Dan Dungaciu: Am reușit să ne dăm DOCTORAT în incompetență strategică
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre prezența trupelor americane în România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Mai ales că realmente a fost o înfrângere strategică pentru România, când la summit-ul NATO, noi am fost pe locul doi, față de baltice, care și-au asigurat o prezență de batalioane de luptă pe teritoriu.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre prezența trupelor americane în România. Acesta susține că românii și-au dat doctoratul în incompetență strategică. Sociologul explică acest factor ca pe unul creat în timp. Acesta susține că în 2016 a fost dat masteratul în incompetență. Tot acest eveniment este legat de analist de summit-ul NATO din 2014. La acest summit, susține Dungaciu, România a fost pusă pe locul 2. „Spus foarte simplu, cred că în momentele acestea s-a întâmplat un lucru foarte important. Adică am reușit să ne dăm doctorat în incompetență strategică, cu brio, aș spune. Dar am început de mult. Nu e chiar de azi, de ieri. Că masteratul l-am dat prin 2016, masteratul în incompetență strategică. Incompetență, să ne înțeleg, să fim preciși. 2016, după 2014, când realitatea kinetică era prin preajma noastră pe la Marea Neagră. Vă aduceți aminte de summit-ul NATO de la Varșovia când s-a decis ca prezența aliată să fie în regim de prezență întărită în Baltica. Adică asta însemna batalioane ale unor state NATO importante: Canada, America, Germania, în Polonia și în Statele Baltice, deci prezență cu batalioane prin rotație. Iar aici, pe la Marea Neagră, și pe la noi era prezență tailored, cum ziceau ei, potrivită, adecvată realităților. Adică, noi am început deja într-o inconcurență strategică, evident, între nordul flancului estic și sudul flancului estic. Deci eram de atunci într-un semnal de alarmă și am fi putut și ar fi trebuit probabil ca după asta să înțelegem că există, dincolo de realitățile de pe teren, există și o politică externă, și o viziune strategică, și o consecvență. Apropo de obiective… Adică să faci din Marea Neagră ceva semnificativ și ai și o strategie. Dacă americanii au avut o strategie în vremea lui Biden, să ai și un centru de analiză, competent. Adică atunci când întrebi despre Marea Neagră să știi că este la români. Ceva de genul ăsta… Mai ales că realmente a fost o înfrângere strategică pentru România, când la summitul NATO, noi am fost pe locul doi, față de baltice, care și-au asigurat o prezență de batalioane de luptă pe teritoriu.”, a explicat sociologul.
Reacția premierului Pedro Sanchez după ce Trump a amenințat că va impune taxe vamale mai mari Spaniei
Premierul Pedro Sanchez și-a apărat decizia de a fi în dezacord cu aliații din NATO cu privire la creșterea cheltuielilor militare și a numit amenințarea președintelui SUA Donald Trump de a impune taxe vamale mai mari Spaniei „nedreaptă de două ori”. „Europa și lumea au suferit de pe urma unui război comercial, a unor măsuri tarifare pe care le-am considerat – cel puțin în Spania – din primul minut ca fiind nedrepte și, de asemenea, unilaterale”, le-a declarat Sanchez reporterilor joi la Bruxelles. „În cazul Spaniei, acestea sunt de două ori nedrepte”. Sanchez a subliniat că Spania are un deficit comercial cu SUA, spre deosebire de excedentele comerciale pe care multe alte țări le au cu SUA, care au determinat politica tarifară a lui Trump. Spania își va crește cheltuielile pentru apărare la 2,1%, „nimic mai mult, nimic mai puțin” În cadrul unui summit desfășurat miercuri la Haga, membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord au convenit să își majoreze cheltuielile pentru securitate la 5% din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea, Sanchez a refuzat să fie de acord cu noul obiectiv, afirmând că Spania își va crește cheltuielile pentru apărare doar la 2,1% din PIB, „nimic mai mult, nimic mai puțin”. După summitul de la Haga, Trump l-a criticat pe Sanchez, după ce restul membrilor alianței au fost de acord cu noua țintă de cheltuieli. „Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care este problema”, a spus Trump. „Vom remedia asta. Știți, vom face asta, negociem cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească de două ori mai mult. Și chiar vorbesc serios despre asta”. Sanchez a declarat că Spania va îndeplini noile obiective ale NATO în materie de armament și trupe, dar fără să se angajeze să plătească prețul pe care NATO îl impusese. Sanchez a atras critici dure din partea altor membri NATO, conform Bloomberg. Uniunea Europeană, din care face parte și Spania, face în prezent eforturi să încheie un acord comercial cu Washingtonul înainte ca taxele vamale la aproape toate exporturile europene către SUA să crească la 50% pe 9 iulie. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, gestionează chestiunile comerciale pentru blocul celor 27 de membri – statele membre nu negociază singure acordurile comerciale. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump semnalează că SUA ar putea relaxa SANCȚIUNILE aplicate Iranului privind vânzarea petrolului, pentru a ajuta la reconstrucția statului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Macedonia de Nord dorește ca UE și NATO să participe la discuțiile de soluționare a disputelor cu Bulgaria
Macedonia de Nord dorește să discute cu Bulgaria chestiunile care blochează calea către aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană. Macedonia de Nord dorește ca discuțiile să aibă loc în timpul summitului NATO de la Haga de luna viitoare și speră ca la o astfel de întâlnire să poată participa și înalți oficiali ai UE și NATO, a declarat vineri prim-ministrul Hristijan Mickoski, conform Reuters. Stat membru NATO, Macedonia de Nord a devenit candidată la Uniunea Europeană în 2005 și a deschis negocierile de aderare în 2022, însă discuțiile au stagnat din cauza obiecțiilor Bulgariei vecine cu privire la aspecte care țin de istorie și limbă. Bulgaria dorește ca Macedonia de Nord să recunoască o minoritate bulgară în Constituția sa, ceea ce Guvernul naționalist al lui Mickoski a refuzat să facă. „Suntem pregătiți să discutăm, să avem discuții bilaterale la nivelul relațiilor de parteneriat în cadrul alianței NATO”, a declarat Mickoski în timpul unei conferințe de presă în Skopje, capitala Macedoniei de Nord, susținută împreună cu diplomatul de top al UE, Kaja Kallas. „Oricine dorește să ne ajute, suntem gata să discutăm cu ei”, a spus Mickoski când a fost întrebat dacă Guvernul său ar accepta o mediere externă în această chestiune. Kallas, care a sosit în Macedonia de Nord ca parte a călătoriei sale în regiunea Balcanilor de Vest, a lăudat gazdele sale pentru alinierea la politica externă și de securitate comună europeană și pentru contribuția la securitatea regională ca parte a forței de pace a UE EUFOR în Bosnia și Herțegovina. „Mesajul meu de astăzi este să menținem cursul și să facem următorii pași necesari pentru deschiderea negocierilor”, a declarat Kallas. Mickoski a declarat că ideea întâlnirii bilaterale cu Bulgaria în timpul summitului de la Haga a fost discutată și convenită cu Kallas, dar nu știe dacă Sofia va accepta oferta. „Suntem gata să ne așezăm și să discutăm cu oricine să accepte o anumită mediere”, a spus el. „Vrem o soluție, dar soluția care va fi demnă și de lungă durată. Ne-am săturat de blocajele continue care se referă la problemele bilaterale”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană reintroduce COTELE pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele