Casa viitorului: între eficiență energetică, sănătate și independență financiară
Într-un context marcat de creșterea accelerată a prețurilor la energie electrică și termică, tot mai mulți români caută soluții de locuire care să fie eficiente, sustenabile și reziliente pe termen lung. De la case pasive și ecologice, până la producția și stocarea propriei energii, specialiștii explică ce înseamnă cu adevărat o locuință adaptată viitorului. Primul pas este înțelegerea corectă a conceptelor. Arhitectul Sergiu Petrea explică faptul că termenii sunt adesea confundați, deși definesc niveluri diferite de performanță. „O casă ecologică se suprapune destul de mult cu o casă sustenabilă, iar o casă pasivă înseamnă un nivel de performanță energetică foarte ridicat, bazat pe un standard german. Aceste concepte au o zonă comună, dar nu sunt identice”, a precizat arhitectul Sergiu Petrea. Potrivit arhitectului, orice locuință pornește de la un proces de proiectare și autorizare, care trebuie să țină cont atât de buget, cât și de așteptările beneficiarului. „Pe măsură ce crește nivelul de performanță dorit, crește și complexitatea proiectului, dar și investiția inițială. În cazul caselor pasive, execuția este mult mai riguroasă, iar constructorul joacă un rol esențial în atingerea standardului”, a completat arhirectul. O casă obișnuită respectă cerințele minime legale de eficiență energetică, în timp ce o casă pasivă presupune izolații superioare, ferestre certificate, eliminarea punților termice și un grad foarte ridicat de etanșare. „Casele pasive reprezintă, fără îndoială, vârful în ceea ce privește reducerea consumului de energie în exploatare. Sunt soluția ideală pentru cei care își doresc facturi foarte mici și autonomie energetică”, a conchis Sergiu Petrea. Energia produsă acasă: de la consum redus la independență Dincolo de anvelopa clădirii, eficiența energetică depinde tot mai mult de modul în care energia este produsă și utilizată. Dan Tudose, expert în energie verde și stocare, subliniază importanța echipamentelor eficiente și a producției proprii. „O locuință modernă trebuie, în primul rând, să consume cât mai puțină energie și, în al doilea rând, să își producă o parte din această energie și să o poată stoca”, afirmă Tudose. Sistemele fotovoltaice, combinate cu pompe de căldură și baterii de stocare, permit un control mult mai bun al consumului. „Recomandarea este să existe cel puțin o zi de backup energetic. Astfel, locuința rămâne funcțională chiar și în cazul întreruperilor din rețeaua națională”, a mai precizat expertul în energie verde și stocare Pe termen lung, beneficiile sunt clare: „reducem dependența de furnizori și acoperim trei costuri recurente majore: energia electrică, gazele și combustibilul.” Locuința ca partener de sănătate și protecție financiară Pentru Ioana Csatlos, general manager al unui ONG axat pe sustenabilitate, casa nu este doar un spațiu de locuit, ci un partener pe termen lung. „Locuința poate lucra pentru tine pe trei paliere: sănătate, eficiență energetică și economie financiară”, afirmă Ioana Csatlos. Materialele naturale și ventilația corectă pot preveni așa-numitul „sindrom al clădirilor bolnave”. „Petrecem peste 80% din timp în interior. Materialele toxice, aerul viciat și ventilarea inadecvată ne pot afecta direct sănătatea”, a completat ea. În plus, investițiile făcute de la început în tehnologii moderne protejează proprietarul de creșterile viitoare de prețuri. „O clădire durabilă are un impact mult mai mic asupra mediului. O locuință obișnuită din România produce aproximativ 2,2 tone de carbon pe an, însă acest impact poate fi redus semnificativ, chiar spre zero”, a completat Ioana Csatlos. Avantaje financiare: credite mai ieftine pentru case verzi Sustenabilitatea este deja recunoscută și de sistemul bancar. Anca Bidian, CEO al unei companii de brokeraj de credite, confirmă că locuințele eficiente energetic beneficiază de condiții mai bune de finanțare. „Băncile oferă dobânzi mai mici pentru imobilele cu certificat energetic A sau B, fie că vorbim de case sustenabile sau pasive”, a dezvăluit Anca Bidian. Iar brokerul de credite a arătat că diferențele sunt semnificative: „Ecartul de dobândă poate ajunge până la un punct sau un punct și jumătate procentual față de imobilele standard, în timp ce restul condițiilor de creditare rămân aceleași.” De la proiectare și materiale, până la energie și finanțare, casa viitorului este una care consumă puțin, produce inteligent și protejează atât sănătatea, cât și bugetul. Într-o piață în continuă transformare, locuințele sustenabile nu mai sunt o opțiune de nișă, ci o investiție strategică pe termen lung. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră Când vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3)
Am vizitat noul sediu Schneider Electric din București. Cum arată, în practică, o clădire smart și eficientă
Schneider Electric România s-a mutat într-un sediu nou la finalul lui 2025 și l-a transformat într-un showroom live pentru tehnologiile pe care le dezvoltă: de la building management automatizat, la panouri solare și stații de încărcare pentru mașini electrice. L-am vizitat pe 15 ianuarie 2026 și în continuare o să povestim despre ce s-a întâmplat acolo. În deschidere, Lucian Enaru, Country Manager Schneider Electric România, a vorbit despre schimbările prin care trece industria energiei și despre faptul că multe dintre modelele după care a funcționat piața în ultimii ani nu mai sunt suficiente. Nu a fost o prezentare despre produse, ci una despre context: ce se întâmplă în lume, în Europa și în România. Alături de el s-au aflat Iulia Mladin din departamentul de comunicare și Cristina Mancaș, Director HR. Prezentarea a alternat între previziuni macro (relocalizarea producției, creșterea centrelor de date cu 4x până în 2030) și detalii concrete despre cum funcționează propriul sediu ca un proof-of-concept pentru soluțiile pe care Schneider Electric le vinde. Trei megatendințe care schimbă piața energiei Lucian a explicat că sunt trei megatendințe care transformă lumea actuală. Un nou peisaj energetic, marcat de presiunea tot mai mare asupra rețelelor și de urgența climatică. Accelerarea digitalului și a inteligenței artificiale, care mută deciziile din zona operațională în cea de date și software. Și o lume tot mai fragmentată geopolitic, în care lanțurile de aprovizionare se schimbă rapid, iar producția începe să se mute mai aproape de piețele de consum. În acest context, electrificarea apare nu ca o opțiune strategică, ci ca o direcție inevitabilă. Enaru a vorbit despre creșterea accelerată a consumului de energie generată de centrele de date, automatizarea industrială și extinderea infrastructurilor digitale. Până la finalul deceniului, cererea pentru capacități de data center ar urma să se multiplice, iar rețelele electrice vor fi nevoite să susțină volume și variații fără precedent. Un alt punct important a fost legătura dintre energie și date. Fără digitalizare, a spus Enaru, sistemele devin imposibil de gestionat eficient. Volumele mari de date, senzorii, platformele software și AI-ul nu sunt doar instrumente de optimizare, ci condiții de bază pentru funcționarea infrastructurilor moderne. În lipsa lor, eficiența scade, costurile cresc, iar competitivitatea devine dificil de menținut. Discursul a atins și puncte nevralgice, precum deficitul de forță de muncă coroborat cu nevoia de automatizare. Relocalizarea producției și investițiile în infrastructură vin la pachet cu o presiune tot mai mare pe resursa umană, inclusiv în România, iar tehnologia devine una dintre puținele soluții pentru a compensa aceste lipsuri. Sediul Schneider Electric România, ca laborator live După prezentare, turul prin clădire a fost la fel de interesant. Nu e un sediu finalizat perfect de la început, ci un spațiu flexibil, ajustabil, care servește și ca showroom pentru clienți și parteneri. La subsol sunt stațiile de încărcare pentru mașinile electrice ale angajaților. Pe acoperiș, panouri solare pregătite să alimenteze sistemul de iluminare și reclamele de pe clădire. În sediul Schneider Electric, sistemul CANEX stă la baza automatizării spațiului, coordonând iluminatul, climatizarea și accesul. Reglajele se fac automat, în funcție de lumină, prezență și nivelul de CO₂, dar pot fi ajustate și manual, atunci când este nevoie. O parte din mobilier a fost adus din sediul vechi, există spații dedicate colectării selective și printării cu hârtie reciclabilă, iar lumina naturală a fost maximizată prin ferestre mari. Scaunele sunt ajustabile, iar filosofia de bază este că arhitectura sediului nu trebuie să fie perfect de la început, ci să fie flexibilă și adaptabilă nevoilor echipei. Sistemul include și o platformă software de rezervare, Planon, care permite rezervarea locurilor de parcare, sălilor de ședință sau birourilor individuale. Toate integrate în