Zelenski respinge propunerea SUA de retragere unilaterală din Donețk. De ce Rusia nu se retrage?
Statele Unite continuă să solicite Kievului concesii teritoriale importante în favoarea Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Washingtonul dorește ca numai Ucraina să-și retragă trupele din anumite părți ale regiunii Donețk, nu și Rusia, unde ar fi creată o „zonă economică liberă” demilitarizată care ar servi drept zonă tampon între cele două armate, notează AFP. Conform ultimului plan al SUA, Moscova ar rămâne, de asemenea, în sudul țării, dar și-ar retrage o parte din trupele din regiunile ucrainene pe care președintele rus Vladimir Putin nu le-a revendicat ca fiind anexate în nord. Contrapropunerea Ucrainei Declarațiile lui Zelenski arată că poziția Washingtonului cu privire la modul în care ar trebui să se încheie conflictul nu s-a schimbat prea mult de când a trimis luna trecută un plan în 28 de puncte la Kiev și Moscova, care favoriza în mare măsură Rusia. Ucraina a revizuit acest plan și a trimis săptămâna aceasta o contrapropunere în 20 de puncte către Washington, ale cărei detalii complete nu au fost publicate. „Avem două puncte cheie de dezacord: teritoriile din Donețk și tot ce ține de ele, precum și centrala nucleară de la Zaporijjia. Acestea sunt cele două subiecte pe care continuăm să le discutăm”, a declarat Zelenski. Referendumul, soluția finală Zelenski a afirmat de mult timp că nu are dreptul „constituțional” sau „moral” de a ceda teritoriul ucrainean și a spus că cetățenii săi ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește problema teritoriului. „Cred că poporul ucrainean va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri, fie printr-un referendum, trebuie să existe o poziție din partea poporului ucrainean”, a spus el. Președintele ucrainean s-a opus, de asemenea, ideii unei retrageri unilaterale din regiunea Donețk. „De ce cealaltă parte implicată în război nu se retrage la aceeași distanță în direcția opusă?”, a întrebat el. Situația pe front Conform planului SUA, Rusia ar renunța la teritoriile pe care le-a capturat în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk – trei zone asupra cărora Moscova nu a formulat revendicări teritoriale oficiale. În 2022, Rusia a pretins că anexează oficial regiunile Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijia, în ciuda faptului că nu deține controlul deplin asupra acestora. Trupele ucrainene controlează încă aproximativ o cincime din regiunea Donețk. Joi, Rusia a afirmat că a capturat orașul Siversk din regiunea Donețk, armata sa avansând cu cea mai rapidă viteză din ultimul an. Zelenski a declarat că, deși nu există un termen limită strict pentru finalizarea unui acord, Washingtonul dorește ca contururile acordului să fie gata până la Crăciun.
Vânăm creiere de 1,2 miliarde de dolari. Cine vrea cumpere talentele academice ale americanilor
Relațiile bilaterale dintre Canada și SUA s-au înrăutățit de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Președintele american a amenințat de la începutul anului cu anexarea Canadei și transformarea țării în cel de-al 51-lea stat american. Canada a lansat între timp un fond de 1,2 miliarde de dolari pentru a „cumpăra” tinere talente academice din SUA, asta după ce administraia Trump a redus fondurile pentru învățământul universitar. În SUA, pentru a urma o facultate la o universitate prestigioasă și recunoscută, un tânăr ajunge să se îndatoreze la bănci chiar și pentru câteva decenii. Doar un număr mic de studenți emigrează în Canada. Ce este „Canada Global Impact + Research Talent Initiative În Canada. americanii cu potențial pot urma studiile la Universitatea din Toronto – gratuit, chiar plătiți cu bursă. Canada va investi 1,2 miliarde de dolari într-un program de 12 ani, căutând să atragă 1.000 de cercetători expatriaț, precum și tineri talentați care își doresc să profeseze în domeniu. Programul se numește „Canada Global Impact + Research Talent Initiative. Aproximati 134 milioane de dolari canadieni vor fi alocați studenților internaționali care urmează studii universitare de doctorat și cercetători care caută să se mute în Canada. 120 milioane de dolari canadieni este suma investită pentru cercetătorii aflați la început de carieră. Ministrul Industriei din Canada, Melanie Joly, a declarat: „În timp ce alte țări constrâng libertatea academică și reduc fondurile pentru cercetare, Canada investește și dublează fondurile pentru știință, prin a atrage minți strălucite din întreaga lume care să lucreze cu cercetători canadieni excepționali”. Administrația Trump a înghețat fondurile pemtru cercetare, a con strâns universitățile americane să-și reducă costurile și numărul locurilor de muncă pentru angajarea absolvenților de doctorat. Alan Bernstein, președintele emerit al Institutului canadian pentru Cercetări Avansate, l-a sfătuit pe prim-ministrul Mark Carney să lanseze programul, declarând potrivit Financial Times: „Nu este doar despre oportunitatea de a profita de situația din SUA. Ar putea clădi o Canada mai puternică care are la bază știința și inovația”. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Canadienii, speriați de planul lui Trump de anexare. Justin Trudeau va discuta cu regele Charles despre amenințarea SUA: „Ne apăram SUVERANITATEA”
