Radu Miruță, întâlnire oficială cu observatorii NATO din Congresul SUA, alături de Nicușor Dan. Ce au discutat
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis că a participat la o întâlnire oficială cu delegația Observatorilor NATO din Congresul Statelor Unite, alături de președintele Nicușor Dan. Miruță subliniază că acest dialog reprezintă o oportunitate pentru securitatea națională și întărirea legăturilor economice și militare dintre cele două țări. Sursa foto: Facebook Radu Miruta Loading … „Am avut o întâlnire cu delegația Observatorilor NATO din Congresul Statelor Unite ale Americii. A fost o foarte bună ocazie să îi mulțumesc doamnei congresman Jeanne Shaheen pentru sprijinul constant acordat României și pentru modul consecvent în care a susținut consolidarea relației dintre țările noastre în Congresul Statelor Unite,” a transmis acesta pe pagina de Facebook. Planuri pentru industria de armament Miruță arată că discuțiile dintre oficiali s-au concentrat pe soluții pentru viitorul apărării. „Am discutat deschis despre provocările actuale de securitate și despre prioritățile pe care România și Statele Unite le împărtășesc în cadrul Parteneriatului Strategic. În același timp, am analizat pași concreți pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, dezvoltarea industriei de apărare și valorificarea oportunităților economice dintre cele două state.” România și SUA își asumă paza Flancului Estic și a Mării Negre În finalul mesajului său, Radu Miruță afirmă că cele două țări vor continua să colaboreze pentru a proteja regiunea Mării Negre. „România și Statele Unite sunt mai mult decât aliați. Sunt parteneri care împărtășesc aceleași valori și aceeași responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre. Vom continua să lucrăm împreună pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre, pe Flancul Estic și în întregul spațiu euroatlantic.” Radu Miruță a participat și la dineul de lucru al Consiliului Nord-Atlantic, organizat ieri la Ankara, în marja Summitului NATO. La dineu, Miruță a cinat alături de oficiali ai celor patru state din regiunea Indo-Pacific. Acesta este al doilea Summit NATO organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de stat membru.
România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare. Miruță, la Summitul NATO de la Ankara
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că „România este astăzi un partener credibil și respectat în cadrul NATO”. „Un pas pe care România îl amâna de prea mult timp” „Dincolo de angajamentul de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare, anul acesta am făcut un pas pe care România îl amâna de prea mult timp, dar care este foarte apreciat la nivel aliat: am început să repornim producția militară în fabricile din țară”, a explicat el. „În contractele semnate în acest an am introdus o condiție esențială, ignorată zeci de ani: cine livrează echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, în cea mai mare măsură posibilă, în România”, a precizat Ministrul Apărării. „O investiție în securitatea națională” Astfel, „am început să repornim fabrici din industria națională de apărare și să reconstruim capacitatea de producție de care România are nevoie. Nu este doar o investiție în economie. Este și o investiție în securitatea națională”, a adăugat Miruță. „Tehnica militară modernă este esențială pentru capacitatea NATO de descurajare. Dar la fel de importantă este capacitatea de a o produce rapid, de a avea lanțuri de aprovizionare reziliente și o industrie capabilă să răspundă fără întârzieri provocărilor de securitate”, a afirmat ministrul. „Ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor” „Aceasta este și direcția susținută de Secretarul General al NATO, Mark Rutte. De aceea, în marja Summitului NATO de la Ankara, în cadrul NATO Defence Industry Forum, ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor, dezvoltarea programelor comune de achiziții și extinderea capacităților de producție în statele aliate”, a scris Miruță. Ministrul Apărării a specificat că „forța NATO nu se măsoară doar în efective și echipamente. Se măsoară și în capacitatea de a produce, de a inova și de a livra atunci când situația o cere”. „România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare”, a transmis ministrul. „Depinde de noi să valorificăm această oportunitate și să transformăm industria românească de apărare într-un pilon al securității naționale și al Alianței”, a conchis Radu Miruță.
Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Ankara. România va cere întărirea apărării pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre
Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va participa la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, găzduită de Turcia. Este al doilea summit al Alianței organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de stat aliat. Programul reuniunii include ședința Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și mai multe evenimente conexe, inclusiv Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare, programat pe 7 iulie. La finalul reuniunii va fi adoptată Declarația Summitului. Războiul din Ucraina și bugetele pentru apărare, pe agenda liderilor NATO Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul se desfășoară într-un context de securitate complicat, marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest context, liderii Alianței vor discuta despre menținerea unității transatlantice și consolidarea apărării colective. Pe agenda reuniunii se află și creșterea cheltuielilor pentru apărare, asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni, continuarea sprijinului pentru Ucraina și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniul apărării. Nicușor Dan va susține consolidarea securității la Marea Neagră Președintele Nicușor Dan va reafirma angajamentul României față de securitatea euroatlantică și contribuția țării la obiectivele Alianței. Șeful statului va pleda pentru continuarea sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic. De asemenea, acesta va atrage atenția asupra efectelor regionale ale acțiunilor Rusiei și va susține necesitatea consolidării capacităților de apărare aeriană și maritimă. Președintele va avea și întâlniri bilaterale În marja Summitului NATO, Nicușor Dan va participa și la o serie de întâlniri bilaterale cu lideri ai statelor aliate. Summitul NATO de la Ankara este primul la care participă Nicușor Dan în calitate de președinte al României. Reuniunea are loc într-un moment în care Alianța își adaptează strategia de apărare în contextul războiului din Ucraina și al deteriorării situației de securitate din regiunea Mării Negre și din Orientul Mijlociu.
