Ce acte trebuie să prezinți pentru înregistrarea gratuită a proprietății tale
Mulți proprietari din mediul rural nu știu ce acte trebuie să prezinte pentru înregistrarea gratuită a proprietății lor. Aceștia își pun întrebări precum: Ce acte trebuie să prezint? Sunt acestea suficiente? Răspunsurile vin în cadrul procesului de înregistrare sistematică, proces în care proprietățile sunt măsurate și înscrise gratuit în sistemul integrat de cadastru și carte funciară pe baza documentelor existente. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) derulează Faza II a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul este fazat, continuând investițiile demarate prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020 și vizează înregistrarea gratuită a proprietăților din 660 de comune, însumând peste 5,7 milioane de hectare. Ce acte trebuie să prezinți ? Pe parcursul derulării lucrărilor de înregistrare sistematică, trebuie să ai la îndemână și să prezinți: actele care atestă dreptul de proprietate asupra terenului (și construcției dacă este cazul): orice document juridic care atestă dreptul de proprietate (contract de vânzare-cumpărare, contract de donație, contract de întreținere, contract de schimb, de rentă viageră, titlu de proprietate emis de comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, certificat de moștenitor, hotărâre judecătorească, act de partaj voluntar etc.) în copie legalizată. În cazul comunelor unde nu există notar public, legalizarea actelor se face de către secretarul primăriei. acte de identitate, în copie; acte de stare civilă, în copie, acolo unde este cazul. Legea permite înscrierea gratuită chiar și a construcțiilor fără acte, pe baza constatării situației reale din teren cu prilejul realizării măsurătorilor și a contrasemnării documentelor tehnice. Dacă nu ți s-a eliberat încă titlul de proprietate, dar deții proces-verbal de punere în posesie, trebuie să știi că dreptul tău de proprietate va fi înscris provizoriu. După eliberarea titlului de proprietate, poți solicita la oficiul de cadastru și publicitate imobiliară intabularea dreptului de proprietate fără a fi necesară întocmirea unei noi documentații cadastrale. Momentul-cheie pentru proprietari După realizarea măsurătorilor și identificarea proprietarilor sau posesorilor, documentele tehnice ale cadastrului sunt afișate la sediul primăriei comunei sau într-un alt loc stabilit de primar, pentru o perioadă de 60 de zile. În acest interval este necesar să verifici datele referitoare la imobilul deținut (suprafața, amplasamentul, limitele, proprietarii/posesorii etc.). Dacă observi neconcordanțe, în perioada de afișare poți depune cerere de rectificare pentru corectarea informațiilor. De la existența actelor la proprietatea înregistrată oficial Prin înregistrarea sistematică, proprietățile sunt înscrise în cartea funciară și este asigurată protecția dreptului de proprietate, siguranţa circuitului juridic civil, precum și protecţia terţilor dobânditori. În plus, pentru imobilele care intră în procesul de înregistrare sistematică, este asigurată gratuit dezbaterea succesiunii, plata certificatelor de moștenitor realizându-se de către ANCPI dacă acestea au fost eliberate în termen de doi ani de la sesizarea Camerei Notarilor Publici. Astfel proprietatea ta capătă securitate juridică, într-un proces transparent și gratuit. Află mai multe informații pe: www.ancpi.ro/pnccf/ FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE! PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).
În ce condiţii se mai poate face succesiunea, dacă au trecut mai mulți ani de la decesul unui membru al familiei. Legea este clară
Decesul unui membru al familiei este un moment trist, dar există situații în care succesiunea rămâne nerezolvată ani sau chiar zeci de ani. Poate că moștenitorii nu s-au ocupat la timp de acte, au existat neînțelegeri, lipsă de informații sau chiar, pur și simplu, dezinteres. Dar se mai poate face împărțirea moștenirii după 10, 20 sau 30 de ani de la deces? Răspunsul este DA, Conform legislației românești, cu anumite condiții și consecințe specifice fiecărui interval, potrivit Playtech. Ce reprezintă succesiunea Succesiunea este procedura prin care bunurile unei persoane decedate, imobile, terenuri, bani, drepturi și obligații, sunt transmise moștenitorilor legali sau testamentari. Codul civil stabilește regulile privind ordinea succesorilor și împărțirea patrimoniului, iar succesiunea se deschide automat la momentul decesului. Dar, pentru ca bunurile să fie transferate efectiv moștenitorilor, este necesară dezbaterea succesiunii, la notar sau în instanță. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Shutterstock Dacă au trecut aproape zece ani de la decesul unui membru al familiei, succesiunea poate fi dezbătută fără probleme, dacă moștenitorii pot fi identificați, sunt de acord între ei și pot prezenta actele necesare. Ce trebuie avut în vedere după 10 ani: Termenul de opțiune succesorală (1 an) este depășit, dar notarii și instanțele permit deschiderea procedurii; Este posibil ca unele acte să fie mai greu de recuperat (de exemplu acte de proprietate vechi); Dacă au trecut mai mult de 2 ani de la deces, se poate aplica impozit suplimentar pentru bunurile imobile incluse în masa succesorală; În general, succesiunea după 10 ani se rezolvă relativ simplu, dacă nu există litigii între moștenitori. Succesiunea după 20 de ani: mai multe dovezi și verificări După două decenii, lucrurile se pot complica, dar moștenirea se poate dezbate în continuare, deoarece Codul civil nu prevede un termen-limită pentru acest pas. Este esențială dovedirea clară a legăturii de rudenie, în condițiile în care în timp pot apărea erori, lipsuri sau acte pierdute; Pot fi necesare extrase cadastrale, duplicate ale actelor de proprietate sau chiar reconstituiri documentare; Dacă unii moștenitori au murit între timp, apar succesiuni multiple, ceea ce poate dubla sau tripla procedurile; Neînțelegerile apar mai des, ceea ce poate împinge dezbaterea în instanță; Totuși, cu documentele potrivite și sprijin juridic specializat, succesiunea după 20 de ani se poate finaliza fără impedimente majore. Succesiunea după 30 de ani: posibilă, dar mai complexă Nu există un termen legal care să interzică dezbaterea succesiunii, chiar dacă au trecut trei decenii sau mai mult, dar este important de menționat că: Termenul de opțiune succesorală poate genera prezumții juridice, dar acestea pot fi înlăturate prin dovezi și declarații; Notarii și instanțele acceptă în continuare deschiderea procedurii; Este posibil ca actele vechi să fie greu de obținut, mai ales dacă proprietățile au suferit modificări cadastrale de-a lungul anilor; Conflictele între moștenitori apar frecvent, iar unii pot fi decedați, mutați în străinătate sau greu de găsit, ceea ce prelungește procesul; Impozitul pe transferul dreptului de proprietate se aplică sigur dacă succesiunea nu a fost realizată în primii 2 ani. Cum se desfășoară procedura, indiferent de numărul de ani trecuți Se alege notarul din circumscripția ultimului domiciliu al defunctului, apoi se depune cererea de deschidere a succesiunii, iar notarul identifică toți moștenitorii și solicită actele: certificate de naștere, căsătorie, deces; acte de proprietate; testamentul (dacă există). Dacă există conflicte sau moștenitori care lipsesc, procedura trece în instanță. Succesiunea se finalizează prin certificatul de moștenitor, documentul care stabilește drepturile fiecăruia.