Vânzarea TikTok, aproape de un acord. Trump anunță că discuțiile SUA-China vor începe săptămâna viitoare
El a declarat că Statele Unite au „destul de mult” o înțelegere privind vânzarea platformei TikTok. „Cred că vom începe luni sau marți… să vorbim cu China, poate cu președintele Xi sau cu unul dintre reprezentanții săi, dar am avea destul de mult o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor, potrivit Reuters. Anunțul vine în contextul în care în primăvara acestui an a fost pregătită o înțelegere pentru divizarea operațiunilor TikTok din SUA într-o nouă firmă cu sediul în SUA, deținută majoritar și operată de investitori americani. Cu toate acestea, înțelegerea a fost suspendată după ce Beijingul a indicat că nu o va aproba în urma tarifelor anunțate de Trump pentru produsele chinezești. La începutul anului 2025, aplicația TikTok a devenit indisponibilă pentru câteva ore în SUA, pentru ca ulterior să intervină Trump, odată cu revenirea sa la Casa Albă, pentru a restabili accesul. De atunci, termenul limită privind cedarea activelor TikTok unor entități americane a fost amânat. Momentan, Trump a prelungit până pe 17 septembrie un termen limită pentru ca ByteDance, compania-mamă chineză, să cedeze activele TikTok din SUA.
Süddeutsche Zeitung: Trump a obținut aprobarea planului fiscal /Urmează marea criză financiară?
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a obținut aprobarea de către Congres a planului fiscal masiv, în efortul de stimulare a activităților economice, însă piețele financiare sunt preocupate de riscurile majore asociate datoriei suverane, comentează publicația germană Süddeutsche Zeitung. După eforturi intense, Camera Reprezentanților și Senatul Statelor Unite au aprobat Planul fiscal masiv, care însă va amplifica datoria suverană. Planul conține reduceri de taxe care vor totaliza 4.500 de miliarde de dolari, dar sunt prevăzute și reduceri ale asistenței sociale. Creștere economică sau criză financiară? Aceasta este întrebarea Donald Trump speră să stimuleze economia Statelor Unite, însă datoria suverană uriașă, care se ridică acum la 36.000 de miliarde de dolari, a generat deja turbulențe pe piețele financiare. Până în 2034, datoria Statelor Unite ar putea atinge nivelul de 134% din valoarea PIB-ului. Comparativ, datoria externă a Germaniei este la nivelul de 80% din PIB, în pofida planului de investiții în apărare și în modernizarea infrastructurii. Și deficitul bugetar al Statelor Unite este în creștere. ”Politicile fiscale ale Washingtonului vor rămâne pe un parcurs expansionist. Iar acest lucru va avea efecte inclusiv asupra pieței europene a obligațiunilor. Titlurile guvernamentale europene vor deveni mai atractive, dar, din cauza situației din SUA, dobânzile vor crește”, explică Dirk Schumacher, economist-șef la grupul financiar KfW. ”Până acum, piețele financiare au fost relativ calme, deși s-a resimțit o stare de nervozitate începând din aprilie, când Trump a impus taxe vamale, declanșând conflicte comerciale. Experții evocă o stare de volatilitate. Planul fiscal al președintelui american generează amenințări la adresa stabilității financiare globale. Piața americană a obligațiunilor și dolarul constituie ancore ale sistemului financiar global. Prin urmare, turbulențele din Statele Unite sunt contagioase pentru alte țări. Dacă se erodează încrederea investitorilor în gradul de solvență al Statelor Unite, dobânzile vor crește, ceea ce va intensifica presiunile asupra credibilității Statelor Unite”, constată publicația germană Süddeutsche Zeitung, într-un editorial cu titlul ”Urmează marea criză financiară?”, semnat de Markus Zydra. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Băncile europene vor trebui să transmită RAPID datele financiare /Oficiali BCE: „Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Ambasadorul României în SUA, despre Visa Waiver: Ne așteptăm să existe câteva evoluții în perioada următoare
