The Times: Criza comercială dintre SUA și China riscă să genereze un volum mare de credite neperformante, avertizează grupul HSBC
Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China riscă să genereze un volum mare de credite neperformante, constată grupul financiar multinațional HSBC, cu sediul central în Londra, precizând că vor fi aplicate măsuri de limitare a daunelor financiare. Banca HSBC a anunțat că a pregătit 876 de milioane de dolari pentru acoperirea pierderilor generate de creditele neperformante, inclusiv 150 de milioane de dolari pentru “eventualitatea deteriorării perspectivelor economice” din cauza taxelor comerciale aplicate de Statele Unite. În noul context, HSBC a redus estimările privind profiturile de la 12,65 de miliarde de dolari, în 2024, la 9,5 miliarde de dolari anul acesta. Taxele vamale generează riscuri majore asupra creditelor Tarifele comerciale generează o potențială amenințare pentru HSBC, o bancă dependentă de tranzacțiile financiare dintre Orient și Occident. Deși acum are sediul central în Londra, grupul de creditare și consultanță financiară a fost fondat acum 160 de ani în Hong Kong, teritoriu care atunci era colonie britanică, dar acum este sub controlul Chinei. HSBC rămâne o punte financiară între Occident și China/Asia, Hong Kong fiind principala sa piață unică. Georges Elhedery, directorul HSBC, a atras atenția că tensiunile comerciale tot mai mari dintre SUA și China generează presiuni imense asupra modelului de afaceri al companiei. ”Mediul macroeconomic se confruntă cu incertitudine ridicată, în special din cauza politicilor comerciale, creând volatilitate atât în materie de prognoze economice, cât și pentru piețele financiare, cu impact advers asupra încrederii consumatorilor și mediilor de afaceri. Susținerea clienților noștri în această perioadă volatilă este principala noastră prioritate”, subliniază directorul HSBC, conform cotidianului The Times. Problemele comerciale intervin în contextul în care HSBC a demarat cel mai amplu proces de restructurări din ultimele decenii, compania financiară urmând să diminueze costurile cu 1,5 miliarde de dolari, inclusiv prin desființarea a mii de locuri de muncă. Foto: Profimedia Citește și: Administrația SUA este ÎNCREZĂTOARE că taxele vamale nu vor bloca rețelele de aprovizionare /Bessent: „Eu nu m-aș gândi că vom avea șocuri” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Canada va accepta negocieri comerciale cu Statele Unite doar pe bază de respect /Carney: Discuțiile vor fi în termenii noștri
Canada merită respect din partea Statelor Unite și va accepta negocieri comerciale cu Administrația Donald Trump doar în propriii ”termeni”, afirmă premierul Mark Carney, în contextul victoriei în scrutinul parlamentar. ”Eventualele negocieri comerciale vor fi în termenii noștri. Voi merge la Washington doar când pot exista discuții serioase, prin care să fie respectată suveranitatea Canadei”, a afirmat Mark Carney într-un interviu acordat postului de televiziune BBC. Președintele SUA, Donald Trump, s-a pronunțat în mai multe rânduri despre Canada ca urmând să devină ”al 51-lea stat american”, iar afirmațiile i-au înfuriat pe canadieni. Mark Carney, care a obținut o victorie istorică a Partidului Liberal în scrutinul parlamentar anticipat desfășurat luni, a subliniat că un astfel de scenariu ”nu se va întâmpla niciodată”. ”Sincer, nu cred că așa ceva se va întâmpla niciodată în privința Canadei, a statului Panama, Groenlandei sau altor teritorii”, a subliniat el. Cu toate acestea, Carney a afirmat că există ”posibilitatea” unor situații reciproc avantajoase pentru Canada, prin obținerea unui acord cu Statele Unite și prin avansarea relațiilor comerciale cu Uniunea Europeană și Marea Britanie. Pe fondul tensiunilor comerciale, Donald Trump a impus tarife vamale de 25% asupra anumitor produse importate din Canada. Guvernul de la Ottawa a ripostat prin aplicarea unor taxe de 42 de miliarde de dolari asupra produselor americane. ”Discuțiile cu Statele Unite vor fi în termenii noștri, nu în termenii lor. Vom avea un parteneriat economic și în materie de securitate”, a subliniat premierul Canadei. ”Canada este principalul client comercial în relația cu 40 de state americane. În plus, aprovizionăm Statele Unite cu energie, le furnizăm fermierilor fertilizatori. Merităm respect, așteptăm respect și sunt sigur că îl vom primi”, a insistat Mark Carney. Profimedia: Citește și: VIDEO Rusia consideră armistițiul de trei zile modalitate de inițiere a NEGOCIERILOR directe cu Ucraina /„O propunere fără condiții prealabile” Ministrul estonian al Apărării asigură că SUA nu își va retrage trupele MILITARE din Europa Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Administrația SUA este încrezătoare că taxele vamale nu vor bloca rețelele de aprovizionare /Bessent: Eu nu m-aș gândi că avem șocuri
Taxele vamale impuse de Statele Unite nu vor genera o penurie a bunurilor de larg consum, a apreciat, marți, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, părând să conteste avertismentele experților. Tarifele vamale de 145% impuse de Statele Unite Chinei fac foarte scumpe piesele importate de companiile americane, iar mulți manageri încearcă să achiziționeze componente din alte țări. În același timp, multe companii au făcut stocuri rapid, dar nu este clar cât vor dura acestea. ”Eu nu m-aș gândi că vom avea șocuri ale rețelelor de aprovizionare. Eu cred că grupurile de retail au gestionat bine stocurile înainte de impunerea tarifelor comerciale”, a declarat Scott Bessent, într-o conferință de presă, potrivit site-ului Axios.com. ”Eu discut cu zeci de companii, uneori zilnic, alteori săptămânal, iar acestea știu că președintele Donald Trump menține angajamentul unui comerț corect, astfel că au acționat în consecință”, a subliniat Scott Bessent. Firmele americane sunt preocupate de durata necunoscută a aplicării taxele comerciale de 145% impuse Chinei. Însă Bessent consideră că Beijingul va fi nevoit să accepte negocieri. ”Taxele impuse Chinei sunt nesustenabile pentru China. Vând de cinci ori mai multe produse către noi decât vindem noi către ei, astfel că se vor concentra pentru eliminarea acestor tarife”, a apreciat secretarul american al Trezoreriei. Președintele Donald Trump s-a declarat încrezător, acum câteva zile, că va obține un acord comercial ”foarte bun” cu Administrația Chinei, în contextul crizei generate de aplicarea tarifelor vamale de către Washington. ”Nimeni nu poate să concureze cu noi, nimeni. Vom avea un acord, cred că vom face un acord foarte bun cu China, veți vedea că vom avea un acord foarte bun cu China”, a afirmat Donald Trump. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Palatul Élysée RESPINGE speculațiile conform cărora Trump a refuzat prezența lui Macron la întâlnirea cu Zelenski /„Circulă multe informații false” Franța denunță decizia Israelului de a revoca autorizațiile de călătorie ale două delegații franceze acuzate de legături cu organizații „TERORISTE” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
The Hill: Care este situația promisiunilor lui Trump la 100 de zile de la începerea mandatului de președinte al SUA
Administrația Donald Trump a acționat, în primele 100 de zile de la începerea mandatului, pentru accelerarea acțiunilor de modificare a reglementărilor federale, în sensul îndeplinirii angajamentelor făcute de președinte în campania electorală, însă nu toate promisiunile au fost îndeplinite, notează publicația The Hill. ”Donald Trump, în principal prin decrete executive, a acționat rapid pentru a oferi rezultate asupra unui număr de promisiuni de campanie, care vizau combaterea imigrației, aplicarea tarifelor comerciale și soluționarea conflictelor. Cu toate acestea, președintele SUA nu a îndeplinit încă toate promisiunile din campanie”, scrie editorialistul Brett Samuels, în publicația The Hill. Imigrație și protejarea frontierelor În primele 100 de zile de mandat, președintele Trump a intensificat deportările imigranților și a aplicat măsuri de control la frontierele Statelor Unite. ”Deportările nu au atins nivelurile anunțate de Trump la începerea campaniei electorale, dar oficialii de la Casa Albă anticipează că un număr-record de persoane vor fi expulzate în cursul acestui an”, subliniază editorialistul. Încetinirea inflației Donald Trump a afirmat frecvent în campania electorală că va ”reduce prețurile produselor”, iar noile date indică o inflație care atinge cel mai scăzut nivel începând din martie 2021. Însă tarifele comerciale aplicate de Trump riscă să genereze majorări de prețuri. Analiștii economici și unele companii se tem că taxele vamale vor perturba rețelele de aprovizionare și vor genera creșteri de prețuri. “Nivelul tarifelor vamale anunțate până acum este semnificativ mai mare decât se anticipa. Același lucru este valabil la nivelul efectelor economice, care includ o inflație mai ridicată și încetinirea creșterii economice”, a avertizat Jerome Powell, președintele Rezervei Federale. Oprirea războiului din Ucraina Donald Trump a promis, în campania electorală, că va opri războiul din Ucraina în 24 de ore. Realitatea s-a dovedit a fi mai dificilă, iar acum câteva zile Trump a explicat că ”glumea” când evocat termenul de 24 de ore. ”Am stabilit un termen al negocierilor. După acel termen, atitudinea va fi foarte diferită”, a explicat Trump, care a avertizat în mai multe rânduri că Statele Unite s-ar putea retrage din procesul diplomatic. Washingtonul solicită Rusiei și Ucrainei ”armistițiu permanent” și negocieri de pace, a anunțat Casa Albă, notând că președintele Donald Trump este ”optimist”, dar și ”realist” în privința șanselor de oprire a războiului. ”Președintele Trump este tot mai nemulțumit de liderii ambelor țări, vrea să observe un armistițiu permanent. Vladimir Putin a oferit în această dimineață un armistițiu temporar, președintele Trump a transmis clar că vrea să vadă un armistițiu permanent, pentru oprirea omorârii oamenilor, a vărsării de sânge. Deși rămâne optimist că poate obține un acord, este și realist”, a declarat luni Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Președinției SUA. Foto: Profimedia Citește și: Germania va intensifica rolul în cadrul NATO, pe fondul TENSIUNILOR geopolitice /Steinmeier: „Trebuie să facem mai mult!” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Prima întâlnire oficială România-SUA din administrația TRUMP II. Sebastian Burduja: O discuție esențială pentru viitorul energetic al României
România și Statele Unite ale Americii au avut luni, la Varșovia, prima întâlnire bilaterală oficială în domeniul energiei sub noua administrație Donald Trump. Discuția, catalogată drept „excelentă” de ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a avut loc în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări și a vizat consolidarea parteneriatului strategic în sectorul energetic. „Astăzi, la Varșovia, în marja Three Seas Summit, am avut o întâlnire bilaterală excelentă, pe larg, cu ministrul omolog din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, Secretar al Departamentului pentru Energie. Absolvent al prestigioaselor universități MIT și Berkeley, este unul dintre cele mai respectate personalități în sectorul energetic din SUA, adept al unei linii pragmatice, identică cu poziția mea: avem nevoie de energie sigură, ieftină și curată — în această ordine de priorități”, a transmis Burduja. Discuțiile au vizat principalele proiecte strategice în care România și Statele Unite colaborează: reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, proiectul HVDC pentru consolidarea rețelei energetice, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj din Arcul Carpatic, potențialul geotermal al Bucureștiului și creșterea producției de gaz natural. „Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale); – Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care am semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy); – Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, la care Fluor este de asemenea parte; – Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) – Department of Energy al SUA. Vă anunț în premieră că săptămânile trecute am semnat un memorandum între NREL și Hidroelectrica, demers care pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanțul Carpatic. Urmează studiile de prefezabilitate și fezabilitate, dezvoltate cu sprijin american; – Energia geotermală — acordul ELCEN cu partenerii americani pentru cartografierea și dezvoltarea potențialului geotermal în București, proiect care va fi susținut prin Fondul pentru Modernizare; – Potențialul României pentru producția de gaz — suntem deja producătorul numărul 1 al UE și ne vom dubla producția din 2027, prin Neptun Deep, unde forajul este executat acum de platforma americană Transocean Barents. Discuția a pornit de la realitatea pe care o trăiește astăzi Europa: 1. Creșterea prețurilor la energie din cauza lipsei de interconectare între state; 2. Terapia șoc de închidere a centralelor pe cărbune fără alternative viabile; 3. Costurile certificatelor de CO₂, care afectează competitivitatea”, a scris ministrul pe pagina sa de socializare. Burduja: „Avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal” Sebastian Burduja a subliniat că „a fost o discuție esențială pentru viitorul energetic al României și al regiunii noastre” și că a reafirmat împreună cu omologul american „angajamentul comun pentru dezvoltarea proiectelor strategice care ne vor aduce mai aproape de un obiectiv major: transformarea României într-un hub energetic regional, puternic, rezilient și sustenabil, în parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii”. Ministrul Energiei a atras atenția și asupra problemelor actuale ale pieței energetice europene. „America știe: o Europă puternică și competitivă este un garant al stabilității globale. Pentru asta, avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal. România își asumă parteneriatul strategic cu SUA la nivel politic și militar, și îl duce și în zona vitală de business, acolo unde se construiesc viitorul economic și securitatea energetică. Așa cum am mai spus, relația bilaterală România-SUA în sectorul energetic este de excepție, dovadă fiind și întâlnirea de astăzi. Proiectele majore au fost, de altfel, începute în timpul primei administrații Trump. Am reafirmat determinarea noastră de a colabora în spiritul valorilor democratice și al libertății economice care definesc alianța SUA-România”. „Împreună, România și Statele Unite deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie. Sunt mai încrezător decât oricând în viitorul comun al energiei sigure, ieftine și curate — repet, în această ordine de priorități. Înainte, împreună”, a conchis Sebastian Burduja. FOTO: Sebastian Burduja – Facebook CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Premierul Groenlandei, mesaj tranșant în timpul vizitei din Danemarca: „Nu vom fi o bucată de proprietate care poate fi cumpărată”
Noul prim-ministrul al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a efectuat o vizită în Danemarca, duminică 27 aprilie, cu scopul de a consolida legăturile dintre cele două, ca răspuns la interesul manifestat de președintele SUA Donald Trump față de insula din Oceanul Arctic cu poziționare strategică. Premierul Groenlandei Jens-Frederik Nielsen a aterizat duminică la Copenhaga pentru o vizită de trei zile, într-un gest de unitate între teritoriul semiautonom și Danemarca. În cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul danez Mette Frederiksen, premierul Groenlandei, a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre cele două regiuni. ”Ne aflăm într-o situaţie de politică externă care înseamnă că trebuie să se apropiem”, a declarat Nielsen. Oficialii din Danemarca și Groenlanda au subliniat că numai groenlandezii pot decide soarta insulei semiautonome. Cu toate acestea, Groenlanda se află într-o situație extrem de delicată din punct de vedere diplomatic. Guvernul refuză categoric propunerea președintelui Donald Trump de anexare a teritoriul, dar în același timp se străduiește să mențină relațiile cu aliatul tradițional, SUA. ”Suntem pregătiţi pentru un parteneriat puternic (cu SUA) şi mai multă dezvoltare, însă dorim respect… Nu vom fi niciodată o bucată de proprietate care poate fi cumpărată de oricine”, a declarat Nielsen. Vizita actualului premier al Groenlandei în Danemarca reprezintă și un gest de restabilire a relațiilor de prietenie dintre teritorii, după ce fostul premier al insulei a acuzat în decembrie guvernul de la Copenhaga de un ‘genocid’ istoric în Groenlanda, iar în ianuarie a intensificat eforturile pentru independenţa de Danemarca. Prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat că Danemarca este pregătită să investească mai mult în Groenlanda şi să ofere sprijin financiar. Mai mult, oficialul a precizat că Groenlanda va prelua o parte dintre responsabilităţile în domeniul afacerilor interne de la Copenhaga în cadrul a ceea ce a numit o ‘modernizare’ a relaţiei lor. Danemarca făcut apel la o consolidare a relațiilor cu Groenlanda în domeniul apărării regiunea arctică, iar duminică atât Nielsen, cât şi Frederiksen şi-au afirmat angajamentul față de această propunere. Regele Danemarcei, Frederik, va face luni o vizită în Groenlanda, în semn de solidaritate, adaugă Reuters. foto: Profimedia Citește și: DECIZIA Pentagonului, după ce comandanta bazei din Groenlanda a criticat vizita lui JD Vance: „Acțiunile de subminare nu vor fi tolerate” Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, merge în Groenlanda. Ea va discuta despre situația provocată de declarațiile lui Donald Trump Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Trump anunță că SUA a început negocierile cu China privind relațiile comerciale/ Beijingul neagă afirmațiile președintelui american
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că a început negocierile cu China privind relațiile comerciale, stârnind o reacție dură din parte Beijingului, care respinge afirmațiile despre presupusele discuții. Donald Trump a declarat că Beijingul a inițiat negocieri cu SUA pentru soluționarea conflictului comercial dintre cele două state. Ministerul chinez de Externe a solicitat SUA să înceteze din ”a induce în eroare publicul” cu privire negocierile tarifelor bilaterale, susținând că nu a fost informat cu privire la intențiile Beijingului de a scuti de taxe vamale unele importuri din SUA. ”Statele Unite și China nu desfășoară consultări sau discuții privind problema tarifelor”, a transmis un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, citat de agenția de presă Reuters. Războiul comercial dintre cele două state a crescut în ultimele săptămâni, SUA impunând taxe de 145% pe mărfurile chinezești, iar China aplicând tarife de 125% pe bunurile americane. Washingtonul vede posibilitatea unor negocieri cu Beijingul Donald Trump a afirmat că va lua în considerare scăderea taxelor pe unele dintre bunurile chinezești, în timp ce Beijingul a subliniat că Washingtonul ar trebui să anuleze toate tarifele ”unilaterale” dacă vor să rezolve conflictul. Săptămâna aceasta, SUA și-a schimbat poziția față de China, analizând posibilitatea scutirii de taxe la unele produse din China. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat, miercuri, că un război comercial cu Beijingul nu este ”sustenabil”, așteptându-se la o scădere a tensiunilor între cele două state. ”Cred că va fi un proces anevoios în ceea ce privește negocierile cu China. Nicio parte nu crede că situația este sustenabilă”. De asemenea, China încearcă să găsească o soluție pentru a răspunde taxelor comerciale impuse de Administrația Trump, căutându-și parteneri în rândul statelor asiatice. Foto: Profimedia Citește și: Ministrul britanic al Finanțelor este optimist în privința îmbunătățirii relației COMERCIALE cu SUA/ „Am încredere că putem negocia” Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele
Financial Times: Trump descoperă că Statele Unite nu mai sunt indispensabile pe plan global