România își întărește relațiile cu țările nordice și promovează aderarea la OCDE
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat sâmbătă că, la invitația omologului său lituanian, Kęstutis Budrys, a prezentat perspectiva României în panelul „On the Road Again: NATO Summit in Ankara”, alături de Hakan Fidan, ministrul de externe al Turciei, și experți din SUA și NATO. De asemenea, spune că a discutat și despre aderarea României la OCDE. „Am discutat despre importanța strategică a Mării Negre și a Dunării, despre extinderea colaborării internaționale pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice, precum și despre nevoia de asigurare a securității maritime prin cooperare cu țările riverane”, a spus Țoiu. Aceasta a adăugat că discuțiile au avut loc în perspectiva viitorului Summit NATO de la Ankara, dar și a Summitului B9, pe care România îl va găzdui la București în 2026, subliniind necesitatea coordonării strânse a aliaților NATO pe Flancul Estic și a combaterii amenințărilor hibride. În marja reuniunii, Oana Țoiu a avut și discuții bilaterale cu omologii săi din Estonia și Lituania. „Marcăm anul acesta și un prag simbolic, 35 de ani de relații diplomatice cu ambele state, cu care împărtășim o viziune similară atât în cadrul NATO, cât și în UE. Acestea sunt membre OCDE, iar votul și sprijinul lor sunt importante în parcursul aderării României la OCDE în 2026 (deja am îndeplinit, în ianuarie, încă două jaloane). Cu Estonia am explorat oportunități în domeniul strategic al mineralelor rare și am agreat un schimb de bune practici în educație și noi tehnologii. Cu Lituania am reconfirmat solidaritatea noastră prin participarea României la misiunile de Poliție Aeriană”, a precizat Țoiu. Ministrul a apreciat și prezența Oanei Lungescu, fost purtător de cuvânt NATO, în cadrul discuțiilor privind politica externă și securitatea, evidențiind potențialul de creștere al industriei românești de apărare și rolul parteneriatelor internaționale.
Dan Dungaciu: Am reușit să ne dăm DOCTORAT în incompetență strategică
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre prezența trupelor americane în România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Mai ales că realmente a fost o înfrângere strategică pentru România, când la summit-ul NATO, noi am fost pe locul doi, față de baltice, care și-au asigurat o prezență de batalioane de luptă pe teritoriu.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre prezența trupelor americane în România. Acesta susține că românii și-au dat doctoratul în incompetență strategică. Sociologul explică acest factor ca pe unul creat în timp. Acesta susține că în 2016 a fost dat masteratul în incompetență. Tot acest eveniment este legat de analist de summit-ul NATO din 2014. La acest summit, susține Dungaciu, România a fost pusă pe locul 2. „Spus foarte simplu, cred că în momentele acestea s-a întâmplat un lucru foarte important. Adică am reușit să ne dăm doctorat în incompetență strategică, cu brio, aș spune. Dar am început de mult. Nu e chiar de azi, de ieri. Că masteratul l-am dat prin 2016, masteratul în incompetență strategică. Incompetență, să ne înțeleg, să fim preciși. 2016, după 2014, când realitatea kinetică era prin preajma noastră pe la Marea Neagră. Vă aduceți aminte de summit-ul NATO de la Varșovia când s-a decis ca prezența aliată să fie în regim de prezență întărită în Baltica. Adică asta însemna batalioane ale unor state NATO importante: Canada, America, Germania, în Polonia și în Statele Baltice, deci prezență cu batalioane prin rotație. Iar aici, pe la Marea Neagră, și pe la noi era prezență tailored, cum ziceau ei, potrivită, adecvată realităților. Adică, noi am început deja într-o inconcurență strategică, evident, între nordul flancului estic și sudul flancului estic. Deci eram de atunci într-un semnal de alarmă și am fi putut și ar fi trebuit probabil ca după asta să înțelegem că există, dincolo de realitățile de pe teren, există și o politică externă, și o viziune strategică, și o consecvență. Apropo de obiective… Adică să faci din Marea Neagră ceva semnificativ și ai și o strategie. Dacă americanii au avut o strategie în vremea lui Biden, să ai și un centru de analiză, competent. Adică atunci când întrebi despre Marea Neagră să știi că este la români. Ceva de genul ăsta… Mai ales că realmente a fost o înfrângere strategică pentru România, când la summitul NATO, noi am fost pe locul doi, față de baltice, care și-au asigurat o prezență de batalioane de luptă pe teritoriu.”, a explicat sociologul.
