Sprinterul curat” care i-a învins la Olimpiada Dopaților pe rivalii plini de substanțe interzise le-a dat o lecție de neuitat
În luna mai a anului 2026 a fost organizată prima ediție a Olimpiadei Dopaților, competiție posibilă cu sprijinul mai multor antreprenori și investitori, iar toate privirile au fost atrase de sprinterul american Fred Kerley (31 de ani), care și-a învins rivalii fără să apeleze la substanțe interzise. În interviul acordat după trecerea liniei de finish, Kerley a explicat cum a fost posibil triumful său, pe care l-a bifat fără prea mari emoții. Cursa de 100 de metri liber sprint de la Olimpiada Dopaților, câștigată fără emoții de un sportiv „curat”. Cum a reușit performanța americanul Fred Kerley Jocurile Olimpice ale Dopaților au captat atenția întregii lumi în luna mai, deoarece se află la ediția inaugurală și cu toții au dorit să afle ce recorduri supraomenești vor fi stabilite. Cel puțin asta se anticipa din partea publicului larg, deoarece sportivii de la Jocurile Dopaților sunt, așa cum e simplu de subînțeles, plini de substanțe interzise. „Între 2023 și 2025, un grup de directori generali, antreprenori și investitori au obținut capital propriu pentru a finanța acest concept – ceea ce avea să devină Olimpiada Dopaților. Ideea era de a testa limitele performanțelor atletice umane și de a oferi frâu liber sportivilor. Deși nu sunt obligați să utilizeze substanțe interzise pentru a concura, competiția nu ar respecta regulile Agenției Mondiale Antidoping, care reglementează consumul de droguri în sute de ligi sportive internaționale diferite”, notează cei de la Up Worthy, despre proiectul competiției inedite. Revenind în prezent, la Olimpiada Dopaților, a cărei ediție inaugurală a avut loc la Las Vegas, în SUA, participanții s-au întrecut la înot, haltere, sprint, dar și alte sporturi. Și, spre surprinderea celor mai mulți urmăritori, toate rezultatele au fost cel mult modeste. Așa a ajuns Fred Kerley, un sprinter american, să devină surpriza Olimpiadei Dopaților, chiar dacă nu a utilizat substanțe interzise. Medaliat cu argint la 100 m la Jocurile Olimpice din 2020 și cu bronz la Jocurile Olimpice din 2024, Kerley a vrut să le dea o lecție dopaților, despre care a anticipat că nu vor veni 100% pregătiți la concurs. Concret, cei mai mulți dintre atleții care s-au dopat s-au bazat doar pe impactul substanțelor interzise și nu au mai făcut sacrificiile pe care un sportiv de performanță trebuie să le facă. Așa a ajuns Kerley să câștige cursa de 100 de metri liber sprint de la Olimpiada Dopaților „curat” și fără prea mari emoții. Ce a declarat Fred Kerley Fred Keryley a vrut să demonstreze chiar ipoteza menționată mai sus, respectiv că un atlet are nevoie și de o muncă spartană pentru a face performanță, nu doar de substanțe interzise. „Nu am nevoie de astfel de substanțe. Dumnezeu mi-a dat picioare rapide cu un motiv. Sunt aici să-mi etalez talentul. Ideea e că trebuie să muncești în continuare. Substanțele dopante nu îți vor oferi un avantaj dacă tu nu depui efort. (n.r. – Ce părere ai despre sportivii care s-au dopat?) Trebuie să se descurce mai bine decât atât. Trebuie să se antreneze mai intens, să pună mai mult accent pe parametri și să își împingă limitele”, a transmis Fred Kerley, citat de Up Worthy. În încheiere, jurnaliștii au tras și o concluzie despre ediția inaugurală a Olimpiadei Dopaților: „Telespectatorilor li s-a promis că vor fi sportivi de talie mondială eliberați de lanțurile testării antidoping; însăși limitele realizării umane urmau să fie testate. Nu asta au obținut. La proba de 100 de metri, spectatorii au avut parte de sportivi suspendați, sprinteri retrași și profesioniști de nivel mediu. Kerley, un atlet de top și un muncitor neobosit, i-a învins pe toți fără a folosi substanțe dopante”, au încheiat cei de la Up Worthy.
