Rusia amenință cu ripostă adecvată dacă SUA furnizează rachete Tomahawk Ucrainei
Declarația a venit la câteva zile după ce vicepreședintele american J.D. Vance a indicat că Washingtonul analizează cererea Ucrainei pentru rachete Tomahawk. Peskov nu a oferit detalii despre ce măsuri ar putea fi luate de Moscova în replică, scrie The Kyiv Independent. Într-o întrevedere cu ușile închise la Adunarea Generală a ONU, pe 23 septembrie, președintele Zelenski ar fi solicitat direct aceste rachete omologului american. De mai mulți ani, Ucraina include Tomahawk în „Planul de victorie” ca armament strategic, capabil să atingă ținte în spatele liniilor inamice. Statele Unite consideră rachetele Tomahawk drept un instrument esențial: ele zboară la altitudini joase, pot fi redirecționate în timpul zborului și evită detectarea. Ucraina susține că astfel ar putea lovi centre de comandă sau depozite rusesti profunde. Până acum, Ucraina s‑a bazat pe rachetele Storm Shadow (n.r. rază de circa 250 km), furnizate de aliați occidentali. În schimb, Rusia are un avantaj semnificativ în capacități de rachete: utilizează frecvent rachete de croazieră Kalibr și rachete balistice Iskander pentru atacuri asupra orașelor ucrainene. Ca răspuns, Kievul recurge la atacuri cu drone vizând infrastructură, depozite de combustibil şi baze militare ruse. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a subliniat că Rusia nu va tolera ceea ce consideră „escaladă directă” și va reacționa corespunzător, fără să ofere detalii concrete. Pe plan diplomatic, o livrare de Tomahawk ar marca o etapă semnificativă în sprijinul militar al SUA și riscă să agraveze conflictul prin extinderea razei tactice. Rusia ar putea răspunde cu contramăsuri militare sau sancțiuni, contribuind la escaladarea tensiunilor. Analistii avertizează că o astfel de decizie ridică riscuri majore de escaladare regională și implicare directă între marile puteri.
Aliații lui Trump depun eforturi pentru evitarea BLOCAJULUI instituțional /Sute de mii de angajați riscă să intre în șomaj tehnic
Republicanii din Senatul SUA depun eforturi pentru evitarea intrării țării în blocaj instituțional, în contextul în care liderii Partidului Democrat refuză compromisurile propuse de președintele Donald Trump pentru finanțarea agențiilor federale în noul an fiscal, care începe de la 1 octombrie. Liderul grupului republican, majoritar în Senat, John Thune, a anunțat că două proiecte de lege, unul democrat și altul republican, vor fi supuse la vot marți seară, în efortul de a finanța temporar instituțiile federale în următoarele luni. Cu toate acestea, este improbabil ca vreunul dintre proiectele legislative să fie aprobat, întrucât cele două grupuri politice nu au ajuns la niciun acord. Dacă nu va fi aprobată finanțarea, instituțiile federale americane își vor suspenda activitățile non-esențiale începând din 1 octombrie. Sute de mii de angajați federali vor intra în șomaj tehnic Oficiul pentru Buget din cadrul Congresului estimează că aproximativ 750.000 de funcționari federali vor intra în șomaj tehnic. Casa Albă a avertizat că șomajul tehnic s-ar putea transforma în disponibilizări definitive. ”Plățile compensațiilor ar putea atinge zilnic cuantumul de 400 de milioane de dolari”, a declarat Phillip Swagel, directorul Oficiului pentru Buget din cadrul Congresului, citat de site-ul Axios.com. Întrebat câți angajați federali vor fi concediați dacă se va ajunge la blocaj instituțional din cauza impasului bugetar, Donald Trump a răspuns: ”Ar putea fi foarte mulți, iar acest lucru este doar din cauza politicienilor din Partidul Democrat. Eu știu că democrații se preocupă doar de imigranții care vin ilegal în țara noastră. Niciun sistem nu poate gestiona așa ceva. Noi ne opunem total. Eu aș vrea să îi ajutăm pe toți, dar țara noastră nu poate gestiona oamenii care vin în țara noastră ilegal. Vor să le ofere servicii medicale complete, vor să redeschidă zidul de la frontieră, vă vine să credeți?! Mie nu îmi vine să cred”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Forțele de dreapta înregistrează un avans în sondajele pentru ALEGERILE PREZIDENȚIALE din Franța/ Marine le Pen se află în fruntea clasamentului NETANYAHU formulează condițiile unui acord de pace în Fâșia Gaza/ ”Armata israeliană va rămâne în cea mai mare parte” a teritoriului
XTB: SUA, în prag de colaps guvernamental. Cât de periculos e un blocaj și cum sunt afectate piețele
Acest fenomen are loc atunci când legislatorii nu aprobă la timp proiectele de lege privind cheltuielile care finanțează operațiunile federale, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România. Deși uneori este legat de plafonul datoriei, blocajul este de fapt o problemă de autorizare a cheltuielilor pe termen scurt: banii există, dar din punct de vedere legal nu pot fi utilizați deoarece Congresul nu a aprobat proiectele de lege privind alocarea fondurilor sau rezoluțiile continue pentru finanțarea agențiilor federale. De ce a apărut un posibil blocaj bugetar? Având în vedere divizarea și polarizarea profundă a celor două camere, amenințările cu închiderea au devenit o caracteristică recurentă a luptelor bugetare de la Washington. Un impas din 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, a dus la un blocaj de 34 de zile, cel mai lung din istoria modernă. La acel moment, aproximativ 800.000 din cei 2,1 milioane de angajați federali au rămas fără salariu, generând o incertitudine generalizată, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert până la o treime din totalul angajaților publici. Dacă nu se ajunge la un acord, multe sectoare guvernamentale și agenții federale nu vor mai primi finanțare și vor fi nevoite să suspende sau să închidă toate funcțiile neesențiale. De data aceasta, impactul ar putea fi și mai sever decât de obicei. Casa Albă a amenințat cu concedieri permanente în cazul unei închideri, explică Radu Puiu. Ce provoacă disputa de data aceasta? Noul an fiscal al guvernului federal începe la 1 octombrie, iar Congresul nu a ajuns încă la un acord cu privire la un proiect de lege de finanțare pe termen scurt. Donald Trump a anulat discuțiile cu liderii democrați din Congres la începutul acestei săptămâni, afirmând că o întâlnire informală nu ar fi „productivă” și calificând cererile acestora ca fiind „neserioase”. Această mișcare i-a înfuriat pe democrați, iar liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, și liderul minorității din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, au dat vina pe președinte și pe republicanii din Congres, care controlează ambele camere, pentru un potențial blocaj. Democrații cer prelungirea subvențiilor care limitează costurile asigurărilor de sănătate în conformitate cu Legea privind îngrijirea medicală accesibilă, care sunt pe cale să expire. Aceasta a fost una dintre măsurile incluse în reducerile Medicaid din cadrul proiectului de lege One Big Beautiful Bill al lui Trump, adoptat la începutul acestui an. Ce se întâmplă în timpul unui blocaj? Printre principalele consecințe ale unui blocaj al guvernului se află suspendarea activităților considerate „neesențiale”, ceea ce poate duce la concedierea temporară a aproximativ 800.000 de angajați federali sau la obligarea acestora să lucreze fără plată până la deblocarea situației. În timp ce serviciile esențiale, precum securitatea națională, controlul traficului aerian, operațiunile militare, plățile datoriei și securitatea socială, continuă să funcționeze, parcurile naționale, muzeele, birourile administrative și procesele precum cererile de viză sau de permis pot fi suspendate sau întârziate, explică analistul financiar al XTB România. Consecințele pe piețele financiare nu întârzie să apară Până în prezent, piețele au ignorat în mare măsură amenințarea unui blocaj la 1 octombrie, deși riscul crește pe zi ce trece. Potrivit Polymarket, există o probabilitate de 85% ca un blocaj să aibă loc înainte de 31 decembrie din cauza lipsei unui acord de finanțare, în timp ce probabilitatea unui blocaj încă de la 1 octombrie este de 79%. Cel mai notabil impact asupra pieței este suspendarea publicării datelor economice guvernamentale. În acest caz, începând de miercuri dimineață, nu vor mai fi publicate date noi, inclusiv raportul privind rata șomajului sau variația numărului de angajați din sectorul non-agricol din septembrie. Blocajul este important din multe motive, dincolo de piețele financiare, dar impactul inițial asupra prețurilor acțiunilor ar trebui să fie minim, deși acest lucru va depinde în mare măsură de durata sa. De fapt, din 