Reacția premierului Pedro Sanchez după ce Trump a amenințat că va impune taxe vamale mai mari Spaniei
Premierul Pedro Sanchez și-a apărat decizia de a fi în dezacord cu aliații din NATO cu privire la creșterea cheltuielilor militare și a numit amenințarea președintelui SUA Donald Trump de a impune taxe vamale mai mari Spaniei „nedreaptă de două ori”. „Europa și lumea au suferit de pe urma unui război comercial, a unor măsuri tarifare pe care le-am considerat – cel puțin în Spania – din primul minut ca fiind nedrepte și, de asemenea, unilaterale”, le-a declarat Sanchez reporterilor joi la Bruxelles. „În cazul Spaniei, acestea sunt de două ori nedrepte”. Sanchez a subliniat că Spania are un deficit comercial cu SUA, spre deosebire de excedentele comerciale pe care multe alte țări le au cu SUA, care au determinat politica tarifară a lui Trump. Spania își va crește cheltuielile pentru apărare la 2,1%, „nimic mai mult, nimic mai puțin” În cadrul unui summit desfășurat miercuri la Haga, membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord au convenit să își majoreze cheltuielile pentru securitate la 5% din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea, Sanchez a refuzat să fie de acord cu noul obiectiv, afirmând că Spania își va crește cheltuielile pentru apărare doar la 2,1% din PIB, „nimic mai mult, nimic mai puțin”. După summitul de la Haga, Trump l-a criticat pe Sanchez, după ce restul membrilor alianței au fost de acord cu noua țintă de cheltuieli. „Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care este problema”, a spus Trump. „Vom remedia asta. Știți, vom face asta, negociem cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească de două ori mai mult. Și chiar vorbesc serios despre asta”. Sanchez a declarat că Spania va îndeplini noile obiective ale NATO în materie de armament și trupe, dar fără să se angajeze să plătească prețul pe care NATO îl impusese. Sanchez a atras critici dure din partea altor membri NATO, conform Bloomberg. Uniunea Europeană, din care face parte și Spania, face în prezent eforturi să încheie un acord comercial cu Washingtonul înainte ca taxele vamale la aproape toate exporturile europene către SUA să crească la 50% pe 9 iulie. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, gestionează chestiunile comerciale pentru blocul celor 27 de membri – statele membre nu negociază singure acordurile comerciale. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump semnalează că SUA ar putea relaxa SANCȚIUNILE aplicate Iranului privind vânzarea petrolului, pentru a ajuta la reconstrucția statului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Macedonia de Nord dorește ca UE și NATO să participe la discuțiile de soluționare a disputelor cu Bulgaria
Macedonia de Nord dorește să discute cu Bulgaria chestiunile care blochează calea către aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană. Macedonia de Nord dorește ca discuțiile să aibă loc în timpul summitului NATO de la Haga de luna viitoare și speră ca la o astfel de întâlnire să poată participa și înalți oficiali ai UE și NATO, a declarat vineri prim-ministrul Hristijan Mickoski, conform Reuters. Stat membru NATO, Macedonia de Nord a devenit candidată la Uniunea Europeană în 2005 și a deschis negocierile de aderare în 2022, însă discuțiile au stagnat din cauza obiecțiilor Bulgariei vecine cu privire la aspecte care țin de istorie și limbă. Bulgaria dorește ca Macedonia de Nord să recunoască o minoritate bulgară în Constituția sa, ceea ce Guvernul naționalist al lui Mickoski a refuzat să facă. „Suntem pregătiți să discutăm, să avem discuții bilaterale la nivelul relațiilor de parteneriat în cadrul alianței NATO”, a declarat Mickoski în timpul unei conferințe de presă în Skopje, capitala Macedoniei de Nord, susținută împreună cu diplomatul de top al UE, Kaja Kallas. „Oricine dorește să ne ajute, suntem gata să discutăm cu ei”, a spus Mickoski când a fost întrebat dacă Guvernul său ar accepta o mediere externă în această chestiune. Kallas, care a sosit în Macedonia de Nord ca parte a călătoriei sale în regiunea Balcanilor de Vest, a lăudat gazdele sale pentru alinierea la politica externă și de securitate comună europeană și pentru contribuția la securitatea regională ca parte a forței de pace a UE EUFOR în Bosnia și Herțegovina. „Mesajul meu de astăzi este să menținem cursul și să facem următorii pași necesari pentru deschiderea negocierilor”, a declarat Kallas. Mickoski a declarat că ideea întâlnirii bilaterale cu Bulgaria în timpul summitului de la Haga a fost discutată și convenită cu Kallas, dar nu știe dacă Sofia va accepta oferta. „Suntem gata să ne așezăm și să discutăm cu oricine să accepte o anumită mediere”, a spus el. „Vrem o soluție, dar soluția care va fi demnă și de lungă durată. Ne-am săturat de blocajele continue care se referă la problemele bilaterale”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană reintroduce COTELE pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele