UPDATE: Nicușor Dan: S-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone
UPDATE: Ambasadorul României la NATO a evidențiat consecințele atacurilor ruse Consiliul Nord-Atlantic, la sediul NATO din Bruxelles, a fost o reuniune dedicată situației de securitate din Marea Neagră, în contextul incidentelor recente cu drone care au afectat România. Reuniunea a oferit prilejul unei evaluări aliate asupra amenințărilor generate de acțiunile Rusiei în regiune, inclusiv asupra celor care afectează direct securitatea României, arată Ministerul Afacerilor externe (MAE). În cadrul intervenției naționale, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, a evidențiat consecințele atacurilor ruse asupra Ucrainei, în special incidentele repetate cu drone și riscurile pe care acestea le generează pentru spațiul aerian național, siguranța cetățenilor români, securitatea navigației, precum și pentru infrastructura critică din zonă. România a subliniat că recentele incidente cu drone confirmă caracterul persistent și tot mai complex al amenințărilor la adresa securității regionale. Astfel, România a evidențiat necesitatea consolidării urgente a capabilităților aliate dislocate pe teritoriul național, în special în domeniul apărării aeriene și al combaterii dronelor. „Aliații au reconfirmat solidaritatea deplină cu România. Discuțiile au vizat măsurile aflate în derulare la nivelul NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv activitățile destinate contracarării amenințărilor generate de drone, precum și modalitățile concrete prin care sprijinul aliat pentru România poate fi consolidat în continuare”, arată MAE. Reuniunea creează premisele pentru avansarea accelerată, în perspectiva Summit-ului NATO de la Ankara (7-8 iulie), a unor măsuri aliate suplimentare privind apărarea aeriană și contracararea dronelor pe Flancul Estic. NATO monitorizează în permanență situația de securitate din regiunea Mării Negre și evaluează constant măsurile necesare pentru protejarea teritoriului aliat. Știre inițială: Reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord a fost dedicată situației de securitate din Marea Neagră, un subiect de mare importanță pentru România și pentru NATO. Aliații și-au exprimat ferm solidaritatea cu România în urma incidentelor recente cu drone. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră, o regiune de importanță strategică pentru Alianță. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capacitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime. România a subliniat din nou necesitatea unor contribuții suplimentare din partea Aliaților și a evidențiat faptul că țara noastră are inițiative, proiecte și achiziții importante în derulare în acest sens. În cadrul discuțiilor, s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru Aliații afectați să poată fi aprobate la Summitul de la Ankara”, a spus Dan, pe X. Potrivit președintelui, securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor strategice energetice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei, iar acest subiect a făcut parte din discuțiile de astăzi. Nicușor Dan a mai spus că România va continua să colaboreze cu Aliații pentru o Mare Neagră mai sigură și un Flanc Est mai bine apărat. I welcome today’s results of the North Atlantic Council meeting at #NATO Headquarters in Brussels, dedicated to the security situation in the Black Sea, a topic of great importance for Romania and for NATO. Allies firmly expressed their solidarity with Romania following recent… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 10, 2026
Ministrul Oana Țoiu: Amenințările hibride ale Rusiei vor crește
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg a fost dedicată pregătirii Summit-ului de la Ankara. Pe agendă: implementarea angajamentelor de la Haga, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Ministrul Oana Țoiu a susținut că Summit-ul de la Ankara trebuie să reconfirme unitatea și solidaritatea transatlantică. A pledat pentru o împărțire echitabilă a responsabilităților între statele membre și pentru consolidarea contribuției aliaților europeni la apărarea continentului. Ucraina și Marea Neagră, priorități ale României Oficialul român a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euro-atlantice”, a declarat Țoiu. A pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru presiune sporită asupra Rusiei. A subliniat că situația de securitate din regiunea Mării Negre generează provocări și pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a rezista efectelor războiului și amenințărilor hibride rusești. România, gazdă a simpozionului NATO pe amenințări hibride Ministrul Oana Țoiu a anunțat că România va organiza la București, în octombrie 2026, simpozionul aliat dedicat amenințărilor hibride. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun”, a declarat ministrul. „Evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” România a susținut la Helsingborg necesitatea unui răspuns NATO mai coordonat la acest tip de amenințări, alături de alți aliați.
