Melania Trump cere protecția copiilor într-o scrisoare adresată lui Vladimir Putin
Prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, a trimis săptămâna trecută o scrisoare personală președintelui rus Vladimir Putin. Scrisoarea a fost înmânată președintelui rus, vineri, în timpul întâlnirii președintelui Donald Trump cu acesta în cauză, în Alaska. În cadrul conferinței care a avut loc în Alaska nu s-a ajuns la un acord privind încetarea focului în Ucraina. „Este timpul” să protejăm copiii și generațiile viitoare din întreaga lume, a scris Melania Trump în această scrisoare. „Trebuie să ne străduim să creăm o lume plină de demnitate pentru toți, astfel încât fiecare suflet să se trezească la pace și viitorul însuși să fie perfect protejat”, a mai scris aceasta. „Un concept simplu, dar profund, domnule Putin, cu care sunt sigură că sunteți de acord, este că descendenții fiecărei generații își încep viața cu o puritate, o inocență care se ridică deasupra geografiei, guvernului și ideologiei.” Donald Trump a oferit personal scrisoarea lui Vladimir Putin la Summitul care a avut loc pe 15 august. Întâlnirea de câteva ore dintre Donald Trump și Vladimir Putin de vineri s-a încheiat cu o declarație vagă pentru presă, în care Putin a vorbit despre un „acord”, iar Trump a spus că nu s-a ajuns la „niciun acord” pentru a opri războiul dintre Rusia și Ucraina. În scrisoare nu este menționată explicit Ucraina. De asemenea, scrisoarea nu amintește nici de zecile de mii de copii ucraineni luați din teritoriile revendicate sau ocupate de Rusia fără consimțământul părinților. „În lumea de astăzi, unii copii sunt obligați să zâmbească în tăcere, neafectați de întunericul din jurul lor – o sfidare tăcută împotriva forțelor care le pot distruge viitorul. Domnule Putin, dumneavoastră puteți să le redați zâmbetul melodios”, scrie în scrisoare. Ucraina a comparat această acțiune cu o crimă de război care se încadrează în definiția genocidului din tratatul Națiunilor Unite.
Zelenski, mesaj despre viitorul Ucrainei înainte de întâlnirea cu Trump: Problema teritorială ar trebui discutată numai între Ucraina și Rusia”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit duminică la Bruxelles cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Cei doi lideri au discutat despre situația actuală a războiului din Ucraina în cadrul unei conferințe de presă. Volodimir Zelenski a declarat că Europa trebuie să rămână la fel de „unită” ca în februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă, conform relatărilor The Guardian. El a mai declarat, în cadrul conferinței de presă de duminică, că doar prin această unitate pot să fie „oprite uciderile”. Președintele ucrainean a explicat că este nevoie de un acord de încetare a focului înainte de a se putea avansa către un „acord final”. Acest subiect urmează să fie discutat luni la Washington, în cadrul întâlnirii liderilor europeni cu Donald Trump. Zelenski a insistat asupra faptului că legislația fundamentală a Ucrainei nu permite cedarea sau schimbul de teritorii. El a precizat că „problema teritorială” poate fi tratată doar în cadrul unor negocieri directe între Ucraina și Rusia, cu Statele Unite în rol de mediator. În același timp, Zelenski a făcut o declarație importantă, mai exact faptul că „Putin are multe cereri, dar noi nu le cunoaștem pe toate”. El a mai spus că „orientarea strategică” a Rusiei este „anti-europeană”, motiv pentru care trebuie limitat „potențialul” acestei țări. Președintele ucrainean a declarat, de asemenea, că nu poate exista nicio diviziune între Moldova și Ucraina, pentru că este foarte importantă solidaritatea dintre cele două state vecine în aceste momente.
Serghei Lavrov a discutat cu diplomații Turciei și Ungariei după summitul din Alaska
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut sâmbătă convorbiri telefonice cu omologii săi din Turcia și Ungaria, conform anunțului făcut de Ministerul rus de Externe, relatează Reuters. Discuțiile au avut loc la câteva ore după summitul din Alaska dintre Vladimir Putin și Donald Trump, unde nu s-a putut ajunge la un acord pentru oprirea războiului din Ucraina. Președintele american Donald Trump, care l-a primit vineri pe Vladimir Putin în Alaska, a spus că discuțiile bilaterale au urmărit oprirea conflictului început de Rusia în 2022 prin invazia Ucrainei. Donald Trump a spus că Ucraina ar trebui să fie mai deschisă în încheierea unui acord cu Moscova, deoarece „Rusia este o putere foarte mare, iar ei nu sunt”. Ministerul rus de externe a precizat că apelul telefonic dintre Serghei Lavrov și ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a avut loc la inițiativa Ankarei. „Miniștrii de externe au schimbat opinii cu privire la rezultatele reuniunii la nivel înalt dintre Rusia și SUA, care a avut loc în Alaska pe 15 august”, se arată în comunicatul transmis. Turcia a încercat în repetate rânduri să păstreze dialogul cu ambele țări aflate în conflict. Ca membru NATO, Ankara are legături importante cu Moscova și Kiev, iar rolul de posibil mediator reprezintă un punct esențial în toată această ecuație. Serghei Lavrov a vorbit și cu ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Ministerul rus a anunțat că „părțile au discutat probleme legate de criza ucraineană în contextul rezultatelor summitului Rusia-SUA”. Premierul ungar Viktor Orban a spus sâmbătă, după întâlnirea dintre Putin și Trump, că „lumea este un loc mai sigur decât era ieri”. În același timp, Consiliul European a publicat sâmbătă o declarație comună, unde a explicat foarte clar că „va fi la latitudinea Ucrainei să ia decizii cu privire la teritoriul său”.
Consiliul European publică o declarație comună privind întâlnirea dintre Trump și Putin: Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE”
Consiliul European a făcut sâmbătă publică o declarație comună semnată de președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul polonez Donald Tusk, președintele Consiliului European António Costa și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Documentul reprezintă o reacție comună a acestora la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, care nu a condus la semnarea unui acord de pace, și precizează că „Liderii au salutat eforturile președintelui Trump de a opri uciderile din Ucraina, de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei și de a realiza o pace justă și durabilă. Așa cum a spus președintele Trump, «nu există acord până nu există acord». Așa cum a prevăzut președintele Trump, următorul pas trebuie să fie acum continuarea discuțiilor, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni în curând. Suntem, de asemenea, gata să colaborăm cu președintele Trump și președintele Volodimir Zelenski în vederea organizării unui summit trilateral cu sprijinul european”. Aceeași declarație mai menționează, conform The Guardian, că „Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate solide pentru a-și apăra în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Salutăm declarația președintelui Trump potrivit căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate. Coaliția celor dispuși este gata să joace un rol activ. Nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE și NATO. Ucraina va fi cea care va lua deciziile privind teritoriul său. Granițele internaționale nu trebuie modificate prin forță.” Se mai arată că „Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Suntem hotărâți să facem mai mult pentru a menține Ucraina puternică, în vederea încetării luptelor și a instaurării unei păci juste și durabile. Atâta timp cât uciderile din Ucraina continuă, suntem gata să menținem presiunea asupra Rusiei. Vom continua să întărim sancțiunile și măsurile economice mai ample pentru a exercita presiune asupra economiei de război a Rusiei până când se va instaura o pace justă și durabilă. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră neclintită în eforturile noastre de a obține o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei.”
Keir Starmer: Pacea din Ucraina mai aproape ca niciodată după summitul Trump, dar avertizează Rusia
Keir Starmer a declarat că pacea în Ucraina este „mai aproape ca niciodată” după summitul lui Donald Trump cu Vladimir Putin din Alaska, dar a transmis un avertisment dictatorului nemilos al Rusiei, potrivit The Mirror. Într-o declarație după discuții, dar și după un apel comun cu lideri mondiali și Volodimir Zelenski, prim-ministrul britanic a spus că Ucraina se poate baza pe „sprijinul neclintit al Marii Britanii… atât timp cât va fi necesar.” Starmer a lăudat eforturile lui Trump, afirmând că acestea „ne-au adus mai aproape ca niciodată de încheierea războiului ilegal al Rusiei în Ucraina. Conducerea sa în încercarea de a opri vărsarea de sânge merită apreciată.” Dar a adăugat: „Deși s-au înregistrat progrese, următorul pas trebuie să fie discuții suplimentare care să-l includă și pe președintele Zelenski. Drumul spre pace în Ucraina nu poate fi decis fără el. „În această dimineață, am vorbit cu președintele Zelenski, președintele Trump și alți parteneri europeni, și suntem cu toții pregătiți să sprijinim această următoare etapă.”
Donald Trump și liderii europeni au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina
În raportul oferit liderilor europeni de Donald Trump, după întâlnirea din Alaska cu Vladimir Putin, tema centrală a fost garanțiile de securitate pentru Ucraina. Țara, la acest moment, nu face parte din NATO. O sursă a declarat pentru Reuters că aceste garanții ar avea valoarea Articolului 5, care prevede că, dacă un stat membru NATO suferă un atac armat, fiecare membru consideră că acesta reprezintă un atac împotriva tuturor. Consiliul European a publicat sâmbătă o declarație comună, prin care afirmă că „nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate exercita dreptul de veto asupra aderării Ucrainei la UE și NATO”. Premierul italian Giorgia Meloni a afirmat că discuția despre garanțiile de securitate a adus „cele mai interesante evoluții” în cadrul summitului Trump-Putin din Alaska, potrivit The Guardian. Ea a mai spus că Donald Trump a susținut propunerea italiană privind garanțiile de securitate, „inspirată de articolul 5 din Tratatul NATO”.
Nicușor Dan, reacție după Summitul Trump-Putin: Alaska marchează începutul negocierilor de pace”
Nicușor Dan a declarat sâmbătă că reuniunea din Alaska dintre cei doi oficiali, președintele Statelor Unite, Donald Trump și președintele rus, Vladimir Putin, a fost o primă etapă pentru a începe negocierile de pace. Președintele României a declarat, printr-o postare pe platforma X, că întâlnirea dintre cei doi lideri a deschis drumul pentru discuții formale între părți. El a precizat că eforturile președintelui Donald Trump au scopul de a opri acest război ilegal și de a pregăti terenul pentru o pace justă și durabilă. Negocierile trebuie să țină cont atât de interesele Ucrainei, cât și ale europenilor. „Ucraina trebuie să își decidă singură soarta, iar Rusia nu trebuie să aibă drept de veto”, a scris el pe X. Nicușor Dan a încurajat, prin postarea sa, demersul lui Volodimir Zelenski de a lua parte, luni, la o întâlnire formală alături de Donald Trump, la Washington, așa cum a declarat liderul ucrainean. „De aceea, este important că Președintele Zelenski se va duce la Washington pentru a discuta cu Președintele Trump despre pasii următori. Pentru Ucraina este, de asemenea, esențial ca Președintele Donald Trump si pună presiune asupra Rusiei pentru a continua negocierile. Sprijinim eforturile sale de a organiza un summit trilateral, cu sprijin european”, a scris președintele României. Nicușor Dan a mai menționat și păstrarea sprijinului României față de Ucraina, în tot acest context tensionat dintre cele două țări aflate în conflict. „Rusia trebuie să se angajeze clar pe calea păcii, iar atacurile asupra civililor și infrastructurii civile trebuie să înceteze. Poziția noastră a rămas neschimbată, în sprijinul Ucrainei și a principiilor legate de suveranitate și integritate teritorială şi ajungerea la o încetare necondiționată a ostilităților. Frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță. În cadrul Coaliției de Voință am discutat despre asigurarea garanțiilor de securitate necesare, iar implicarea SUA anunțată de Președintele Donald Trump este salutară și totodată determinantă în procesul de pace. Pentru noi rămâne esențială menținerea unității transatlantice și a coordonarii strânse între UE, SUA, NATO asupra deciziilor următoare.”, a mai menționat acesta.
Oficial american: Trump ar putea părăsi întâlnirea dacă observă că Putin nu vrea un acord privind războiul
Un oficial american a declarat pentru CNN că „toate opțiunile rămân deschise” în timpul summitului dintre Trump și Putin din Alaska, inclusiv retragerea președintelui american din întâlnire dacă acesta consideră că Putin nu este serios în privința încheierii unui acord. Comentariul oficialului american vine în contextul în care în decursul zilei de vineri, Trump a făcut aluzie la această posibilitate în discuțiile cu reporterii. „Vom afla care este poziția fiecăruia și voi ști în primele două, trei, patru sau cinci minute. De obicei, aflăm dacă vom avea o întâlnire bună sau una proastă, iar dacă este una proastă, se va termina foarte repede, iar dacă este una bună, vom ajunge la pace în viitorul foarte apropiat”, a spus Trump reporterilor. Discuțiile dintre Trump și Putin sunt programate să înceapă la ora 22:00, ora României. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de presa de stat rusă, a declarat că întâlnirea dintre cei doi președinți ar putea dura cel puțin 6-7 ore. „Partea rusă se așteaptă ca întâlnirea dintre Putin și Trump în Alaska să se încheie productiv”, a transmis RIA Novosti, citând declarațiile lui Dmitri Peskov, potrivit CNN.
Mihai Fifor: Politicianism ieftin în loc de viziune strategică. Când NATO discută despre război și alianțe, USR discută despre prefect și subprefect
Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, „taxează” lipsa de „viziune strategică” a reprezentanților Uniunii Salvați România (USR) și consideră că totul se reduce doar la „politicianism ieftin”. Într-o postare de pe pagina sa de socializare, Mihai Fifor atrage atenția că ministrul Apărării – Ionuț Moșteanu de la USR – ar fi trebuit să stea, pur și simplu, cu sufletul la gură înaintea întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin, anunțată pentru vineri, 15 august, în Alaska. Totuși, continuă Mihai Fifor, ministrul Apărării are o cu totul altă „grijă”, respectiv „împărțirea funcțiilor de prefect și subprefect”. „Când ai fi zis că ministrul Apărării stă cu sufletul la gură înaintea întâlnirii Trump–Putin, că nu doarme nopțile întrebându-se ce ar trebui să facă România pentru a rămâne un actor regional relevant în context… ce să vezi: grija lui principală e împărțirea funcțiilor de prefect și subprefect. Așa că, dragă domnule președinte Trump, măi, Putin, măi, lăsați-ne cu Ucraina, cu securitatea regională și cu dosarele strategice – noi avem aici lucruri «serioase» de făcut: să ne punem prietenii și apropiații pe funcții, conform «reformei» pe rit nou decretate de colegul Miruță de la Economie”, scrie Mihai Fifor. „Funcții în loc de securitate națională” Mihai Fifor avertizează că prioritatea ministrului USR de la Apărare o reprezintă „numirile politice”, chiar dacă actualul context internațional este unul extrem de tensionat. „Am sperat un moment că Ionuț Moșteanu a priceput ceva din complexitatea și specificul portofoliului Apărării, loc în care lași politica de partid la poarta ministerului și faci politica celor care au jurat să își apere țara chiar și cu prețul vieții. M-am iluzionat degeaba. Ionuț Moșteanu a rămas în logica sediului de partid. Prioritatea ministrului Apărării sunt numirile politice. Să someze PSD să vacanteze posturi de prefect și subprefect pentru USR, pe motiv de procente obținute la vot și declară cu gravitate că «nu suntem Guvernul Ciolacu 3». Asta e tot ce are de spus un ministru al Apărării într-un context internațional tensionat. Politicianism ieftin în loc de viziune strategică. Funcții în loc de securitate națională. Când NATO discută despre război și alianțe, USR discută despre prefect și subprefect. Iar asta spune tot despre realitatea distorsionată în care trăiesc cei de la USR”, încheie Mihai Fifor, fost ministru al Apărării. RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump vs. Putin în Alaska și DILEMA lui Xi Jinping. O criză economică mondială bate la ușă. „China își va apăra cu fermitate interesele” Vom avea învățători nepalezi și educatoare filipineze? Cristian Jura (CNCD): „Este o realitate SOCIALĂ! Trebuie să o acceptăm!” Compania Gemfields vinde marca de lux Fabergé pentru 50 milioane USD. Cumpărătorul, un antreprenor rus Serghei Șoigu acuză Moldova că vrea să falsifice votul în diaspora. Reacție promptă de la Chișinău: „MANEVRĂ a războiului informațional” Putin își neagă vârsta înaintată și e imprevizibil, dar nimeni din cercul său apropiat nu are curaj să-i spună. „Imaginea de MACHO s-a demodat”
Mark Rutte, secretarul general al NATO, reacție despre întâlnirea Putin – Trump: „O ocazie de a-l testa ” / Care sunt scenariile acestei întâlniri istorice pentru o lume întreagă
Val de reacții, după anunțul întrevederii istorice dintre Donald -Trump și Vladimir Putin, de altfel prima întâlnire față în față dintre cei doi, de când președintele american a revenit la Casa Albă. Întâlnirea este cu atât mai valoroasă și mai așteptată, cu cât negocierile dintre cele două părți – rusă și americană – ar putea să fie un început promițător, pentru a pune capăt unui război care durează de mai bine de trei ani. Mai axact, din data de 24 februarie 2022, de când Rusia a invadat Ucraina. Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat duminică că întâlnirea din 15 august dintre președintele Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin va contribui în mare măsură la demonstrarea seriozității lui Putin în ceea ce privește pacea, considerând a fi un test la care este supus președintele rus. În 24 februarie 2022, Vladimir Putin a ordonat trupelor ruse să invadeze Ucraina. Deși invazia Rusiei părea pentru mulți o chestiune de zile, ea s-a transformat, cu fiecare zi, într-un război total, în care trupele ruse au atacat nu numai infrastructura militară a Ucrainei, ci și zone civile din orașe și sate, spitale, școli, locuințe. Războiul din Ucraina a ucis mii de oameni, a strămutat milioane de ucraineni și a distrus orașe întregi. Dincolo de destinele frânte și de viețile pierdute, ucrainenii și-au demonstrat rezistența și solidaritatea în fața atacului rușilor. Ucraina a cerut și a primit în repetate rânduri ajutor financiar, dar și militar din partea Occidentului. „Trump vrea să pună capăt pierderilor teribile de vieți omenești” „Vinerea viitoare va fi importantă, deoarece va fi o ocazie de a-l testa pe Putin, de a vedea cât de serios este în ceea ce privește încheierea acestui război teribil”, a declarat Rutte în emisiunea „This Week” a postului ABC, citat de G4Media. În discuția cu gazda Jonathan Karl, Rutte a precizat că Donald Trump este dispus să facă presiuni asupra președintelui Rusiei , în legătură cu acest război brutal. „Cred că președintele Donald Trump vrea să pună capăt acestei situații. Vrea să pună capăt pierderilor teribile de vieți omenești. Vrea să pună capăt distrugerilor teribile aduse infrastructurii din Ucraina. Atât de mulți oameni își pierd viața. Se produc atât de multe distrugeri”, a comentat șeful NATO. „Ucraina trebuie să fie o națiune suverană, care decide asupra propriului viitor geopolitic” Donald Trump a fost și criticat pentru că a organizat o întâlnire cu Putin, fără președintele ucrainean Volodimir Zelenski, deși au existat sugestii că Zelenski ar putea fi totuși invitat. În discuția cu Karl, Rutte a spus că vede întâlnirea din Alaska ca un punct de plecare valid, dar a fost de acord că nu este posibil niciun acord fără Ucraina sau fără a lua în considerare securitatea și independența pe termen lung a Ucrainei. „Va fi, desigur, vorba despre garanții de securitate, dar și despre necesitatea absolută de a recunoaște că Ucraina își decide propriul viitor, că Ucraina trebuie să fie o națiune suverană, care decide asupra propriului viitor geopolitic, fără a avea, desigur, restricții asupra nivelului propriilor trupe militare, și că NATO nu trebuie să aibă restricții asupra prezenței noastre pe flancul estic, în țări precum Letonia, Estonia și Finlanda”,a punctat Mark Rutte. E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august Întâlnirea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a Alaskăi față de Rusia. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Nu a existat însă nicio reacție imediată din partea Ucrainei. Volodimir Zelenski reacționează după anunțul întâlnirii istorice dintre Trump și Putin Președintele Ucrainei a respins ideea de a ceda teritorii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit lui Volodimir Zelenski, orice decizie luată fără Ucraina este „o decizie împotriva păcii”, relatează CNN. „Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea. Dar orice decizie împotriva țării noastre, orice decizie luate fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Ele nu vor realiza nimic. Sunt decizii moarte din naștere. Sunt decizii nefuncționale. Și cu toții avem nevoie de o pace reală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”,a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X.ală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”, a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X. Sursă foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Putin își pregătește terenul, înainte de întâlnirea istorică cu Donald Trump. Președintele rus cere „binecuvântarea” de la apropiații Kremlinului E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august. Locul întâlnirii, un fost teritoriu rusesc cumpărat de americani