1975, în cazul blocajelor care au durat mai mult de 3 zile, indicele S&P 500 a înregistrat o creștere medie de 1,7% în cele 50 de zile după blocaj, cu o volatilitate redusă în acea perioadă. Pentru toate blocajele, indiferent de durată, creșterea medie a fost de 2,2%, subliniază Radu Puiu. Dolarul, activul cel mai afectat de presiune Până în prezent, dolarul este din nou activul cel mai afectat de presiune, lucru care s-a întâmplat pe tot parcursul anului în timpul fiecărui episod politic, determinat de incertitudine. În această dimineață, dolarul pierde teren în raport cu majoritatea monedelor importante. Dolarul american mai slab a oferit un sprijin suplimentar aurului, pe lângă o creștere de un an alimentată de stimulente monetare și fiscale, așteptările privind inflația, atacurile lui Trump asupra independenței Rezervei Federale și cererea băncilor centrale condusă de China. La rândul său, și aurul fluctuează în astfel de situații. Din 1975, aurul a crescut în medie cu 3% în cele 50 de zile care au urmat unui blocaj al guvernului, iar în acest an, a crescut cu 45%. Prețurile sunt pe cale să închidă al treilea trimestru consecutiv pozitiv, ETF-urile susținute de aur atingând cele mai mari dețineri din 2022, mai adaugă Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
SUA s-ar putea confrunta cu un blocaj instituțional/ Administrația Trump negociază cu democrații pentru a depăși impasul bugetar
SUA se poate confrunta cu un blocaj instituțional, în contextul în care întâlnirea dintre președintele american, Donald Trump, și liderii democrați din Congres nu a înregistrat progrese majore privind situația bugetară. „Cred că ne îndreptăm spre un blocaj instituțional, pentru că democrații nu vor face ceea ce trebuie. Nu pui o armă o armă la tâmplă a poporului american și nu spui: Dacă nu faci exact ceea ce vor democrații din Senat și din Cameră, vom suspenda activitatea instituțiilor”, a avertizat vicepreședintele american, JD Vance. Liderul democrat al Senatului, Chuck Schumer, a declarat că există încă „diferențe foarte mari” între partidul său și Casa Albă. Republicanii își doresc o extindere pe termen scurt a nivelurilor actuale de cheltuieli. Administrația Trump a implementat reduceri de cheltuieli, fără ajutorul bugetarilor din Congres. Democrații și-au exprimat opoziția față de această practică. Aceștia doresc un acord ferm pentru reînnoirea subvențiilor guvernamentale pentru asigurările de sănătate pentru persoanele cu venituri mici, care urmează să expire la finalul anului. Ce măsuri ar putea lua Administrația Trump pentru reducerea cheltuielilor Directorul Biroului de Management și Buget al Casei Albe, Russ Vought, a difuzat recent un memorandum în care explică modul în care Administrația Trump ar folosi o perioadă de suspendare a activităților instituțiilor pentru a face noi reduceri pe termen lung ale cheltuielilor federale și ale numărului de angajați. Pozițiile și programele guvernamentale considerate „neesențiale” în timpul blocajului instituțional vor fi închise definitiv, potrivit BBC. Congresul SUA trebuie să aprobe un plan bugetar de urgență până pe 30 septembrie, în caz contrar instituțiile vor rămâne fără fonduri și vor suspenda activitățile. În alte situații similare, personalul non-esențial a intrat în șomaj tehnic, dar, acum, Casa Albă amenință cu disponibilizări masive. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Netanyahu are o nouă întâlnire cu Trump în efortul de coordonare a politicilor /Persistă DISPUTELE privind ofensiva din Gaza și postura Israelului
Nicolas Maduro este pregătit să declare stare de urgență dacă SUA atacă Venezuela
Administrația lui Donald Trump a intensificat presiunea asupra Caracasului în ultimele săptămâni, cu o desfășurare navală majoră în Marea Caraibelor și o serie de atacuri aeriene asupra ambarcațiunilor venezuelene, care au ucis cel puțin 17 persoane. Washingtonul susține că atacurile sale fac parte dintr-o ofensivă împotriva cartelurilor de droguri din America Latină care introduc ilegal cocaină și fentanil în SUA. Mulți suspectează însă că acestea ar putea fi un preludiu la o intervenție militară mai amplă, menită să pună capăt regimului de 12 ani al lui Maduro. Într-o declarație de luni, vicepreședinta Delcy Rodríguez, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Maduro, a