platformele Microsoft pe care le folosește compania. Tablourile de distribuție sunt smart și digitalizate, având capacitatea de a comunica între ele. Pentru monitorizare este folosită aplicația Zeigo, care afișează consumurile și amprenta de carbon în timp real. Noul sediu Schneider Electric România are o suprafață de aproximativ 2.300 de metri pătrați și funcționează ca sediu central al companiei la nivel local. Este gândit pentru echipa din București și este situat în Globalworth Campus din capitală. Impresiile unui vizitator Spațiile sunt mari, bine aerisite și iluminate. În ansamblu arată ca sediul clasic al unei companii mari. Au săli de ședință, birouri mici și medii pentru situații speciale sau întâlniri cu parteneri și vizitatori importanți. Au și o bucătărie, precum și o zonă mare unde angajații pot lua masa. Totul este nou, curat și corect executat, gata să te impresioneze. Dacă lipsește ceva, acel ceva este personalitatea. Spațiul pare un compromis asumat între eficiență și confort, cu accent clar pe prima, ceea ce este de înțeles, până la urmă, având în vedere ce promovează Schneider Electric. Viitorul arată eficient, dar dacă ți-ai închipuit un birou cozy cu canapele comode și colțuri de relaxare cu perne colorate, nu asta e povestea de aici.
Tranziția energetică prinde contur în România:”Țara noastră are un potențial real de a deveni un hub regional energetic”
Platforma „Romania Unfolds” a lansat cel de-al șaselea episod din primul mini-serial documentar despre sustenabilitate din România. Noul episod explorează inițiative locale care valorifică resurse precum energia solară, biogazul sau energia geotermală, accelerând tranziția energetică și aducând beneficii reale: energie accesibilă, dezvoltare economică și o mai bună calitate a vieții la nivel local. Tranziția energetică prinde contur în România prin fapte, oameni și soluții sustenabile care dau energie viitorului. La nivel național funcționează aproximativ 30 de instalații de biogaz, iar exploatarea integrală a acestei resurse ar putea genera 21,2 TWh energie regenerabilă pe an, suficientă pentru alimentarea a peste 2 milioane de locuințe. În același timp, energia geotermală devine tot mai relevantă în peisajul energetic românesc. Țara dispune de o resursă estimată la 1,67 milioane Gcal anual, deja valorificată în mai multe proiecte locale de succes. „România are un potențial real de a deveni un hub regional energetic din punct de vedere al producției și stocării de energie electrică din surse regenerabile. În ceea ce privește energia termică deținem resurse importante, resurse geotermale, iar încurajarea investițiilor în utilizarea biogazului, valorificarea biogazului produs din deșeuri poate aduce o valoare reală economiei. Investițiile în aceste segmente nu doar că vor contribui la accelerarea modernizării infrastructurii energetice, ci vor aduce în plus și reducerea costurilor pentru consumatorii finali și vor asigura, cel mai important, independența energetică a țării. În ceea ce privește acest episod, salutăm investițiile și inițiativele partenerilor publici, dar și al partenerilor privați pentru comunitățile izolate, pentru a asigura accesul la resurse esențiale și mai ales pentru a promova soluții tehnologice noi, viabile din punct de vedere tehnic și economic”, a precizat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România. „Ne-am dorit să tragem un semnal de alarmă” Inechitatea energetică rămâne o provocare majoră. Circa 32% dintre români trăiesc în sărăcie energetică, iar peste 7.500 de locuințe nu sunt încă racordate la rețeaua electrică. „Am implementat până acum 10 etape, ceea ce însemnă peste 70 de gospodării electrificate în opt județe ale țării, aproximativ 35 de cătune. Ne-am dorit, prin acest proiect, să tragem un semnal de alarmă și să arătăm latura aceasta a sărăciei energetice extreme din România. În același timp, nu este vorba doar despre sărăcie energetică. Oamenii aceia nu sunt în imposibilitatea de a plăti o factură la energie, ci nu au acces și nu au șanse ca în viitorul apropiat să aibă acces la energie. Ne-am dorit să aducem în prim-plan acest fenomem”, a declarat Monica David, președintele Asociației Energia Inteligentă. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Romania Unfolds” lansează Episodul 3: Promovarea Consumului și Producției Responsabile Tot mai mulți români sunt preocupați să-și REDUCĂ facturile la energie. Ce soluții au găsit 7 din 10 clienți