„Suntem în discuții permanent cu noua echipă de la Departamentul pentru Securitate Internă și Departamentul de Stat. A existat aici și o întâlnire la care au participat și reprezentanții Comisii Europene pentru a sprijini orice fel de evaluare ar presupune reintegrarea României în acest program. Nu știm cât va dura, nu există un termen limită, dar știm că România este pe deplin pregătită și complet aliniată tuturor standardelor prevăzute de programul american Visa Waiver. Sigur că lucrăm pe acest dosar și ne așteptăm să existe câteva evoluții în perioada următoare, mă refer la următoarele săptămâni – luni, pentru că nu doar România este în această situație, mai există țări care negociază intrarea în acest program”, spune Andrei Muraru, la Digi 24. Muraru: Noi suntem mai avansați decât alte țări care sunt deja în programul Visa Waiver Întrebat dacă alte țări, precum Cipru, de exemplu, au o altă cale de comunicare cu administrația Trump, Muraru a spus că „fără a vrea să fie arogant”, crede că alții se inspiră de la noi, „pentru că, așa cum vă spuneam, România a îndeplinit pe deplin toate aceste criterii și din punct de vedere al standardelor programului Visa Waiver noi suntem mai avansați decât alte țări care sunt deja în programul Visa Waiver”. De asemenea, România are o rată de depășire a șederii autorizate foarte scăzută. Legea americană spune că rata trebuie să fie de 2%, iar România are puțin peste 1%. „Rămân optimist pentru că știm unde suntem și știm că nu există astăzi niciun fel de impediment, nu există niciun fel de obstacol în ceea ce privește această relație cu criterii de securitate”, a mai spus Muraru.
America rămâne la conducerea NATO
Generalul american Alexus Grynkewich a preluat vineri comanda supremă a forțelor NATO, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Mons, în Belgia. El a transmis un mesaj de reasigurare aliaților europeni, îngrijorați de posibile reduceri ale trupelor americane în Europa, potrivit Reuters. Deși Statele Unite dețin această funcție din timpul celui de-al doilea război mondial, Trump a pus sub semnul întrebării tradiția chiar la summitul NATO de la Haga, cerând Europei să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Abordarea i-a neliniștit pe liderii europeni, care se bazează pe cei aproximativ 80.000 de soldați americani staționați pe continent și așteaptă sprijin american suplimentar în cazul unui conflict, și a stârnit îngrijorări chiar în rândul unor membri ai Congresului SUA. În cele din urmă, Washingtonul l-a desemnat pe generalul Alexus Grynkewich ca succesor al generalului Christopher Cavoli, recunoscut pentru sprijinul acordat Ucrainei după invazia rusă din 2022 și pentru coordonarea unei ample reforme a apărării NATO. „Suntem pregătiți să ne apărăm națiunile” „Trăim vremuri decisive”, a declarat noul comandant la ceremonia de predare-primire din Belgia, care a avut loc chiar de Ziua Independenței, în prezența ofițerilor și oficialilor din întreaga alianță. Generalul american a adăugat că: „Amenințările cu care ne confruntăm sunt din ce în ce mai interconectate, dar nu se pot compara cu unitatea, hotărârea și scopul comun pe care le văd adunate pe acest câmp astăzi”. „Suntem pregătiți să ne apărăm națiunile și nu vom face decât să devenim mai buni!” După ceremonia de preluare a comenzii, generalul Grynkewich a stat de vorbă cu jurnaliștii, precizând că este prea devreme pentru a anticipa rezultatele analizei despre dislocarea forțelor americane. Liderii europeni insistă ca tranziția responsabilităților să se facă treptat și coordonat, pentru a nu vulnerabiliza apărarea continentului, chiar dacă s-au angajat să crească cheltuielile militare ale țărilor pe care le reprezintă. Ucraina „poate câștiga” războiul împotriva Rusiei, consideră șeful NATO În cadrul audierii de confirmare în Senatul SUA, desfășurată săptămâna trecută, generalul Alexus Grynkewich a declarat că Ucraina „poate câștiga” războiul împotriva Rusiei și a susținut necesitatea continuării sprijinului acordat Kievului. Noul comandant NATO este specializat în operațiuni aeriene de luptă, având peste 30 de ani de experiență în Forțele Aeriene ale SUA. Înainte de preluarea celei mai înalte funcții în Alianța Nord-Atlantică, generalul Alexus G. Grynkewich a condus Air Forces Central și a fost director de operațiuni la Statul Major Inter-arme al SUA. Odată cu noua funcție, el a preluat și conducerea Comandamentului European al SUA.
Giganții industriali europeni negociază pe cont propriu tarifele americane
În timp ce Bruxelles-ul încearcă să mențină o linie comună în fața amenințărilor comerciale americane, unii dintre cei mai mari jucători industriali europeni au ales să negocieze direct cu Washingtonul, urmărindu-și strict propriile interese. Mercedes-Benz, BMW AG, Volkswagen AG și LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton SE conduc un val de inițiative private care slăbesc poziția de negociere a Uniunii Europene în fața tarifelor lui Trump, potrivit Bloomberg. În cadrul unor întâlniri neoficiale, directorii executivi și oficiali de rang înalt ai acestor companii au călătorit la Washington pentru a se întâlni cu apropiați ai lui Trump, inclusiv cu secretarul pentru Comerț, Howard Lutnick. Deși au oferit concesii, precum anunțuri de investiții noi sau mutarea unor linii de producție în Statele Unite, progresele negocierilor au fost minime. BMW a confirmat proiectul unor investiții suplimentare pe teritoriul american, Mercedes a mutat producția SUV-ului GLC în Alabama, iar Volvo Cars AB s-a angajat să-și extindă capacitățile de producție pe teritoriul american. Efect de domino al relocării producției în SUA Oficialii europeni se tem că aceste mutări vor atrage furnizorii europeni să-și relocheze activitățile peste Atlantic. Logica este simplă: dacă marii producători, precum Mercedes, BMW sau Sanofi, își mută o parte din producție în Statele Unite, furnizorii lor direcți riscă să piardă contracte dacă nu urmează aceeași cale, iar relocarea unor fabrici sau investiții în SUA devine, treptat, nu doar o alegere strategică, ci o necesitate de supraviețuire în lanțul de producție. Industria echipamentelor medicale a atras deja atenția asupra efectelor în cascadă ale unui conflict comercial între UE și SUA: „Dacă UE ripostează, sectorul este lovit de două ori, iar costurile de producție ale dispozitivelor medicale cresc”, a explicat Oliver Bisazza, director executiv al grupului MedTech Europe, care reprezintă companii precum Philips, Bayer și Siemens Healthineers. Produsele europene, „ostatici politici” într-un conflict care nu le privește direct Oficialii Uniunii Europene au precizat că vor utiliza orice instrument, inclusiv contramăsuri, pentru a proteja interesele blocului, în contextul negocierilor în curs între Bruxelles și Washington. „Toate opțiunile sunt pe masă” potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Însă această poziție este subminată de acțiunile companiilor care negociază separat, iar cele mai perturbatoare mișcări provin, potrivit oficialilor UE, din partea producătorilor auto germani, care și-au prezentat propriile propuneri în dialogul cu autoritățile americane. Asociațiile producătorilor de coniac francez și whiskey irlandez și-au intensificat și ele eforturile de lobby, știind că tarifele de retorsiune ar lovi un sector în care SUA și China generează peste 80% din exporturi. Organizațiile din Paris și Dublin au transmis Bruxelles-ului documente în care cer o reducere a tensiunilor, subliniind că băuturile spirtoase au devenit „ostatici politici” într-un conflict care nu le privește direct. Soluție de compromis – zonă de liber schimb între UE și SUA Pentru companiile europene, momentul este cu atât mai sensibil cu cât cererea internă este slabă, concurența din China devine mai mare, iar pierderea accesului la energia ieftină din Rusia generează costuri suplimentare, toate acestea sporind dependența economică de piața americană. Vocile influente din mediul de afaceri cer moderație. Bernard Arnault, președintele LVMH – un conglomerat francez de bunuri de lux, cel mai mare din lume, a avertizat că eșecul în atingerea unui acord cu SUA ar fi „catastrofal” pentru industria franceză a vinurilor și băuturilor spirtoase. El a pledat pentru compromis și chiar a propus crearea unei zone de liber schimb între UE și SUA. Între timp, UE ia în considerare acceptarea unui acord comercial care ar include un tarif universal de 10% pentru multe dintre exporturile sale, deși încearcă să obțină rate mai mici pentru sectoare-cheie precum industria farmaceutică, băuturile alcoolice, semiconductori și aviație civilă. Oficialii europeni lucrează și la consolidarea pieței interne, grăbind încheierea de acorduri comerciale globale pentru a oferi companiilor alternative la dependența de SUA. Merz: Mai bine rapid și simplu decât lung și complicat „Pentru a optimiza interesul UE, Comisia trebuie cu adevărat să preia conducerea”, apreciază economiști precum Michael Plummer, profesor de economie internațională la Universitatea Johns Hopkins. Un rezultat slab în negocierile cu Washingtonul poate avea efecte negative și asupra relațiilor cu China, într-un context în care tensiunile privind subvențiile pentru vehicule electrice, panourile solare și accesul la tehnologii verzi sunt în creștere. Pe lângă presiunile corporatiste, cancelarul german Friedrich Merz a criticat abordarea Comisiei Europene, considerând-o prea complexă, și a cerut o concentrare mai mare asupra sectoarelor industriale strategice ale Germaniei: auto, farmaceutic, chimic și al utilajelor. „Nu este vorba despre un acord comercial detaliat și rafinat cu Statele Unite ale Americii. Mai bine rapid și simplu decât lung și complicat”, a declarat liderul german joi, la un forum bancar din Berlin.