numit afirmațiile SUA conform cărora atacurile sale au avut ca scop combaterea traficului de droguri „o mare minciună”. Ea a susținut că, de fapt, campania președintelui SUA a avut ca scop confiscarea resurselor naturale ale țării cu cele mai mari rezerve dovedite de petrol de pe Pământ. „Are un singur scop și obiectiv: rezervele de petrol, gaze, aur, minerale [și] bogăția biologică pe care o are Venezuela – și de care are nevoie pentru această nouă eră în care guvernul SUA declară război întregii planete”, a spus Rodríguez, atribuind „instinctul de război” american secretarului său de stat, Marco Rubio, pe care l-a numit „Domnul Războiului”. Rodríguez a declarat că starea de urgență – dacă va fi activată – îi va oferi imediat lui Maduro puteri speciale pentru a mobiliza forțele armate, a securiza granițele țării și a plasa armata la conducerea infrastructurii cheie. „Nu ne vom preda niciodată patria – niciodată!”, a promis ea, avertizând că venezuelenii care și-au exprimat sprijinul public pentru o astfel de intervenție se vor confrunta cu consecințe. „Cei care cer în mod deschis o invazie nu se pot considera venezueleni”, a spus Rodríguez.
Australia câștigă teren pe piața cărnii de vită din China după retragerea SUA. Tarifele impuse de Administrația Trump lovesc producătorii americani
Pe fondul noilor tarife vamale aprobate de președintele american Donald Trump, exporturile din carne de vită și derivate ale Statelor Unite au scăzut vertiginos în China, una din principalele piețe de desfacere la nivel global. Carnea de vită australiană a înlocuit dominația SUA în China de când președintele Donald Trump s-a întors la Casa Albă. Până la acel moment, livrările americane pe piața chineză totalizau 120 de milioane de dolari pe lună. Însă după introducerea sancțiunilor și tarifelor vamale, cota de piață a SUA s-a prăbușit. În acest context, cei mai afectați au fost fermierii americani, care au pierdut contracte extrem de valoroase. Valoarea cărnii de vită americane trimise în China a scăzut la doar 8,1 milioane de dolari în iulie și 9,5 milioane de dolari în august, comparativ cu 118 milioane de dolari respectiv 125 de milioane de dolari, raportat la aceeași perioadă a anului trecut. Australia, marele câștigător Livrările Australiei pe carne de vită către China au crescut de la 140 de milioane de dolari pe lună în martie la 221 de milioane de dolari în iulie și 226 de milioane de dolari în august, relatează Reuters. În total, pe parcursul celor cinci luni din aprilie până în august, exporturile de carne de vită americană către China au valorat cu 388 de milioane de dolari mai puțin decât dacă comerțul ar fi rămas la nivelul mediu al celor doi ani precedenți. Livrările australiene au valorat cu 313 milioane de dolari mai mult. RECOMANDAREA AUTORULUI „Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!”. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA Coreea de Nord și China fac front comun contra „hegemoniei” SUA/ Phenianul și Beijingul vor o altă ordine GLOBALĂ
Merz critică starea democrației din SUA și lipsa de respect față de statul de drept
Statele Unite „s-au schimbat atât de fundamental în ultimii ani, poate chiar decenii, încât regulile nu mai sunt respectate, democrația parlamentară este sub presiune, libertatea de exprimare este pusă sub semnul întrebării, iar independența justiției este reprimată”, a declarat Merz vineri, la o conferință de afaceri de la Berlin, potrivit Bloomberg. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), fără a-l menționa direct pe președintele Donald Trump sau administrația sa, a spus că a dorit să ofere ceea ce el a numit o „evaluare realistă” a situației. Merz a adăugat că nu mai este de la sine înțeles, la nivel global, că regulile și dreptul internațional vor fi respectate. Comentariile vin în contextul în care Trump remodelează radical politica SUA de la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie. El a impus un val de noi tarife împotriva multor dintre cei mai apropiați parteneri ai țării, inclusiv Uniunea Europeană, a cerut în mod deschis urmărirea penală a adversarilor săi și a mobilizat forțele federale de aplicare a legii pentru a reprima imigrația ilegală și protestele, în ciuda opoziției autorităților locale.