Comisarul European pentru Apărare acuză cu SUA urmărește subminarea unității statelor europene
Andrius Kubilius a afirmat, printr-o postare publicată pe blogul său, că documentul reprezintă „o surpriză” prin ostilitatea explicită la adresa Uniunii Europene și susține că Washingtonul vede o Europă mai unită ca pe un potențial rival. Comisarul a amintit pasaje din Strategie SUA care propun să „cultive rezistența” în interiorul statelor europene și să coopereze cu partidele naționaliste pentru că „gata să lupte împotriva Uniunii Europene, împotriva puterii noastre prin unitate”. „Limbajul antagonist al Strategiei de Securitate Națională a SUA la adresa Uniunii Europene nu provine din sentimentele americane legate de „buna și vechea Europă”, ci din considerații strategice profunde”, spune Kubilius precizând că documentul este inspirat de viziunile expertului american Elbridge Colby care în lucrarea „The Strategy of Denial”, argumentează că SUA trebuie să împiedice orice regiune să dezvolte o putere dominantă care ar putea limita accesul american la piețe. Comisarul a conchis: „Să sperăm că va exista suficientă înțelepciune pe pământ american pentru a nu lupta împotriva emergenței unei Europe unite”.
Se fac jocurile pentru cea mai importantă funcție ecomomică din America. Va fi omul lui Trump președintele Rezervei Federale a SUA?
La Washington DC, interviurile finale pentru președinția Rezervei Federale sunt în plină desfășurare, prefigurându-se victoria candidatului Kevin Hassett, grație atitudinii sale pozitive față de direcțiile economice ale administrației Trump. Cine sunt candidații la președinția Rezervei Federale? Kevin Hassett, prieten al familiei Trump În trecutul său profesional, Kevin Hassett a activat în diverse posturi-cheie la Casa Albă, având un avantaj sporit în comparație cu contracandidații săi, ca urmare a apropierii sale față de familia Trump de-a lungul timpului. Christopher Waller, insider-ul „Fed” Christopher Waller, asemeni lui Hassett, are o experiență vastă în domeniul financiar, dar are în spate și ani petrecuți în cadrul Rezervei Federale St. Louis, ca vicepreședinte. Se poate spune că Waller cunoaște mecanismele Fed mai bine decât Kevin Hassett, din acest punct de vedere. Michelle Bowman, criticul republican al „Fed” Deși nu provine din domeniul economic sau al finanțelor, Michelle Bowman se află pe lista de candidați datorită experienței sale ca specialist în bănci comunitare, din timpul primului mandat Trump. Ea este cunoscută pentru criticile aduse Rezervei Federale, susținând o reformare în stil republican. Kevin Warsh, „șoimul monetar” al Americii Ca fost guvernator al Fed în timpul crizei financiare din 2008, Kevin Warsh are conexiuni politice de admirat în sfera conservatoare, fiind supranumit „șoimul monetar” al Americii deoarece este un susținător convins al controlului inflației. Tendința actuală este Kevin Hassett Ca economist cu studii publicate în reviste prestigioase de economie, Hassett s-a remarcat mai ales în timpul pandemiei, militând pentru restabilirea economiei americane. În ciuda numeroaselor critici aduse pentru susținerea administrației Trump, candidatul Kevin Hassett, actual Director al Consiliului Național Economic al SUA, se consideră un patriot credincios, declarând recent că există „destulă marjă” pentru reducerea ratelor dobânzilor, spre fericirea lui Trump. Pe lângă experiența sa în domeniul economic, Hassett este cunoscut ca o forță-cheie la Casa Albă, deoarece a condus numeroase dezbateri interne cu privire la teme precum taxe, comerț sau abuzul de substanțe. De asemenea, Kevin Hassett a fost consilier economic al lui John McCain și al lui George W. Bush la începutul anilor 2000. Este clar că experiența sa profesională, pe lângă apropierea sa de familia Trump, reprezintă un alt avantaj care i-ar putea asigura câștigul în lupta pentru Fed. De ce bătălia pentru președinția Fed este un element-cheie pentru stabilitatea Americii? December 2024. Photo by Hu Yousong/Xinhua/ABACAPRESS.COM Rezerva Federală are un rol esențial în