Anunțul care îngrijorează aliații SUA: Pentagonul revizuiește exporturile de arme și către alte țări, nu doar către Ucraina
Acest anunț vine după ce în urmă cu o zi, Casa Albă a anunțat că suspendă livrarea de armament către Ucraina, pe motiv că stocurile de muniții sunt reduse. Decizia a fost luată pentru a „pune pe primul loc interesele Americii în urma unei revizuiri a Departamentului Apărării privind sprijinul și asistența militară a națiunii noastre pentru alte țări din întreaga lume”, scrie The Guardian. Miercuri, Pentagonul a confirmat că revizuirea exporturilor de arme americane ar putea afecta și alte țări decât Ucraina. Sean Parnell, un purtător de cuvânt al Departamentului Apărării, a anunțat că această revizuire este în curs. Nu este clar dacă revizuirea ar include și livrarea de armament către Israel, care în prezent cumpără 68% din armele sale de proveniență străină din SUA. În replică, ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe emisarul american în exercițiu la Kiev pentru a sublinia importanța continuării ajutorului militar din partea Washingtonului și a avertizat că orice întrerupere ar încuraja Rusia în războiul său din Ucraina. Revizuirea ar fi fost efectuată sub conducerea subsecretarului apărării pentru politică, Elbridge Colby, care conduce un grup responsabil pe politică externă care consideră că SUA ar trebui să redirecționeze resursele din Europa și Orientul Mijlociu către combaterea amenințării reprezentate de China.
Trump respinge criticile privind planul fiscal /Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică
Președintele SUA, Donald Trump, a respins, miercuri, criticile privind deficitul pe care l-ar putea cauza planul său fiscal, argumentând că este ignorat potențialul de creștere economică. ”Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică, principalul motiv pentru care planul fiscal va fi unul dintre cele mai de succes proiecte legislative aprobate vreodată. Creșterea economică a început deja la niveluri fără precedent. Sunt investite mii de miliarde de dolari în Statele Unite, iar sute de miliarde de dolari obținute din taxele vamale vor ajunge la Trezoreria SUA”, a declarat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. ”Reușim să ieșim din mizeria în care ne-a lăsat adormitul Joe Biden și democrații, iar acest lucru se întâmplă mult mai rapid decât s-ar fi gândit oricine. Țara noastră va produce o avere anul acesta, mult mai mult decât competitorii, dar doar dacă este aprobat proiectul fiscal!”, a subliniat președintele Statelor Unite. Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și se află acum în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute. Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport prezentat recent, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. Președinția Statelor Unite a contestat evaluările specialiștilor Congresului, considerându-le ”tendențioase politic”. Planul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari. Foto: Profimedia Citește și: Grupul Hamas este favorabil unui ARMISTIȚIU cu Israelul în anumite condiții /„Așteptăm un angajament de oprire a războiului” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Nicuşor Dan: Parteneriatul cu SUA este vital. De la securitate la energie, România merge alături de aliatul său strategic