Noi tensiuni comerciale între UE și SUA /Decizia lui Trump de taxare a importurilor de medicamente generează preocupări în Europa
Producătorii europeni de medicamente sunt preocupați de perspectivele comerțului cu Statele Unite, iar experții recomandă consolidarea autonomiei Uniunii Europene și în acest domeniu, în contextul anunțului președintelui Donald Trump privind impunerea unor taxe de 100% asupra importurilor de produse farmaceutice. ”Începând de la 1 octombrie 2025, vom impune taxe de 100% asupra oricărui produs farmaceutic de marcă sau patentat, dacă firma respectivă nu își construiește unitate de producție în Statele Unite. (…) Nu vom impune tarife vamale dacă vor începe să producă în SUA”, a anunțat Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. Comisia Europeană speră să ajungă la un acord cu Trump Anunțul președintelui Trump generează preocupări în Europa. Comisia Europeană încearcă să rezolve situația, prin acordul comercial cu Statele Unite, care conține prevederi și pentru sectorul farmaceutic. “Noi am stabilit cu SUA tarife generale de cel mult 15%, iar acest lucru reprezintă o garanție că nu vor fi impuse cote suplimentare. Vom face demersuri pentru a ne asigura că taxele vamale pentru exporturile de medicamente nu depășesc 15%”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Cu toate acestea, producătorii europeni de medicamente sunt neliniștiți. Industria farmaceutică germană este preocupată în mod special de această situație. ”Există acordul dintre Comisia Europeană și Casa Albă privind taxele de 15%, dar se pare că situația este de fapt altfel. Pentru industria farmaceutică, perspectivele nu par a fi bune”, a reacționat Han Steutel, președintele Asociației germane a Producătorilor de Medicamente, citat de site-ul Tagesschau.de. Statele Unite sunt un partener important pentru industria farmaceutică germană. În 2024, 23,8% din exporturile germane de medicamente au mers în Statele Unite, o cifră de 27 de miliarde de euro. Indiferent de situația noilor taxe americane, experții cer ca piața europeană să devină independentă de SUA. ”Avem o șansă mare să exploatăm potențialul foarte mare al pieței europene, Europa poate deveni o piață suverană prin extinderea propriilor unități de producție”, a declarat Jasmina Kirchhoff, analist la Institutul Economiei Germane. ”Situația generează incertitudine și îngrijorare, Statele Unite sunt principala piață pentru producătorii germani de medicamente, taxele vor fi o problemă cu impact inclusiv asupra rețelelor de aprovizionare. Materiile prime pentru producătorii americani de medicamente provin în proporție de 90% din Europa”, explică Anja Kohl, expert în bursa medicamentelor din Germania. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de RECOMANDAREA AUTORULUI: Sébastien Lecornu recunoaște că este „cel mai slab premier al celei de-a V-a REPUBLICI”/ „Nu voi reuși fără voi. Parlamentul ne așteaptă” Netanyahu evocă succesele Israelului în conflictele din Orientul Mijlociu și îndeamnă Hamas să elibereze OSTATICII /Trump: „Cred că avem un acord”
Chipul lui Charlie Kirk ar putea fi imprimat pe monedele de un dolar din SUA
