Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se sustrage cel mai des
Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate, scrie Libertaddigital.com. Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple. Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Casele cu autoservire Raportul identifică, în special, casele de autoservire ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi. În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor. Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active. Produsele cele mai furate În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice. Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor. Pierderea necunoscută Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent. Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.
UE întărește directiva care protejează fermierii împotriva abuzurilor marilor supermarketuri și companii de procesare. Consiliul a introdus un mecanism de asistența reciprocă
Reprezentanții Consiliului (țărilor UE) și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind un regulament care, printre alte caracteristici noi, introduce un „mecanism de asistență reciprocă” ce va permite autorităților naționale de aplicare a legii să solicite și să facă schimb de informații, precum și să colaboreze la anchetele legate de practici comerciale neloiale, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat, notează EFE. În plus, noua lege include norme privind acoperirea costurilor în cazurile de asistență reciprocă , precum și privind protecția datelor și confidențialitatea informațiilor pentru a se asigura că furnizorii sunt protejați de represalii, și un mecanism de acțiune coordonată în cazurile de practici comerciale transfrontaliere neloiale la scară largă care implică cel puțin trei țări ale UE. Regulamentul conține, de asemenea, prevederi pentru cooperarea statelor membre atunci când astfel de practici sunt efectuate de cumpărători din țări terțe, deoarece aproximativ 20% din produsele agricole și alimentare consumate într-un stat membru provin dintr-o altă țară a UE. Acordul la care s-a ajuns astăzi trebuie acum ratificat de Consiliu și Parlament înainte de adoptarea sa finală. Protecția fermierilor față de practici comerciale neloiale UE are deja norme pentru combaterea acestor tipuri de practici; în 2019, a intrat în vigoare Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, cu scopul de a corecta dezechilibrele în puterea de negociere dintre furnizorii și cumpărătorii de produse agricole. Acest regulament îi protejează în special pe fermierii care, de exemplu, își vând produsele către supermarketuri mari și companii de procesare a alimentelor. Noua legislație, propusă de Comisia Europeană în decembrie 2024, urmărește, de asemenea, să abordeze dimensiunea transfrontalieră a practicilor comerciale neloiale. Regulamentele „nu modifică Directiva privind practicile comerciale neloiale, dar acest angajament va asigura o mai bună cooperare între țări (…) fără a adăuga birocrație inutilă sectorului agroalimentar”, a declarat ministrul danez al alimentelor, Jacob Jensen, a cărui țară deține președinția UE în acest semestru.
Un expert în nutriție avertizează că unele specii de pește, care se regăsesc în supermarketurile din România, pot fi periculoase pentru sănătate
Din ce în ce mai multă lume își dorește să mănânce sănătos, iar unul dintre cele mai frecvente sfaturi ale specialiștilor în nutriție este să consumăm cât mai mult pește, fiind o sursă reală de proteine, grăsimi bune și nutrienți esențiali. Dor că nu toate speciile sunt benefice pentru organism, pentru că unele dintre ele pot conține cantități ridicate de metil-mercur și alte substanțe toxice. Mihai Niculescu, expertul în nutrigenetică, epigenetică nutrițională și nutriție de precizie, a realizat un clasament al speciilor de pește de care ar trebui să ne ferim, publicat pe pagina sa de Facebook. „Nu mai este un secret că oceanele sunt contaminate cu diferite substanțe rezultate din activitatea industrială și din consumul uman”, explică specialistul, potrivit csid.ro. Oceanele colectează deversările toxice din râuri și fluvii, iar aceste substanțe se acumulează în organismele marine. Astfel, cu cât un pește se află mai sus în lanțul trofic, adică este un prădător de dimensiuni mari, cu atât riscul de contaminare este mai mare, pentru că acesta acumulează toxinele prezente în peștii mai mici de care se hrănește. Specii de pește cu risc ridicat – de evitat Potrivit lui Mihai Niculescu, unele specii prădătoare mari pot conține concentrații periculoase de mercur și alte substanțe toxice și, din acest motiv, nu ar trebui consumate deloc sau decât foarte rar: rechinul; peștele-spadă; macroul rege; marlinul; tonul bigeye; tonul ahi. Aceste specii acumulează cele mai mari cantități de metale grele, iar consumul frecvent poate afecta sistemul nervos și ficatul. Pești cu risc moderat – de consumat cu prudență Există și specii care prezintă un risc moderat de contaminare, iar acestea nu ar trebui consumate mai des de o dată pe săptămână: tonul alb; halibutul; homarul; bluefish (peștele albastru); bibanul de mare tropical; dintele de mare chilian. Pești cu risc moderat-scăzut Speciile din această categorie pot fi consumate mai frecvent, însă tot cu moderație: macroul atlantic; sardinele; heringul; anșoa; somonul de crescătorie; păstrăvul. Acestea sunt mai sigure, însă trebuie alese din surse verificate, pentru a evita contaminarea cu antibiotice sau alte substanțe din acvacultură. Pești cu risc foarte scăzut – cele mai sigure alegeri Mihai Niculescu recomandă speciile care se află la baza lanțului trofic și provin din ape mai curate, cum ar fi: sardinele oceanice; somonul oceanic de Alaska; merluciul; somnul african. Acestea conțin niveluri foarte scăzute de mercur, fiind ideale pentru un consum regulat, inclusiv în alimentația copiilor și a femeilor însărcinate. Mihai Niculescu recomandă alegerea peștilor de dimensiuni mici și din ape curate, pentru a reduce expunerea la metale grele și toxine, pentru a putea beneficia de toți nutrienții valoroși din pește, fără riscul contaminării.