„În numele meu şi al tuturor românilor, îmi face o deosebită plăcere să urez „La mulţi ani!” Statelor Unite ale Americii şi prieteniei româno-americane! În acest an, aniversăm 145 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre şi 28 de ani de când acestea au fost ridicate la nivel de Parteneriat Strategic. Această relaţie specială cu Statele Unite rămâne unul din principalii piloni ai politicii noastre externe. Statele Unite sunt cel mai important aliat şi un partener strategic vital al României. România şi Statele Unite au mai multe domenii de cooperare consolidată, iar nucleul Parteneriatului nostru rămâne angajamentul comun pentru securitatea şi prosperitatea comunităţii noastre euroatlantice”, a spus Dan. Prezenţa trupelor americane în România, alături de trupe Aliate, este dovada vizibilă a acestui angajament din partea Statelor Unite, pentru care ţara noastră şi toţi cetăţenii sunt profund recunoscători, adaugă preşedintele. „Avem proiecte comune majore în derulare, de la consolidarea apărării antiaeriene la producţia de drone şi muniţie. Acestea reprezintă mai mult decât echipamente şi sisteme, sunt o demonstraţie tangibilă a angajamentului comun pentru apărarea colectivă şi stabilitatea regională. Suntem conştienţi că securitatea naţională trebuie să pornească de la propriile noastre acţiuni şi contribuţii. Ca atare, vom continua dezvoltarea capacităţilor naţionale de apărare şi dezvoltarea infrastructurii strategice, care să permită desfăşurarea, tranzitul, staţionarea şi găzduirea forţelor Statelor Unite şi ale altor state Aliate pe teritoriul naţional. Poziţia geostrategică a României, la Marea Neagră şi în imediata vecinătate a războiului din Ucraina, ne determină să conştientizăm şi mai acut necesitatea investiţiilor pentru securitatea cetăţenilor noştri. La Summitul NATO de săptămâna trecută, Alianţa a dat un semnal clar privind angajamentul reînnoit pentru o politică de apărare şi descurajare adaptată contextului în care ne găsim. România a susţinut abordarea Preşedintelui Trump privind necesitatea creşterii rolului şi a contribuţiei aliaţilor europeni la securitatea euroatlantică comună. Acţiunea noastră comună cu Statele Unite în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova şi al tuturor partenerilor vulnerabili din regiunea Mării Negre contribuie la întărirea securităţii regionale şi transatlantice, precum şi la întărirea securităţii României”, a declarat Nicuşor Dan. Preşedintele susţine că, într-o lume în care competiţia strategică se intensifică, relaţiile dezvoltate şi testate în timp, parteneriatele bazate pe încredere şi valori comune, cum este Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite, sunt mai importante ca oricând: „Proiectele comune româno-americane în domeniul energiei nucleare reprezintă un exemplu grăitor al eficienţei acestui Parteneriat. Sunt sigur că dezvoltarea proiectelor Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, precum şi cel al centralei de la Doiceşti, care va implementa în premieră mondială o soluţie bazată pe tehnologia reactoarelor modulare mici, vor aduce o contribuţie semnificativă la securitatea energetică regională şi europeană. Un alt obiectiv strategic al României este aderarea la OCDE, iar sprijinul Statelor Unite este esenţial în eforturile noastre. Închei reafirmând angajamentul României pentru libertate, democraţie şi pentru o zonă euroatlantică mai puternică, mai sigură şi mai prosperă”.