Inițiatorii proiectului sunt Abe Hamadeh, politician din Arizona și August Pfluger, șeful comitetului Republican de Studiu. Proiectul de lege urmează să fie prezentat vineri, potrivit comunicatului de presă publicat pe pagina de internet a Republicanului August Pflunger. Inițiativa vine ca tribut adus activistului politic Charlie Kirk, asasinat în timpul unei conferințe susținute la Universitatea Utah Valley. Chipul său va fi imprimat pe 400.000 de monede de un dolar, alături de inscripția: „Well done, good and faithful servant.” (Bine lucrat, slujitor bun și credincios) Potrivit sursei citate, proiectul de lege dorește să aducă recunoaștere publică asupra impactului pozitiv pe care influența lui Charlie Kirk l-a exercitat în politica din SUA, dar și în comunitatea religioasă americană. „Mai sunt multe de făcut pentru a se asigura că moștenirea lui Kirk nu va fi niciodată uitată, dar plasarea chipului lui Kirk pe moneda americană este un început puternic și semnificativ”, se arată în comunicatul de presă publicat. Dacă proiectul de lege va fi adoptat și promulgat, Kirk va deveni cea mai tânără personalitate imortalizată pe moneda legală a SUA, alăturându-se unor personalități celebre precum George Washington sau Benjamin Franklin. În cazul în care proiectul legislativ va fi aprobat, monedele vor fi produse fără costuri pentru contribuabili, iar design-ul final va fi aprobat de președintele SUA, Donald Trump.
Sute de comandanți militari din SUA, convocați pentru o reuniune urgentă /Oficialii sunt preocupați de impasul bugetar și de tensiunile internaționale
Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a convocat comandanți militari americani detașați în întreaga lume pentru o reuniune în Quantico, Virginia, care se va derula săptămâna viitoare, afirmă oficiali de la Washington, sub protecția anonimatului. Ordinul de prezentare la reuniunea convocată brusc a generat preocupări în rândul oficialilor militari americani, ținând cont de situația internațională tensionată și de problemele bugetare care ar putea genera un blocaj al instituțiilor federale. ”Oamenii își schimbă planurile, încearcă să ajungă la reuniune”, a declarat un oficial american citat, sub protecția anonimatului, de agenția de presă Reuters. Nu este clar câți oficiali militari vor participa la reuniune, dar se întâmplă foarte rar să fie atât de mulți comandanți militari în aceeași sală. Rugat să comenteze situația, Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a confirmat reuniunea, fără a oferi detalii. ”Secretarul Departamentului de Război li se va adresa liderilor militari la începutul săptămânii viitoare”, a subliniat el. Pentagonul nu a răspuns întrebărilor despre numărul ofițerilor care vor fi prezenți și nici despre agenda reuniunii. Casa Albă a avertizat că blocajul instituțional ar putea genera disponibilizări masive Potrivit unor surse citate de cotidianul The Washington Post, convocarea reuniunii a generat confuzie și preocupări în primul rând în contextul în care Administrația Donald Trump a demis numeroși oficiali în ultimele luni. Nu este clar dacă Președinția SUA este implicată în organizarea reuniunii sau dacă va fi prezent președintele Donald Trump. Reuniunea a fost convocată pe fondul riscurilor intrării instituțiilor guvernamentale într-o situație de suspendare a activității din cauza impasului bugetar. Congresul SUA trebuie să aprobe un plan bugetar de urgență până pe 30 septembrie, în caz contrar instituțiile vor rămâne fără fonduri și vor suspenda activitățile. În alte situații similare, personalul non-esențial a intrat în șomaj tehnic, dar, acum, Casa Albă amenință cu disponibilizări masive. Oficiul prezidențial pentru Management și Buget a elaborat un memorandum care prevede reduceri permanente de personal în cazul în care instituțiile guvernamentale federale vor fi nevoite să își suspende activitățile, conform site-ului Politico.com. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump este optimist privind obținerea unui acord între Israel și Hamas /„Vreau să rezolv conflictul din GAZA” Televiziunea iraniană de stat a difuzat un documentar despre presupusele activități NUCLEARE ale Israelului