Agenția din cazul Simona Halep anunță o nouă lovitură: Depistată la trei substanțe
Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA) a făcut, vineri, 23 ianuarie 2026, un nou anunț care zguduie lumea tenisului feminin. Organismul care a exasperat-o pe Simona Halep, atunci când a suspendat-o provizoriu pe româncă, a transmis că încă o jucătoare cunoscută din circuitul WTA a fost depistată pozitiv. În urma unui test anti-doping efectuat în luna noiembrie a anului trecut, sportivei i s-au găsit în corp nu mai puțin de trei substanțe aflate pe lista interzisă a Agenției Mondiale Anti-Doping (WADA). Agenția din cazul Simona Halep a anunțat suspendarea unei alte jucătoare din WTA, depistată la trei substanțe ITIA a anunțat că Jana Fett, jucătoare de tenis în vârstă de 29 de ani din Croația, a fost suspendată provizoriu în cadrul Programului Anti-doping din tenis (TADP). Agenția de integritate din tenis i-a trimis jucătoarei o notificare preliminară privind o încălcare a Regulamentului anti-doping la data de 22 decembrie 2025, conform articolului 2.1 din TADP (prezența unei Substanțe Interzise în proba unui jucător) și/sau articolului 2.2 (utilizarea unei Substanțe Interzise fără o scutire terapeutică valabilă – TUE). Fett, care a atins cea mai bună clasare în carieră pe locul 97 mondial la simplu, în octombrie 2017, a furnizat o probă în timpul unui meci din cadrul play-off-ului Billie Jean King Cup, desfășurat pe 16 noiembrie 2025, în Varadzin, Croația: „Proba a fost împărțită în două eșantioane A și B, iar analiza ulterioară a arătat că în proba A au fost depistate trei substanțe interzise. Este vorba despre SARM Ostarine (S-22), un metabolit al LGD-4033 și metaboliți ai GW501516. Proba B a fost analizată miercuri, 14 ianuarie, și a confirmat rezultatele probei A. Aceste substanțe sunt interzise conform TADP, fiind încadrate în categoriile Alți Agenți Anabolizanți (Secțiunea S1.2) și Modulatori Metabolici (Secțiunea S4.4) din Lista Substanțelor Interzise pentru 2025”, se arată în comunicatul publicat de ITIA pe site-ul oficial. Jana Fett nu a făcut apel până în prezent Deoarece două dintre substanțe sunt considerate substanțe nespecifice, este obligatorie suspendarea provizorie, la fel cum s-a întâmplat și cu Simona Halep. În cazul Janei Fett, jucătoare aflată în prezent pe locul 189 wTA, aceasta este în vigoare din 22 decembrie 2025. „Jucătoarea are dreptul să facă apel împotriva suspendării provizorii în fața unui tribunal independent. Până în prezent, Fett nu a formulat niciun apel. Pe durata suspendării provizorii, Fett are interzis să participe, să se antreneze sau să fie prezentă la orice eveniment de tenis autorizat sau sancționat de membrii ITIA (ATP, ITF, WTA, Tennis Australia, Federația Franceză e Tenis, Wimbledon și USTA) sau de orice federație națională”, au mai precizat reprezentanții ITIA.
Studiu: Consumul intens de conținut pornografic afectează funcțiile cognitive și este în strânsă legătură cu suferințele emoționale
Un studiu recent publicat în Frontiers in Human Neuroscience oferă noi perspective asupra modului în care consumul frecvent de pornografie pe internet poate influența funcționarea creierului, răspunsul emoțional și performanțele cognitive. Cercetătorii au descoperit că studenții care declarau un consum ridicat de pornografie prezentau modele modificate de conectivitate cerebrală în timp ce vizionau materiale explicite, reacții fiziologice și emoționale amplificate și rezultate mai slabe la un test de control cognitiv, în comparație cu cei care consumau astfel de conținut mai rar. Studiul a fost conceput pentru a investiga modul în care expunerea repetată la pornografie online ar putea influența funcționarea creierului și comportamentul într-un mod similar cu cel observat în cazul consumului de substanțe. Seamănă cu adicția de substanțe opioide, dar mecanismele neuronale nu sunt pe deplin înțelese Deși mulți cercetători au emis ipoteza că utilizarea problematică a pornografiei are trăsături comune cu dependența, mecanismele neuronale specifice nu sunt încă pe deplin înțelese. Acest studiu a urmărit să reducă acest decalaj folosind o tehnică de neuroimagistică non-invazivă numită spectroscopie funcțională în infraroșu apropiat (fNIRS). Sursa: Pixabay Tehnologia fNIRS măsoară activitatea cerebrală prin monitorizarea modificărilor nivelului de oxigen din sânge. Funcționează prin emiterea unei lumini în infraroșu apropiat la nivelul scalpului și detectarea cantității de lumină absorbită de hemoglobina oxigenată și neoxigenată din creier. Aceste variații reflectă activitatea neuronală și permit cercetătorilor să observe cum funcționează diferite regiuni ale creierului în timpul unor sarcini sau stimuli, cum ar fi vizionarea unor videoclipuri sau rezolvarea de probleme. Spre deosebire de RMN, fNIRS este portabil, silențios și permite o comportare mai naturală a participanților în timpul testelor. Experimentul La studiu au participat 21 de studenți de sex masculin, sănătoși, cu vârste apropiate: 16 dintre ei raportau un consum redus de pornografie, iar cinci îndeplineau criteriile pentru utilizare problematică. Toți participanții erau dreptaci, heterosexuali, nu aveau antecedente de consum de substanțe, boli cronice sau daltonism. Experimentul s-a desfășurat în mai multe etape. În primul rând, participanții au susținut testul Stroop — un instrument clasic de măsurare a controlului cognitiv și a timpului de reacție. Apoi, au vizionat un videoclip pornografic de 10 minute, ales pe baza popularității sale online. În acest timp, cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală și conectivitatea neuronală cu ajutorul fNIRS. Pe lângă datele cerebrale, au fost înregistrate și măsurători fiziologice precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și saturația de oxigen, alături de expresiile faciale, analizate automat cu un software specializat. După vizionare, participanții au repetat testul Stroop și au completat trei chestionare psihologice privind utilizarea pornografiei, nivelul de anxietate și simptomele de depresie. Rezultatele au evidențiat diferențe semnificative între cele două grupuri de participanți Utilizatorii cu un consum redus de pornografie au prezentat o conectivitate cerebrală mai puternică în zone asociate procesării limbajului, coordonării mișcărilor și percepției senzoriale — cum ar fi aria Broca, cortexul premotor și cortexul somatosenzorial. În schimb, utilizatorii cu un consum frecvent au înregistrat o activitate mai intensă în regiunile implicate în funcțiile executive, precum cortexul prefrontal dorsolateral și zona frontopolară — arii asociate frecvent cu dependențele și reglarea emoțiilor. Pe plan fiziologic și emoțional, aceștia au manifestat semne mai puternice de excitare. Expresiile faciale indicau niveluri crescute de plăcere, dar și o variabilitate emoțională mai mare, inclusiv reacții de furie și tristețe. Performanța cognitivă a scăzut la toți participanții, dar la cei care consumă frecvent pornografie au fost identificate și trăsături specifice shizofreniei În timpul vizionării, activitatea sistemului nervos parasimpatic a fost crescută, evidențiată printr-o scădere a ritmului cardiac și o variabilitate mai mare a acestuia — tipare similare celor observate la consumatorii de opioide, substanțe cunoscute pentru inducerea euforiei, calmului și diminuarea stării de conștiență. După expunerea la materialele pornografice, performanța cognitivă a scăzut în ambele grupuri, însă declinul a fost mai accentuat în rândul utilizatorilor frecvenți. Aceștia au avut o acuratețe mai scăzută și timpi de reacție mai lenți la testul Stroop, comparativ atât cu propriul nivel inițial, cât și cu cel al grupului cu utilizare redusă. Rezultatele sugerează că expunerea la pornografie poate afecta temporar capacitatea de concentrare și gestionare a informației contradictorii. În plus, utilizatorii frecvenți au obținut scoruri semnificativ mai mari la chestionarele privind anxietatea și depresia. Deși studiul nu poate confirma o relație de cauzalitate între consumul de pornografie și aceste simptome, concluziile sunt în concordanță cu alte cercetări care leagă consumul intens de astfel de conținut de suferința emoțională. Cercetătorii au subliniat că anumite tipare de activitate cerebrală observate în rândul utilizatorilor frecvenți de pornografie seamănă cu cele întâlnite la persoanele cu tulburări de consum de substanțe sau chiar cu schizofrenie. Concluzii Această constatare susține ipoteza că expunerea repetată la conținut explicit poate atenua răspunsul emoțional. Autorii menționează că, deși psihoterapia este în prezent cea mai frecventă metodă de tratament pentru consumul problematic de pornografie, au fost propuse și alte intervenții. Printre acestea se numără medicamente hormonale sau tratamente folosite în mod obișnuit pentru comportamente obsesiv-compulsive. Rezultatele studiului sugerează că unele tratamente dezvoltate pentru dependențele de substanțe ar putea fi utile și în cazul dependenței de pornografie online — însă această posibilitate rămâne în continuare un subiect de dezbatere.