Călin Georgescu: În urma Summitului Trump-Xi deja sunt stabiliți termenii păcii, iar aceștia vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Georgescu, fost candidat la Președinție, a discutat despre cum Trump și Xi au discutat deja termenii păcii din Ucraina și se vor pune în curând în aplicare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Călin Georgescu: „Vă spun așa, că mai ales în urma summit-ului care are loc astăzi între președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping al Chinei, deja sunt stabiliți termenii de pace. În strânsă colaborare, evident, cu președintele Putin între Trump și Xi, acești termeni vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina. Vorbesc de Ucraina. S-au stabilit deja termenii într-o colaborare foarte strictă cu președintele Putin și vor fi puși în aplicare.” Într-un interviu la Marius Tucă Show, Călin Georgescu a vorbit despre cum Trump și Xi au discutat deja termenii păcii din Ucraina și se vor pune în curând în aplicare. Acesta a început prin a spune că administrația Trump – Vance a schimbat lumea. Politicianul susține că lumea nu mai e unipolară, ci tripolară. Țările care au puterea, explică acesta, sunt SUA, China și Rusia. În contextul întâlnirilor din China dintre Trump și Xi, Georgescu susține că s-au stabilit deja termenii de pace din Ucraina. Acesta afirmă că pacea din Ucraina a fost discutată în strânsă legătură și cu președintele Putin. Politicianul afirmă și că acești termeni ai păcii se vor pune în curând în aplicare. „Eu spun de faptul că administrația Trump – Vance a schimbat covârșitor toată situația. Și mai mult de atât, aici voiam să ajung, vorbim de multipolaritate existentă. Astăzi lumea nu mai este unipolară, așa cum a fost până la administrația Trump – Vance. Este multipolară, de fapt, tripolară. Vorbim de America, de China și de Rusia. Prin urmare, cel puțin pentru faza asta, că tot a spus, apropo de pozițiile pe care le-a luat Trump, și toate s-au adeverit… Și ce am văzut și ieri… Vă spun așa, că mai ales în urma summit-ului care are loc astăzi între președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping al Chinei, deja sunt stabiliți termenii de pace. În strânsă colaborare, evident, cu președintele Putin între Trump și Xi, acești termeni vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina. Vorbesc de Ucraina. S-au stabilit deja termenii într-o colaborare foarte strictă cu președintele Putin și vor fi puși în aplicare.”, a explicat politicianul.
Lumea se schimbă, Europa privește de la margine. Noua ordine mondială
Temele economice domină summit-ul Trump-Xi, confirmat și de cortegiul de oameni de afaceri care îl însoțește pe președintele american. Istoria arată că relațiile dintre state au întotdeauna două motoare: identitatea și interesul economic. Cele două sunt inseparabile, notează La Stampa. Trump a transformat deficitul comercial american într-un simbol al unui complot global împotriva Statelor Unite. A declanșat războiul tarifelor, în special împotriva Chinei. Beijingul a răspuns blocând exporturile de pământuri rare, componente esențiale ale industriei americane. Prima întâlnire Trump-Xi, acum șase luni, a redus tensiunea fără să o rezolve. Diagnosticul greșit al Washingtonului Dezechilibrul american în balanța de plăți este real și acut. Problema este că americanii economisesc mai puțin decât investesc. Atrag capital din restul lumii, consumă mult și absorb importuri masive. Rezultatul: datorii în creștere continuă. Un astfel de dezechilibru va exploda mai devreme sau mai târziu, avertizează analiștii. Taxele vamale nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, cresc inflația și lovesc propriii alegători ai lui Trump. Europa, la capătul unei lumi confortabile Decenii la rând, Europa s-a dezvoltat economic și social sub protecția militară americană. Acea lume dispare. Creșterea Chinei, agresivitatea Rusiei și criza politică americană au zguduit vechea ordine. Trump o accelerează, dar procesul a început înainte de el. Chiar dacă administrația actuală ar fi înlăturată, transformarea relațiilor internaționale va continua. Europa va trebui să-și reorienteze politicile economice către apărare și competitivitate tehnologică. Politicile industriale, odată criticate, revin pe agendă. „Confruntarea sino-americană va fi lungă. Aceasta este lecția pe care trebuie să o învățăm”, conchide autorul analizei.
Nicușor Dan, întâlnire cu Rutte și Nawrocki înaintea Summitului B9: Țările de pe Flancul Estic își asumă deja mai multă responsabilitate
„Deschidem Summitul B9 de la București cu o întâlnire de coordonare alături de Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și de președintele polonez, Karol Nawrocki. Formatul B9 aduce valoare adăugată pentru securitatea Alianței în ansamblul său, iar Summitul nostru, care începe mâine, își propune să aducă o contribuție concretă la succesul Summitului NATO de la Ankara”, se arată în mesajul publicat pe X de președintele Nicușor Dan. Pe agenda discuțiilor s-a aflat creșterea cheltuielilor destinate apărării asumate de Alianță la summitul de la Haga de anul trecut, dar și continuarea sprijinului față de Ucraina. Nicușor Dan a subliniat că statele din estul Europei își asumă din ce în ce mai multă responsabilitate în apărare colectivă și a evidențiat importanța strategică a Mării Negre. „Țările de pe Flancul Estic își asumă deja o responsabilitate mai mare pentru apărarea europeană și am subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea regională și euroatlantică și necesitatea unor acțiuni mai decisive pentru a contracara comportamentul asertiv al Rusiei”, transmite liderul de la București. Reuniunea de miercuri va fi co-prezidată de șeful statului român și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki și vor participa Secretarul General NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, dar și reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei.
Toți ochii pe București: Nicușor Dan găzduiește summitul B9. Cine participă și ce teme sunt pe agendă
Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO. Printre participanți se află secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei și Slovaciei, dar și reprezentanți ai Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare pentru statele NATO de pe Flancul Estic, în contextul deteriorării situației de securitate după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Din 2022, după invazia rusă în Ucraina, formatul a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul pentru Kiev. Agenda zilei Agenda zilei începe la ora 10:30, cu primirea oficială a șefilor de delegație, urmată la ora 11:00 de sesiunea plenară a summitului. În deschidere vor vorbi Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Programul mai include fotografia de familie la 14:20, un dejun de lucru la 14:30 și declarații comune de presă, la ora 17:00, ale președintelui României, președintelui Poloniei și secretarului general al NATO. Miza principală a reuniunii este pregătirea pozițiilor înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026. Pe agenda discuțiilor se află creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei transatlantice de apărare, coordonarea de la Marea Baltică la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO. În ajunul reuniunii, Nicușor Dan a avut o întâlnire de lucru cu Mark Rutte și Karol Nawrocki, în pregătirea summitului. Șeful statului a transmis că obiectivul reuniunii este o contribuție concretă la succesul viitorului summit NATO de la Ankara, în special prin respectarea angajamentelor privind cheltuielile de apărare și continuarea asistenței pentru Ucraina. El a subliniat, de asemenea, importanța strategică a Mării Negre și nevoia unor acțiuni mai ferme pentru contracararea comportamentului agresiv al Rusiei. Nicușor Dan a vorbit și despre prezența militară americană în România, afirmând că Bucureștiul își dorește „oricât de mulți soldați americani” și că România este „o gazdă bună” pentru trupele SUA. Președintele a menționat că în prezent sunt aproximativ 1.500 de militari americani în România și a amintit investiția etapizată de patru miliarde de euro în baza de la Mihail Kogălniceanu. Volodimir Zelenski prezent la București Un alt punct important al zilei îl reprezintă prezența lui Volodimir Zelenski la București. Nicușor Dan urmează să aibă și o întâlnire bilaterală cu președintele ucrainean, iar printre temele posibile se numără cooperarea în industria de apărare, producția comună de drone și proiectele energetice regionale. România găzduiește pentru a patra oară un summit B9, după ediția inaugurală din 2015, reuniunea în format hibrid din 2021 și cea din 2022. Actuala ediție vine într-un context tensionat, marcat de presiunea Rusiei asupra Ucrainei, de amenințări hibride la adresa statelor de pe Flancul Estic și de dezbaterile din NATO privind nivelul cheltuielilor de apărare și rolul Europei în propria securitate.
Miza lui Nicușor Dan la Summitul B9: România vrea să țină SUA aproape de flancul estic al NATO
Președintele Nicușor Dan va încerca să transforme Summitul B9 de miercuri, organizat la București cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte, a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a mai multor lideri din regiune, într-un mesaj politic comun pentru consolidarea relației transatlantice, sprijinirea Ucrainei și întărirea flancului estic, potrivit surselor Mediafax. Reuniunea de la Cotroceni are loc miercuri, 13 mai 2026, și va fi co-prezidată de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. România organizează al 11-lea summit B9 și al patrulea găzduit de București, iar obiectivul principal al președintelui este să plaseze în centrul discuțiilor refacerea și consolidarea relației transatlantice. Surse apropiate pregătirii summitului afirmă că statele B9 sunt printre cele mai pro-americane din Uniunea Europeană și cele mai sensibile la evoluția relației transatlantice, întrucât se află pe flancul estic al NATO, în proximitatea amenințării ruse. Summitul de la București este gândit și ca o reuniune de poziționare politică înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, unde liderii Alianței urmează să ia decizii privind securitatea colectivă. Zelenski va participa Volodimir Zelenski va participa la partea finală a sesiunii de lucru a summitului B9 și va avea și o întrevedere bilaterală cu Nicușor Dan. Președintele ucrainean va fi însoțit de Olena Zelenska, care va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru. Sprijinul pentru Ucraina va fi una dintre temele centrale ale summitului. Republica Moldova va fi adusă explicit în discuție în contextul Ucrainei. Reprezentarea SUA la nivel mic România ar fi dorit o prezență americană la un nivel mai înalt la summit, inclusiv participarea secretarului de stat Marco Rubio, însă acest lucru nu se va întâmpla. La reuniune, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, conform listei publice a participanților. Sursele susțin că, realist, acesta este cel mai înalt nivel la care SUA puteau fi prezente, în condițiile în care Washingtonul este implicat în mai multe crize globale. Nu va exista niciun mesaj video din partea lui Marco Rubio la B9. Un alt subiect care va fi evocat este criza din strâmtoarea Ormuz, tratată ca subtemă a discuției mai largi despre consolidarea relației transatlantice. În logica Bucureștiului, vulnerabilitățile globale care afectează SUA și Europa trebuie discutate inclusiv în formate regionale precum B9. Pe agenda bilaterală, Nicușor Dan se va întâlni marți cu Mark Rutte pentru discuții despre Ucraina și consolidarea flancului estic. Tot marți, președintele Poloniei va fi primit la București, urmând ca seara să aibă loc evenimente bilaterale Formatul B9 a fost creat în 2015 de România și Polonia și reunește statele de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. La summitul de la București participă și reprezentanți ai țărilor nordice, iar tema oficială a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”.
Nicușor Dan aduce la București liderii NATO și nordici. Zelenski și Mark Rutte, prezenți la summitul B9 de la Cotroceni
Reuniunea va fi co-prezidată de șeful statului român și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. La summit vor participa secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și lideri și oficiali de rang înalt din statele membre ale Formatului București 9 și din țările nordice. Printre participanți se numără președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, dar și reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Potrivit Administrației Prezidențiale, agenda reuniunii începe la ora 10:30 cu primirea oficială a șefilor de delegație la Palatul Cotroceni. Sesiunea plenară a summitului este programată pentru ora 11:00 și va fi deschisă prin intervenții susținute de Nicușor Dan și Karol Nawrocki. La ora 14:20 va avea loc fotografia oficială de familie, urmată de un dejun de lucru al liderilor participanți. Summitul se va încheia cu declarații comune de presă susținute, de la ora 17:00, de Nicușor Dan, Karol Nawrocki și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
SUA ar putea orienta atenția către formatul București 9 ca nou centru de putere al Europei
Ceea ce este clar este că unele guverne își diversifică opțiunile, fie prin formarea unor blocuri capabile să influențeze deciziile de la Bruxelles, fie prin construirea unei capacități suficiente de securitate, putere economică și influență geopolitică pentru a acționa independent ca actori majori în Europa și, posibil, la nivel global, notează Gisreportsonline. În acest context, formatul București 9 apare ca un potențial actor-cheie. Succesul acestei inițiative va depinde în mare măsură de leadershipul Poloniei și de interesul Statelor Unite pentru noi parteneriate. O coaliție a statelor dispuse să colaboreze București 9 este un format multinațional relativ nou, creat în 2015 la inițiativa președinților de atunci ai României și Poloniei, Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Inițiativa a apărut ca reacție la atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2014. Grupul include Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Președintele Duda a folosit acest format pentru a mobiliza sprijinul pentru Ucraina și pentru a susține aderarea acesteia la NATO. Deși grupul nu a ajuns la un consens deplin în privința unor teme de securitate, precum flancul estic al NATO, acesta a continuat să organizeze reuniuni anuale. În 2023, București 9, împreună cu președintele american Joe Biden și secretarul general NATO Jens Stoltenberg, a semnat o declarație comună împotriva invaziei ruse din Ucraina din 2022. În 2025, formatul a susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB pentru statele NATO. Decizia a fost importantă, deși nu unică, deoarece aproape toate statele europene au acceptat anterior creșteri similare. Următorul summit este programat pentru 13 mai 2026, la București. Conform informațiilor recente, grupul ar putea decide extinderea cu Norvegia, Suedia, Finlanda și Danemarca. Dacă aceste state nordice se alătură, ar fi reunite toate țările NATO de pe flancul estic, de la Cercul Arctic până la Marea Neagră. Cu excepția Norvegiei, toate ar fi și membre ale Uniunii Europene. Argumentele pentru extindere includ atât considerente de securitate, cât și economice. Dincolo de apărarea flancului estic, tot mai multe state din Europa de Est, Nord și Sud susțin o integrare economică mai profundă, prin investiții în infrastructură comună, energie și conectivitate digitală. Provocări persistente Ca și în cazul altor coaliții regionale, principalul obstacol rămâne menținerea unei alinieri politice pe termen lung. Un exemplu este Grupul de la Vișegrad, format din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia. Deși este mai mic și relativ coerent prin interese, geografie și istorie, în ultimii ani agendele politice ale acestor state nu au fost suficient de aliniate pentru a permite acțiuni geopolitice comune și ferme. București 9 se confruntă cu dificultăți și mai mari, având o componență mai largă și mai diversă. Dimensiunea grupului și forța militară a unor membri îi oferă totuși o influență geopolitică semnificativă. Această potențială influență poate deveni realitate doar dacă guvernele reușesc să construiască o agendă comună solidă. O astfel de coeziune ar putea întări NATO și ar putea influența agenda următorului summit NATO de la Ankara, programat pentru iulie. În plus, ar putea apărea un bloc de vot comun cu impact în Parlamentul European. Ambițiile de leadership ale Varșoviei Polonia are un rol central în definirea direcției formatului București 9, fiind una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa și având una dintre cele mai puternice armate din regiune. În prezent, țara este marcată de o competiție politică internă între președintele conservator și guvernul de centru-stânga, fiecare cu propria direcție în politica externă și de apărare. Cu toate acestea, ambele tabere susțin consolidarea rolului Poloniei ca actor influent în Europa. Această ambiție este reflectată și în dorința de a transforma București 9 într-o inițiativă strategică definitorie pentru liderul guvernului polonez Donald Tusk. Unul dintre obstacolele majore rămâne însă faptul că formatul este încă puțin cunoscut și nu este perceput ca un actor de prim rang pe scena europeană.
Beijingul ar putea încerca să influențeze poziția SUA în timpul întâlnirii Trump-Xi, avertizează spionajul din Taiwan
„În ceea ce privește problema Taiwanului, cred că Beijingul ar putea încerca unele manevre în timpul discuțiilor. Cu toate acestea, în această privință, Statele Unite au reafirmat în mod constant, atât pe canale publice, cât și private, că politica lor față de Taiwan nu s-a schimbat”, a spus Tsai, citat de Reuters. Autoritățile de la Taipei vor urmări cu atenție summitul dintre Washington și Beijing, de săptămâna viitoare, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea modifica sau nuanța poziția tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor avantaje economice din partea Chinei Potrivit directorului serviciul de informații taiwanez, întâlnirea va avea ca obiectiv gestionarea divergențelor dintre cele două state și nu rezolvarea problemelor fundamentale. Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat în această săptămână că subiectul Taiwanului va fi probabil discutat în cadrul summitului, însă atât Statele Unite, cât și China înțeleg că niciuna dintre părți nu dorește producerea unui „eveniment destabilizator”. „Evaluarea noastră asupra situației generale dintre SUA și China este că aceasta va prezenta probabil ceea ce ar putea fi descris ca o stabilitate fragilă”, a mai spus Tsai Ming Yen.