Un ieșean a fost depistat drogat la volan după 3 zile de la consumul substanțelor! Am consumat hașiș!
Un șofer ieșean a fost depistat drogat la volan, în august 2024, după 3 zile de la consumul substanțelor, în Franța. Bărbatul susține că nu ar fi consumat în ziua în care a fost oprit de organele de poliție. Cauza sa a fost trimisă spre rejudecare, existând suspiciuni cu privire la influența cantității mici de substanțe asupra capacității de a conduce. Un ieșean a fost depistat drogat la volan după 3 zile de la consumul substanțelor! Procesul privindu-l pe inculpatul Nicolae-Roland Tăbăcariu, acuzat de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe psihoactive, a intrat într-o nouă etapă procedurală, după o succesiune de decizii judiciare care au complicat parcursul cauzei. Dosarul se află, în prezent, în faza de rejudecare pe rolul Tribunalului Iași, după ce instanța de apel a dispus desființarea integrală a sentinței anterioare. Cazul a cunoscut o evoluție juridică semnificativă încă de la începutul anului 2025, când – prin Decizia din 27 ianuarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală – s-a stabilit achitarea inculpatului pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor interzise. Această hotărâre a reprezentat un moment important în interpretarea normelor legale aplicabile în astfel de cauze, punând accent pe necesitatea unor probe clare privind influența efectivă a substanțelor asupra capacității de a conduce. Ulterior, la data de 9 martie 2026, instanța de apel a admis apelurile formulate atât de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT – Serviciul Teritorial Iași, cât și de inculpatul Nicolae-Roland Tăbăcariu, împotriva sentinței penale pronunțate la 11 septembrie 2025 de Tribunalul Iași. În temeiul dispozițiilor art. 423 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, precum și ale art. 425 alin. 3 din același cod, instanța a dispus desființarea integrală a sentinței atacate și rejudecarea cauzei de către Tribunalul Iași. Inculpatul: „Am consumat hașiș!” Există suspiciuni cu privire la efectele drogurilor inhalate de inculpat. În acest context, la data de 7 aprilie 2026, dosarul a fost repus pe rolul Tribunalului Iași, în faza de rejudecare. În cadrul acestei ședințe, instanța a respins cererea formulată de inculpat de a fi judecat în procedură simplificată, considerând că circumstanțele cauzei nu permit aplicarea acestei proceduri. Decizia instanței indică faptul că există încă aspecte neclarificate care necesită administrarea suplimentară de probe. Cazul își are originea în data de 20 august 2024, când, în urma unui control efectuat de organele de poliție, s-a constatat că inculpatul ar fi condus un vehicul în timp ce se afla sub influența unor substanțe psihoactive. Acest incident a stat la baza întregului demers penal, însă probele administrate până în prezent nu au oferit, potrivit apărării, o certitudine suficientă pentru a demonstra că inculpatul se afla efectiv sub influența substanțelor în momentul conducerii. În fața instanței, inculpatul a oferit propria versiune a faptelor, susținând că nu a consumat substanțe interzise în ziua în care a condus. „Eu am fost cu copiii în vacanță și abia mă întorsesem. Acolo, în Franța, am consumat hașiș. Nu am consumat cocaină în Franța. Am consumat hașiș cu trei zile înainte de a conduce, nu am consumat în ziua în care am condus”, a declarat acesta în fața magistraților. Există suspiciuni cu privire la efectele drogurilor inhalate Apărarea se bazează în mod esențial pe argumentul că simpla prezență a unor substanțe în organism nu este suficientă pentru a atrage răspunderea penală, în lipsa dovezii că acestea afectau capacitatea de a conduce. În acest sens, instanța a subliniat că urmează să fie administrate probe suplimentare, în special o constatare medico-legală care să stabilească dacă substanțele identificate în organismul inculpatului erau apte să influențeze comportamentul acestuia la volan. Un alt aspect esențial care urmează a fi clarificat este dacă substanțele detectate se aflau în faza activă sau în faza de eliminare din organism. În prezent, inculpatul se află sub măsura controlului judiciar, măsură pe care procurorul de caz o consideră justificată în continuare. „Măsura controlului judiciar este una temeinică, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe psihoactive”, a declarat reprezentantul Ministerului Public. De remarcat este faptul că, în cadrul ședinței de judecată, inculpatul a solicitat înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestul la domiciliu, o cerere neobișnuită în contextul dat. Această solicitare ar putea fi rezultatul unei erori de apreciere din partea inculpatului, întrucât arestul la domiciliu reprezintă o măsură preventivă mai severă decât controlul judiciar, implicând restricții suplimentare asupra libertății de mișcare. Următoarele termene de judecată vor fi decisive pentru evoluția dosarului, în special în funcție de concluziile raportului medico-legal. Până atunci, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar instanța este chemată să stabilească, dincolo de orice dubiu rezonabil, dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii imputate. Un șofer ieșean a fost depistat drogat la volan în august 2024, după 3 zile de la consumul substanțelor, în Franța. Dosarul se va rejudeca de judecătorii de la Tribunalul Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Apar Jocurile Olimpice ale Dopaților! Un tânăr a devenit milionar în 21 de secunde, după ce a doborât recordul mondial cu ajutorul anabolizantelor
Enhanced Games, competiția care încalcă cu bună știință toate regulile antidoping, intră în linie dreaptă. Se știe deja când va avea loc ediția inaugurală. Organizatorii îi încurajează pe sportivi să apeleze la substanțe interzise pentru a-și depăși limitele și chiar oferă drept exemplu povestea lui Kristian Gkolomeev, un înotător grec care a doborât recordul mondial, devenind milionar în doar 21 de secunde. Printre oamenii de afaceri care susțin controversatul proiect se numără și Donald Trump Junior, nimeni altul decât fiul actualului președinte al Statelor Unite ale Americii, iar premiile puse în joc sunt de-a dreptul amețitoare. Vorbim despre 500.000 de dolari, plus bonusuri pentru atingerea unor borne importante. Când începe Enhanced Games, competiția care le permite sportivilor să folosească substanțe interzise Enhanced Games se va desfășura anual și va cuprinde trei discipline sportive – înot, gimnastică, haltere – , cu mențiunea că participanții vor fi încurajați să apeleze la substanțe interzise de organizațiile antidoping ale lumii. Prima ediție este programată în mai 2026, la Las Vegas. Inițiatorii l-au oferit drept exemplu pe Kristian Gkolomeev, elenul care nu a putut urca pe vreo treaptă a podiumului la Jocurile Olimpice 2024, dar a impresionat într-o probă de 50 de metri liber, înregistrând un timp de 20,89 secunde, peste recordul mondial oficial. „Sunt ca un şofer la volan, dar am nevoie de echipa din spatele meu”, a spus el, fiind prezentat ca o dovadă a performanțelor ce se pot realiza în cadrul programului. Competiția se bazează pe principiul că interzicerea substanţelor dopante nu este benefică pentru sportivi, ci dimpotrivă, îi împiedică să-și atingă potențialul maxim. Organizatorii susțin că omenirea va face astfel un pas extrem de important. „Gkolomeev ar trebui să se retragă, dar înoată, de fapt mai repede decât orice fiinţă umană a făcut-o vreodată. De ce? Pentru că a folosit tehnologia şi ştiinţa pentru a-şi îmbunătăţi performanţele. Proiectul nostru seamănă foarte mult cu Formula 1, deoarece cercetările care fac ca maşinile de Formula 1 să fie mai rapide ajung în cele din urmă şi pe şosele. În acelaşi mod, ştiinţa şi medicina utilizate pentru a ajuta sportivii să atingă performanţe record la vârste din ce în ce mai înaintate vor permite tuturor oamenilor, întregii noastre societăţi, să îmbătrânească mai sănătos şi mai frumos”, a declarat fondatorul Aron D’Souza, un antreprenor australian. ANAD se opune: „Un concept profund controversat, care promovează performanţa sportivă fără limite etice sau medicale” În replică, Agenţia Naţională Anti-Doping s-a poziționat ferm împotriva Enhanced Games, avertizându-i pe sportivi cu privire la riscurile pe care și le asumă prin participarea la o astfel de competiție. „Această declaraţie reflectă angajamentul comun al statelor membre CEADO faţă de valorile fundamentale ale sportului curat şi faţă de protejarea sănătăţii sportivilor. În contextul apariţiei unui concept profund controversat, care promovează performanţa sportivă fără limite etice sau medicale, considerăm esenţial ca toate instituţiile implicate în protejarea integrităţii sportului să adopte o poziţie clară şi responsabilă”, a transmis ANAD.