stabilitatea economică a Americii, datorită independenței sale față de direcțiile politice ale Casei Albe. Din perspectiva separării puterilor în stat, numirea unui candidat apropiat de Președintele SUA ar putea periclita această independență instituțională, politizând, astfel, măsurile și deciziile Fed. Pe deasupra, Rezerva Federală are nevoie de flexibilitate în adoptarea reformelor financiar-monetare care trebuie să fie în concordanță cu evoluția economiei mondiale. Posibila victorie a lui Kevin Hassett ar ridica problema independenței Rezervei Federale față de Casa Albă, din cauza criticilor aduse la adresa actualului președinte al Fed, Jerome Powell, care a refuzat în mod repetat scăderea dobânzilor cerută de Donald Trump. Drept urmare, nu ar fi de mirare dacă Powell va fi înlocuit de un expert mai „prietenos” față de direcțiile prezidențiale, precum Kevin Hassett. “Vom analiza câțiva oameni diferiți, dar am o idee destul de clară cu privire la cel pe care-l vreau.” a declarat recent Trump. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Mărul discordiei” dintre Ucraina și Rusia stă într-un teritoriu de doar 4000 km². NYT arată unde este bucata de pământ care blochează pacea lui Trump Statele Unite vor verifica ce scriu turiștii străini pe rețelele de socializare înainte de a-i lăsa să intre în țară. Ce date li se vor cere
Liderii Coaliției de voință, discuții în contextul Planului de pace revizuit
Momentan nu a fost oferită o listă cu liderii țărilor membre care vor asista la discuțiile de joi. Întâlnirea a fost anunțată în urma negocierilor de la Londra cu privire la Planul de Pace revizuit, la care a participat atât președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și lideri ai țărilor E3 (Germania, Franța și Marea Britanie). Premierul Marii Britanii, Keir Starmer a precizat că negocierile de pace se află într-o etapă critică, precizând că decizia de a-și alege viitorul îi aparține Ucrainei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Ucraina, dar și aliații, au „multe cărți în mână”, referindu-se la avantaje majore. Kier Starmer și Emmanuel Macron sunt principalii reprezentanți ai Coaliției. O altă videoconferință online la care au participat mai mulți lideri ai Coaliției de Voință s-a desfășurat luni. Atunci au participat și premierul Poloniei, Donald Tusk. Marți, Zelenski a anunțat că a Ucraina a finalizat completarea unei variante inițiale a planului de pace revizuit și că varianta va fi prezentată oficialilor SUA.
De ce nu s-a întors niciodată Ghiță Mureșan definitiv în România și a ales să locuiască în SUA. La 32 de ani distanță de când a plecat peste Ocean, gigantul a explicat decizia
Ghiță Mureșan a dezvăluit recent de ce a ales să nu se întoarcă niciodată definitiv în România și de ce a hotărât să locuiască în SUA. La 32 de ani distanță de când a plecat peste Ocean, gigantul a explicat decizia pe care a luat-o și a vorbit despre activitatea pe care o are, departe de România. La 32 de ani de când a plecat peste Ocean, Ghiță Mureșan a rupt tăcerea și a dezvăluit de ce a ales să nu se întoarcă niciodată definitiv în România. Gigantul a declarat că se simte acasă atât în România, cât și în SUA, dar familia l-a convins să se stabilească departe de țara natală. „Când sunt aici, acasă e România, când sunt în România, acasă e aici! Locuiesc în America de 32 de ani. Nu am vrut niciodată să locuiesc așa de mult în America, dar astea au fost împrejurările. Copii și familia au contat. Pot să numesc și aici acasă, pot să numesc și România acasă. Nu sunt în nicio casă, sunt între ele. Iar, în România, acasă este Cluj 100%”, a povestit Ghiță Mureșan, conform digisport.ro. Cu ce se ocupă Ghiță Mureșan în SUA Ghiță Mureșan nu duce lipsă de activitate în SUA. Acesta este ambasador al celor de la Washington Wizards și are și o academie de baschet. „Copiii sunt bine, pe cont propriu amândoi, sănătoși. Sunt ambasador al celor de la Washington Wizards, nu lucrez cu echipa, lucrez în partea de PR, cu sponsorii și cu oamenii care au abonamente anuale, și mai am și academia de baschet. Sunt apropiat de cei de la Cluj, urmăresc echipele naționale la toate sporturile. La baschet, e foarte greu, pentru că după ce s-a rupt Iugoslavia au apărut foarte multe echipe bune, la fel ca și cu fosta URSS”, a mai spus Ghiță Mureșan, conform sursei menționate anterior. „Big Ghiţă”, a evoluat șase ani în NBA, la Washington Bullet, în perioada 1993-1997 și la New Jersey Nets, în perioada 1999-2000. Acesta s-a născut pe data de 14 februarie 1971, la Tritenii de Jos, județul Cluj și are o 2.31 m înălțime. În anul 1996, Ghiță Mureșan a fost numit jucătorul cu cea mai semnificativă evoluție din NBA.
Un pacient a murit de rabie deoarece i s-a transplantat un rinichi infectat
Un beneficiar al unui transplant de rinichi a reprezentat un mister medical deoarece a murit de rabie în ianuarie 2025. El a murit la doar câteva săptămâni după ce fusese operat într-un spital din Ohio, în ciuda faptului că nu avusese niciun contact cu rabia, potrivit Science Alert. O investigație atentă efectuată de CDC a dezvăluit cauza: rinichiul donatorului bărbatului din Michigan a fost infectat cu virusul mortal. Este a patra oară când rabia a fost transmisă prin organe transplantate în SUA din 1978. Cazul subliniază necesitatea unor reguli mai stricte pentru activitățile legate de transplant în cazul în care donatorul are un istoric de expunere la animale. Rabia este un agent patogen viral care se răspândește prin saliva animalelor infectate, de obicei prin mușcături sau zgârieturi. Capabilă să infecteze toate animalele și oamenii, boala este aproape întotdeauna fatală odată ce apar simptomele. Mai puțin de 50 de cazuri de supraviețuire au fost documentate la nivel mondial, specialiștii reușind rareori să mențină pacienții în viață. La nivel global, transmiterea are loc cel mai adesea prin mușcături de câine, dar orice mamifer infectat poate transmite boala. Un pacient a murit, alții au fost operați Nimeni nu a făcut legătura cu rabia la momentul decesului. Donatorului de organe i-au fost prelevate inima, plămânii, rinichiul stâng și corneele. La aproximativ cinci săptămâni după ce a primit rinichiul, pacientul din Michigan a dezvoltat simptome compatibile cu rabia. Medicii au trimis mostre din salivă, piele și alte fluide ale acestuia la CDC, care au detectat ARN-ul virusului rabiei în unele dintre probe. Inima și plămânii donatorului au fost folosiți pentru antrenament la un centru de cercetare din Maryland și nu au reprezentat un risc. În schimb, alți trei pacienți au primit corneele donatorului, iar medicii au fost nevoiți să le îndepărteze.
Noul ambasador SUA în Danemarca urmează să se întâlnească cu oficiali groenlandezi pe fondul interesului lui Trump pentru regiune
Kenneth Howery, cofondator PayPal și recent numit ambasador al SUA în Danemarca, se află în această săptămână în Nuuk pentru a participa la reuniunea anuală a Comitetului Mixt, o structura din care fac parte Statele Unite, Danemarca și Groenlanda pentru a facilita cooperarea civilă și militară. Ambasada Statelor Unite în Danemarca a publicat luni o fotografie cu Howery și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, cu descriere: „Încântat să fiu în Groenlanda pentru reuniunea anuală a Comitetului Mixt dintre SUA și Groenlanda, împreună cu Danemarca”. Washingtonul consideră Groenlanda esențială pentru securitatea națională, în special datorită rolului său în sistemul american de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice, ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord trecând peste insulă. La începutul anului, președintele Trump declara că nu exclude ocuparea prin forţă militară a Groenlandei. „Încrederea și respectul sunt baza oricărui parteneriat, iar nu este un secret că anul trecut a fost dificil”, a subliniat Motzfeldt, referindu-se la evoluția relațiilor în decursul anului curent.