Donald Trump, sub amenințarea hackerilor. Mai multe e-mail-uri sensibile ar putea deveni publice cât de curând
Un grup de hackeri, suspectați că au legături cu armata iraniană, amenință că va publica peste 100 de gigabytes de e-mailuri furate de la colaboratori apropiați ai fostului președinte american Donald Trump. Aceste documente includ corespondența unor persoane importante precum șefa de cabinet Susie Wiles, consilierul Roger Stone, avocata Lindsey Halligan și chiar Stormy Daniels, fosta actriță de filme pentru adulți care susține că a avut o relație cu Donald Trump. De când au început problemele pentru Donald Trump În vara anului trecut, aceeași grupare a reușit să fure un volum considerabil de documente din campania electorală a lui Trump și le-a scurs către echipa lui Joe Biden, dar și către mari publicații americane precum New York Times și Politico. Atunci, mulți au interpretat atacurile drept o tentativă a Iranului de a influența alegerile prezidențiale din SUA. De data aceasta, hackerii cunoscuți sub numele de „Robert” au anunțat prin Reuters că dețin corespondența internă a unor figuri cheie din cercul lui Trump și iau în calcul să vândă aceste materiale. Totuși, ei nu au oferit detalii despre conținutul mesajelor sau despre potențialii cumpărători, scrie publicația Gizmodo. Momentul reluării activității grupului nu este întâmplător: Statele Unite, sub conducerea lui Trump, au lansat recent o operațiune militară împotriva Iranului. Totuși, specialiștii consideră că dacă hackerii ar fi deținut informații cu adevărat compromițătoare, ar fi folosit aceste date înaintea atacului pentru a crea un avantaj diplomatic sau pentru a șantaja. Reprezentanții administrației Trump au negat ferm validitatea amenințărilor, calificând acțiunea drept o campanie de dezinformare menită să discrediteze președintele și colaboratorii săi. Marci McCarthy, directoarea departamentului pentru comunicare al Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA), a declarat pe platforma X că astfel de atacuri reprezintă „propagandă digitală calculată” și a promis că vinovații vor fi identificați și aduși în fața justiției. Deși Iran nu este recunoscut drept unul dintre cei mai avansați actori cibernetici la nivel global, Israel fiind considerat mult mai sofisticat în acest domeniu, grupul „Robert” sau APT42 (cunoscut și drept „CharmingKitten”) este renumit pentru metodele sale complexe. Malware pe telefoanele oficialilor americani Hackerii au instalat malware pe telefoanele oficialilor pentru a înregistra convorbiri și monitoriza activitatea mobilă. Ei au vizat anterior oficiali de rang înalt din afara campaniei Trump, inclusiv un fost adjunct al CIA și ambasadorul SUA în Israel. În septembrie 2024, Departamentul de Justiție al administrației Biden a acuzat trei iranieni că au orchestrat această operațiune de hacking, fiind angajați ai Gărzii Revoluționare Iraniene. Scopul declarat al atacurilor a fost să provoace dezbinare, să submineze încrederea în procesul electoral american și să obțină ilegal informații sensibile despre oficiali americani.
Curtea de Apel a SUA a decis: Studentul pro-palestinian din Georgetown poate rămâne liber
Un grup de trei judecători ai celei de-a 4-a Curți de Apel din Circuitul 4 al SUA, cu sediul în Richmond, Virginia, s-a pronunțat cu 2-1 împotriva solicitării administrației ca Badar Khan Suri să fie readus în detenție pentru imigranți. Circuitul al 4-lea a declarat că nu a găsit niciun motiv pentru a anula decizia judecătorului districtual american Patricia Tolliver Giles de a ordona eliberarea lui Suri. „A permite guvernului să submineze jurisdicția habeas prin mutarea deținuților fără înștiințare sau responsabilitate reduce mandatul de habeas corpus la un joc de ascunzătoare jurisdicțională”, a scris marți judecătorul James Andrew Wynn. Habeas corpus se referă la o procedură prin care legalitatea încarcerării unei persoane poate fi contestată în instanță. Suri, în vârstă de 41 de ani, a fost arestat în Virginia în luna martie și apoi mutat de guvernul SUA în Texas, unde a fost eliberat în luna mai după decizia lui Giles. Suri este cercetător postdoctoral la Centrul Alwaleed Bin Talal pentru Înțelegere Musulman-Creștină din Georgetown, parte a Școlii de Servicii Externe a universității iezuite. Administrația Trump a încercat să deporteze studenții protestatari străini pro-palestinieni Aceștia au fost acuzați în același timp de antisemitism, amenințări la adresa politicii externe americane și simpatizanți extremiști. Suri a negat acuzațiile guvernului american potrivit cărora ar fi răspândit propagandă militantă palestiniană și antisemitism pe rețelele sociale. Protestatarii, inclusiv unele grupuri evreiești, au afirmat că guvernul SUA a confundat critica atacului militar al Israelului în Gaza cu antisemitismul și susținerea drepturilor palestinienilor cu susținerea extremismului. Apărătorii drepturilor omului au ridicat probleme legate de libertatea de exprimare și de procesul echitabil în legătură cu acțiunile administrației față de acești studenți. Alți studenți pro-palestinieni care au fost arestați de guvern și ulterior eliberați în baza unor ordine judecătorești sunt studenții Mahmoud Khalil și Mohsen Mahdawi de la Universitatea Columbia și studenta Rumeysa Ozturk de la Universitatea Tufts.