Soția Maria a dat vestea tragică despre Hulk al Rusiei. Bărbatul și-a injectat mușchii cu substanțe nocive până i-a cedat corpul la doar 35 de ani
Culturistul Nikita Tkachuk a murit la doar 35 de ani, după ce și-a pompat non-stop mușchii cu injecții pentru creșterea musculaturii. Vestea tragică despre decesul prematur al celui poreclit „Hulk al Rusiei” a fost dată de soția sa Maria, cea care a dezvăluit că partenerului său i-au cedat mai multe organe interne. „Hulk al Rusiei” a decedat la doar 35 de ani, după ce își pompase mușchii cu substanțe nocive Culturistul Nikita Tkachuk și-a găsit sfârșitul la doar 35 de ani. Decesul survine după ce bărbatul și-a injectat steroizi pentru creșterea musculaturii. Teribila veste despre cel supranumit „Hulk al Rusiei” a fost dată de soția sa Maria, potrivit thesun.co.uk. Aceasta a dezvăluit că sfârșitul partenerului său a survenit după ce i-au cedat mai multe organe interne. „Nikita, iubitul meu soț, a murit. I-au cedat rinichii, a avut un edem pulmonar și inima i-a cedat. Au fost multe încercări de-a lungul anilor. Resursele lui s-au epuizat. Nu există alte cuvinte deocamdată, doar șoc”, a spus Maria Tkachuk. Culturistul fusese dus de urgență la spital și internat la Terapie Intensivă cu insuficiență pulmonară și renală. Ulterior a fost pus într-o comă indusă medical, după ce a suferit un atac de cord. Maestru al sportului în Rusia la 21 de ani Culturistul a câștigat titlul de Maestru al sportului în Rusia la doar 21 de ani. Nu mult după aceea, el a apelat la injecții cu synthol și a semnat un contract cu o companie farmaceutică pentru a face publicitate produselor. Mușchii lui Nikita Tkachuk au crescut în proporții groaznice sub procedurile injectabile, dar în contract avea stipulat că nu avea voie să se oprească. Starea de sănătate a lui Tkachuk s-a deteriorat teribil după ce s-a infectat cu Covid-19. Plămânii lui sufereau de o „boală autoimună”, iar picioarele i s-au umflat cu formațiuni de calciu. Într-o actualizare pe Instagram, el a postat la acea vreme: „Aceleași formațiuni au fost găsite în zona articulației șoldului. Au făcut un RMN și și-au dat seama că vasele de sânge și rinichii erau înfundați cu calciu”. El a fost diagnosticat cu sarcoidoză, boală care formează granule minuscule de celule imunitare solide pe diferite organe. Tkachuk a suferit mai multe operații și a încercat să revină la antrenament. Regreta amarnic injecțiile cu synthol Fostul culturist a avut puterea să recunoască deciziile neinspirate de a se injecta cu synthol și i-a implorat pe alții să nu-i urmeze calea. Nikita regreta teribil faptul că a apelat la astfel de proceduri care i-au ruinat cariera și, finalmente, viața. „Te-aș sfătui să te gândești din nou, să cântărești totul, să te gândești la asta. Doar că nu înțeleg – ei bine, dacă brațul tău are 18 inci sau 20 inci, ce se va schimba în viața ta? O să-ți pierzi multă sănătate. Nu merită. Dacă aș putea să mă întorc în 2015-2016, nu aș face-o. Practic, mi-am ruinat toată cariera sportivă. Dacă nu aș fi făcut injecțiile și aș fi rămas în culturism, cred că aș fi la un nivel competitiv destul de ridicat acum”, a spus Nikita Tkachuk în urmă cu doi ani.