Ucraina s-au concentrat pe patru direcții principale: dezvoltarea continuă a planului de 20 de puncte, crearea unui cadru multilateral de garanții de securitate, stabilirea unui cadru de garanții de securitate oferite de SUA și dezvoltarea economică pentru reconstrucția Ucrainei. Negociatorii au pus accent pe „termene și secvențierea pașilor următori”. Oficialii americani, ucraineni și europeni au raportat progrese privind garanțiile de securitate pentru Kiev, însă rămâne neclar dacă acestea vor fi acceptate de Moscova. Witkoff a subliniat că pacea trebuie să reprezinte „nu doar încetarea ostilităților, ci și o bază demnă pentru un viitor stabil”. În contextul întâlnirilor, informațiile de americane indică faptul că președintele rus Vladimir Putin nu și-a abandonat ambițiile teritoriale. Senatorul Lindsey Graham a declarat că, dacă Rusia respinge propunerea actuală, SUA ar trebui să adopte măsuri similare cu cele recente privind tancurile de petrol din Venezuela și să eticheteze Rusia drept „stat sponsor al terorismului pentru răpirea a 20.000 de copii ucraineni”. Negocierile SUA-Ucraina-Rusia pentru pace rămân astfel cruciale pentru stabilitatea regională și pentru viitorul Ucrainei.