Kremlinul laudă noua strategie de securitate a SUA: Documentul lui Trump corespunde, în mare măsură, cu viziunea Rusiei
Strategia de Securitate Națională a SUA descrie viziunea lui Trump drept una de „realism flexibil” și susține că SUA ar trebui să revină la Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care declara emisfera vestică drept zonă de influență a Washingtonului. Documentul, semnat de Trump, avertizează și că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională”, că un „interes central” al SUA este negocierea încheierii războiului din Ucraina și că Washingtonul dorește să restabilească stabilitatea strategică în relația cu Rusia. Kremlinul salută noua abordare a administrației Trump „Ajustările pe care le vedem corespund în multe privințe viziunii noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru jurnalistul Pavel Zarubin de la televiziunea de stat, fiind întrebat despre noua strategie americană, potrivit Reuters. O astfel de alinieră publică între Moscova și Washington este rară. În timpul Războiului Rece, Moscova prezenta Statele Unite drept un imperiu capitalist decadent condamnat de legile istoriei marxiste, în timp ce președintele american Ronald Reagan numea în 1983 Uniunea Sovietică un „imperiu al răului” și „focar al răului în lumea modernă”. După prăbușirea URSS, Moscova și-a exprimat speranța într-un parteneriat cu Occidentul, însă, pe măsură ce Washingtonul a susținut extinderea NATO, așa cum era prevăzut în strategia președintelui Bill Clinton din 1994, tensiunile au început să crească. Acestea au atins punctul de ruptură sub președintele Vladimir Putin, care a preluat funcția de șef al Kremlinului în ultima zi a anului 1999. Trump evită etichetarea Rusiei drept amenințare directă Întrebat despre angajamentul din documentul SUA de a pune capăt „percepției și de a preveni realitatea alianței militare NATO ca o alianță în continuă expansiune”, Peskov a declarat că este un lucru încurajator. Într-un comentariu pentru agenția TASS, Peskov a spus că apelul administrației Trump la cooperare cu Moscova pe teme de stabilitate strategică, în locul descrierii Rusiei ca o amenințare directă, este un pas pozitiv. Strategia lui Trump descrie regiunea Indo-Pacific drept unul dintre „principalele câmpuri de bătălie economice și geopolitice”, documentul afirmând că Trump urmărește să descurajeze un conflict cu China în legătură cu Taiwanul și Marea Chinei de Sud prin consolidarea puterii militare a SUA și a aliaților lor.
Obiectivul comun al SUA și al Rusiei, în viziunea lui CTP: Ambele vor dispariția Uniunii Europene
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a declarat că Statele Unite și Rusia au un obiectiv comun, cel de a face ca Uniunea Europeană să dispară. Declarația a fost făcută în contextul în care Noua Strategie de Securitate Națională a SUA, publicată vineri sub semnătura președintelui Donald Trump, e neobișnuit de critică față de UE, dar foarte blândă cu Rusia agresoare. Obiectivul comun al SUA și Rusia în opinia lui Cristian Tudor Popescu „Care e ideea Americii în clipa de față? America e interesată de Europa în continuare, dar vrea o Europă fără Uniunea Europeană. Vrea desființarea Uniunii Europene și state separate cu care ea să facă acorduri comerciale, să câștige de pe urma lor, în niciun caz să le apere. Asta nu! Au spus că până în 2027 trebuie să preia Europa toate structurile de apărare ale NATO. Ce va face Rusia în condițiile în care UE ar dispărea? Ce a făcut după al Doilea Război Mondial, când a controlat jumătate din Europa cu guverne care erau fidele Kremlinului, aliați practic ai Kremlinului. Asta vrea Rusia. Deci există această convergență între SUA și Rusia, anume dispariția UE, pentru a stăpâni ambele Europa”, a declarat Cristian Tudor Popescu, la B1. CTP: Ordinea internațională este acum ordinea de cartier „Ordinea internațională acum e ordinea de cartier, în care se percepe taxă de protecție. Asta face Trump acum. Cine vrea să fie protejat de America trebuie să plătească taxă de protecție”, a mai afirmat Cristian Tudor Popescu. Gazetarul a vorbit și despre noua Strategie Națională de Apărare a României: „Cred că nu știu ce să facă responsabilii noștri din CSAT, în frunte cu președintele. Nu știu ce să facă. (…) Acea strategie de securitate nu înseamnă nimic. Nu au soluție în momentul ăsta. Nu suntem singurii care n-avem soluție, o lume întreagă e derutată în momentul de față, nu știe ce să facă, nu știe care va fi următoarea mișcare a lui Donald Trump. Nimeni nu știe lucrul ăsta. (…) Ne înarmăm și noi, suntem și noi în treabă, ca să zic așa”.