Statele Unite par a nu mai fi indispensabile în configurarea sistemului comercial mondial, în contextul restricțiilor bugetare, care au ca efect scăderea asistenței străine, a furnizării tehnologiilor ecologice și a accesului pe piețele noi, constată cotidianul Financial Times. ”Strategia lui Trump este teribilă: nici măcar nu este clar ce vrea. În ultimele decenii, avantajul Statelor Unite în reconfigurarea sistemului comercial mondial — fluxurile de capital, tehnologiile avansate și accesul la piața americană vastă de consum — s-a redus în raport cu situația Chinei. Președintele Barack Obama numea Statele Unite «națiunea indispensabilă», dar, la nivel comercial și tehnologic, acest lucru este din ce în ce mai neadevărat”, scrie Alan Beattie, într-un editorial publicat în cotidianul Financial Times sub titlul ”Trump descoperă că Statele Unite nu mai sunt indispensabile pe plan global”. Prin aplicarea Planului Marshall după al II-lea Război Mondial, Statele Unite creaseră o politică economică transatlantică în vestul Europei. Washingtonul nu oferea doar asistență financiară, ci și tehnologii avansate și acces la piața americană de consum. Între timp, acele avantaje s-au disipat. Bugetul SUA pentru programe de asistență a scăzut masiv în raport cu cel al Chinei, iar Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală a închis ultimele vestigii ale Agenției americane pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Statele Unite nu mai au avantaj tehnologic Statele Unite au început să piardă avantajele tehnologice în materie de vehicule electrice și acumulatori. Administrația Joe Biden a încercat să stimuleze acest sector prin subvenții masive, dar, la nivelul exporturilor, Statele Unite nu pot fi competitive. Chiar dacă nu pot oferi tehnologie pentru obținerea acordurilor comerciale, Statele Unite mențin totuși un avantaj asupra Chinei la nivelul pieței interne. ”Însă Trump are ideea de a amenința accesul pe piața americană prin aplicarea de tarife mari asupra importurilor, iar apoi să restabilească accesul prin obținerea concesiilor comerciale. Aceste presiuni sunt lipsite de stimulente. Credibilitatea taxelor vamale este la discreția piețelor financiare (…). În jocul de poker al comerțului mondial, Trump a moștenit cărți slabe și joacă extrem de prost. (…) Statele Unite nu mai au avantajele, tehnologia sau accesul pe piață necesare pentru a exercita control asupra relațiilor comerciale globale, iar comportamentul imprevizibil al lui Trump crește probabilitatea de a nu mai avea niciodată pârghiile necesare”, concluzionează cotidianul Financial Times. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Economia Germaniei STAGNEAZĂ, ca efect al tarifelor aplicate de Trump /Robert Habeck: Este „o situație dificilă” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Uniunea Europeană face eforturi pentru a pune capăt conflictul economic cu Statele Unite
Uniunea Europeană încearcă să găsească o soluție pentru a opri conflictul comercial declanșat de președintele SUA, Donald Trump, care a acuzat țările europene că încearcă să provoace decăderea statului său. Miniștrii și reprezentanții UE au solicitat Administrației Trump să ajungă la un acord privind taxele vamale, în contextul negocierilor comerciale. Washingtonul a impus deja taxe vamale suplimentare de 10% pe exporturile europene și un tarif de 25% la oțel, aluminiu și vehicule. Reuniunile de primăvară ale FMI și ale Băncii Mondiale, care au loc săptămâna aceasta la Washington, oferă blocului european ocazia de a purta discuții cu Administrația Trump privind soluționarea conflictului comercial. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a evidențiat că una dintre problemele majore ale UE este că nu deține informații despre așteptările Administrației Trump, adăugând că blocul comunitar are acum ”o fereastră de negociere”. ”Am spus destul de clar că ne dorim o soluție negociată, am venit cu numeroase propuneri concrete, precum achiziționarea gazului natural lichefiat american sau reducerea la zero a taxelor vamale de ambele părți la prodsele industriale”, a declarat comisarul european. ”Noi am făcut propuneri și suntem pregătiți să negociem. În prezent, ne-am dori, într-adevăr, să avem mai multă claritate cu privire la așteptările părții americane”, a subliniat comisarul. Comisarul european a declarat că nu există posibilitatea renunțării la relațiile comerciale cu Statele Unite, considerând că parteneriatul este ”cel mai apropiat, cel mai profund și cel mai important”. Franța dorește continuarea parteneriatului cu SUA Ministrul francez al Economiei, Eric Lombard, s-a declarat convins că problemele dintre UE și SUA vor fi soluționate, transmițând un ”mesaj de prietenie și optimism prietenilor și aliaților noștri americani”. Carlos Cuerpo, ministrul spaniol al Economiei, a subliniat importanța unei Europe unite în fața negocierilor cu Statele Unite, conform cotidianului Sud Ouest. ”Țările au nevoie de forța Uniunii Europene în ansamblul său, reprezentând 450 de milioane de consumatori”, a declarat Carlos Cuerpo. Foto: Profimedia Citește și: Secretarul american al Trezoreriei consideră că un război COMERCIAL cu Beijingul nu este „sustenabil” Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele
Bloomberg: Președintele Bundesbank avertizează asupra efectelor scăderii încrederii în activele Trezoreriei SUA /Ar apărea turbulențe globale
Președintele Băncii centrale a Germaniei (Bundesbank), Joachim Nagel, se declară preocupat de dubiile asupra activelor Trezoreriei SUA, în contextul crizei generate de taxele comerciale impuse de președintele Donald Trump, oficialul german avertizând asupra riscurilor producerii de ”turbulențe” pe piețele financiare internaționale. Prezent în Statele Unite pentru reuniunile Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), Joachim Nagel a afirmat, într-un interviu acordat grupului media Bloomberg, că o piață solidă a activelor Trezoreriei americane constituie un factor benefic pentru întreaga lume, chiar dacă, în contextul crizei generate de tarifele aplicate de SUA, investitorii s-au orientat spre obligațiuni germane. ”Nu este o veste bună că există multe dubii asupra statutului sigur al Trezoreriei SUA. Avem nevoie de o piață a Trezoreriei SUA care să fie puternică. Acest lucru este important pentru piețele financiare globale”, a declarat Joachim Nagel. Investitorii s-au orientat spre obligațiuni germane Criza generată de tarifele comerciale impuse de președintele Donald Trump a împins investitorii spre alternative credibile la obligațiunile Trezoreriei americane. Joachim Nagel a admis că unele fonduri de investiții s-au îndreptat spre Germania. “Germania este ancora de stabilitate a Europei, iar obligațiunile germane sunt un exemplu perfect în acest sens. Acest lucru nu se va schimba. Dar avem nevoie de o piață solidă a Trezoreriei americane”, a argumentat președintele Bundesbank. Atacurile lui Donald Trump asupra Rezervei Federale (Fed) și a președintelui instituției, Jerome Powell, au contribuit la incertitudinea generată de orientarea investitorilor spre alternative la obligațiunile americane și la dolar. Trump a încercat să detensioneze situația, afirmând marți că nu intenționează să îl demită pe Jerome Powell. Joachim Nagel, care este și membru al Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), a subliniat că independența Fed, instituția bancară centrală din SUA, are o “importanță enormă” și nu ar trebui pusă sub semnul întrebării. ”Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar apărea turbulențe pe piețe. Trebuie să evităm acest lucru. Acesta este pericolul pentru economia mondială. Sper cu adevărat că există suficientă înțelegere asupra acestui pericol”, a subliniat Joachim Nagel. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Handelsblatt: Trebuie să gândim ordinea economică mondială fără STATELE UNITE, națiune fondatoare Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele