China, amenințătoare: avertizează că va zdrobi orice încercare străină de a interfera cu Taiwanul
China a avertizat miercuri că va „zdrobi” orice încercare străină de a interveni în Taiwan, după ce Japonia a trimis marți avioane spre Yonaguni, cea mai apropiată insulă japoneză de arhipelagul guvernat democratic, potrivit Le Figaro. „Avem o voință fermă, o hotărâre puternică și o mare capacitate de a ne apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat Peng Qingen, purtător de cuvânt al Biroului Chinez pentru Afaceri Taiwaneze, într-o conferință de presă obișnuită. „Vom înăbuși orice interferență străină.” Beijingul critică vehement și planul Japoniei de a instala rachete ghidate sol-aer cu rază medie de acțiune la Yonaguni, care, potrivit ministrului japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, este „pe drumul cel bun”. „Desfășurarea de arme ofensive de către Japonia în zonele adiacente regiunii Taiwan din China este extrem de periculoasă. Creează în mod deliberat tensiuni regionale și provoacă o confruntare militară ”, a adăugat Peng Qingen. China consideră Taiwanul propriul teritoriu și nu a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul. Guvernul taiwanez, la rândul său, respinge pretenția de suveranitate a Beijingului și susține că numai poporul taiwanez își poate decide viitorul.
Tensiuni în creștere între Japonia și China. Avion japonez trimis pe o insulă din apropierea Taiwanului după detectarea unei drone chinezești
Beijingul și Tokyo se află într-o dispută aprinsă de pe 7 noiembrie atunci când prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a declarat că operațiunile armate împotriva Taiwanului ar putea justifica intervenția militară japoneză pentru apărarea insulei. În urma detectării unei drone chinezești, care a amplificat tensiunea, Japonia a anunțat marți că a trimis aeronave către Yonaguni, insula japoneză cea mai apropiată de Taiwan, potrivit Le Figaro. „Am confirmat că o dronă suspectată de origine chineză a survolat luni spațiul aerian dintre insula Yonaguni și Taiwan”, a transmis Ministerul Apărării japonez pe platforma de socializare X. Forțele Aeriene Japoneze au „mobilizat avioane” ca răspuns, a adăugat acesta. Replici acide între China și Japonia Luni, China a criticat vehement remarcile făcute cu o zi înainte de ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi. Aflat în vizită pe insulă, japonezul a afirmat că planul de instalare a rachetelor sol-aer cu rază medie de acțiune pe Yonaguni este „pe drumul cel bun”. „Desfășurarea de arme ofensive de către Japonia pe insulele sud-vestice adiacente Taiwanului are ca scop în mod deliberat crearea de tensiuni regionale și provocarea unei confruntări militare”, a răspuns purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, în timpul unei conferințe de presă. Marți a venit răspunsul lui Shinjiro Koizumi care a spus că rachetele, „nu sunt destinate să atace alte țări (…) și în mod clar nu contribuie la creșterea tensiunilor regionale”. China și Japonia sunt prinse într-o dispută aprinsă de când prim-ministrul japonez, Sanae Takaichi, a făcut declarația despre Taiwan. China, care revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său, consideră aceste declarații o provocare. Yonaguni găzduiește o bază a Forțelor de Autoapărare Japoneze din 2016, în ciuda obiecțiilor inițiale din partea locuitorilor. Tokyo și-a anunțat intenția de a desfășura acolo rachete sol-aer cu rază medie de acțiune pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete și aeronave.
Premierul Japoniei a discutat cu președintele Trump pentru prima dată pe fondul disputei cu China
„Președintele Trump a menționat că suntem prieteni extrem de buni și că aș putea să-l sun oricând”, a declarat Takaichi, marți, după o convorbire telefonică cu președintele american. Șefa executivului de la Tokyo a precizat că Trump a inițiat conversația și a oferit detalii despre conversația cu președintele Xi Jinping de luni. În convorbirea cu Trump, Xi ar fi reiterat că „revenirea Taiwanului la China” reprezintă o parte esențială a viziunii Beijingului asupra ordinii mondiale, afirmație ce a fost respinsă de premierul taiwanez. Printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare, liderul de la Casa Albă a punctat că relațiile SUA–China sunt „extrem de puternice” evidențiind progrese în negocierile comerciale, fără a menționa însă Taiwanul. Convorbirea dintre Trump și premierul japonez a avut loc pe fondul disputei diplomatice dintre Japonia și Taiwan. La începutul lunii noiembrie, Sanae Takaichi a declarat în fața parlamentului că o acțiune a Chinei în Taiwan ar declanșa o reacție militară a Japoniei.
Tensiune în Asia. Japonia și-a mobilizat forțele aeriene după ce a observat o dronă chineză în apropierea Taiwanului
Incidentul s-a produs luni. Japonia a anunțat că și-a mobilizat forțele aeriene după ce a detectat o dronă suspectată a fi chineză în apropierea celei mai apropiate insule de Taiwan, potrivit Le Figaro. „Sâmbătă, 15 noiembrie, s-a confirmat că un vehicul aerian fără pilot, despre care se crede că este de origine chineză, a survolat zona dintre insula Yonaguni și Taiwan. Ca răspuns, avioane de vânătoare (…) ale Forței de Autoapărare Aeriene Japoneze au fost mobilizate”, a transmis Ministerul Apărării pe X. Incidentul a apărut pe fondul unor tensiuni crescute între Japonia și China provocate de declarațiile prim-ministrului Sanae Takaichi cu privire la teritoriu. În fața Parlamentului, Takaichi a afirmat că un atac chinez asupra Taiwanului ar putea reprezenta o „situație de amenințare la adresa supraviețuirii Japoniei”, justificând o reacție militară japoneză. Replici dure între Japonia și China În replică, reprezentanții Republicii Populare Chineze din Osaka au transmis că „gâtul care se bagă unde nu trebuie va fi tăiat”, declarație condamnată de diplomația japoneză. De asemenea, armata chineză a avertizat Tokyo că va suferi o „înfrângere zdrobitoare” dacă va încerca să intervină militar în cazul Taiwanului. „Dacă partea japoneză nu reușește să învețe lecții din istorie și îndrăznește să își asume riscuri sau chiar să folosească forța pentru a interveni în chestiunea Taiwanului, va suferi o înfrângere zdrobitoare împotriva Armatei Populare de Eliberare, cu o voință de oțel, și va plăti un preț greu”, a transmis vineri, ministerul Apărării de la Beijing. Presa de stat chineză a amplificat retorica, acuzând Japonia că încearcă să redevină o putere militară regională, în ciuda Constituției sale. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței pentru a-l prelua, în timp ce guvernul taiwanez respinge ferm aceste pretenții. Insula se află la doar 110 km de teritoriul japonez, iar rutele maritime din jurul ei sunt vitale pentru economia Japoniei, care găzduiește și cel mai mare contingent de trupe americane din afara SUA.
Președintele Chinei nu va lua măsuri în privința Taiwanului în timpul mandatului său, spune Trump
Trump a declarat că problema controversată a Taiwanului nu a fost abordată în discuțiile sale de joi cu Xi în Coreea de Sud, care s-au concentrat în mare parte pe tensiunile comerciale dintre SUA și China. Însă liderul american și-a exprimat certitudinea că China nu va lua măsuri în privința Taiwanului cât timp va fi în funcție, potrivit AP. „El a spus deschis, și oamenii lui au spus deschis la întâlniri: «Nu am face niciodată nimic cât timp președintele Trump este președinte», pentru că știu consecințele”, a spus Trump într-un fragment dintr-un interviu acordat programului „60 Minutes” de la CBS, difuzat duminică. Oficialii americani sunt de mult timp îngrijorați de posibilitatea ca China să folosească forța militară împotriva Taiwanului, democrația insulară autoguvernată revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său. Legea din 1979 privind relațiile cu Taiwanul, care a guvernat relațiile SUA cu insula, nu impune SUA să intervină militar în cazul unei invadări de către China, dar impune ca politică americană asigurarea că Taiwanul are resursele necesare pentru a se apăra și pentru a preveni orice schimbare unilaterală de statut din partea Beijingului. Întrebat dacă ar ordona forțelor americane să apere Taiwanul în cazul unui atac din partea Chinei, Trump a ezitat. Statele Unite, atât administrația republicană, cât și cea democrată, au menținut o politică de „ambiguitate strategică” față de Taiwan – încercând să nu dezvăluie dacă SUA ar veni în ajutorul insulei într-un astfel de scenariu.
Forțele Aeriene din China au dat târcoale Taiwanului cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre Xi și Trump
Forțele Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare (EPL) a Chinei au desfășurat recent manevre în jurul insulei Taiwan, a informat televiziunea de stat chineză duminică seara, în cadrul unor operațiuni anunțate cu doar câteva zile înainte de întâlnirea programată în Coreea de Sud între președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Potrivit canalului militar al televiziunii de stat CCTV, care nu a oferit detalii despre data exactă a exercițiilor, unități ale Comandamentului Teatrului de Est al EPL au efectuat exerciții „de luptă reală” pentru a testa capacitatea de recunoaștere, avertizare timpurie, blocare aeriană și atacuri de precizie. Printre aeronavele participante s-au numărat avioane de vânătoare J-10 și bombardiere H-6K, care au realizat simulări de confruntări aeriene și maritime în jurul insulei. Raportul a subliniat că aceste operațiuni fac parte din consolidarea „pregătirii complete pentru luptă” și din apărarea „suveranității și integrității teritoriale” a Chinei. Experți militari citați de presa oficială au calificat manevrele drept „de rutină”, menite să descurajeze ceea ce Beijingul numește „activități separatiste” în Taiwan. Exerciții pentru întărirea apărării Ministerul Apărării din Taiwan nu a raportat mișcări neobișnuite, deși în buletinul său zilnic a înregistrat prezența a patru aeronave militare chineze în apropierea teritoriului său. Taipei respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și susține că doar cei 23 de milioane de locuitori ai insulei pot decide asupra viitorului lor politic. Washingtonul, principalul furnizor de armament al Taiwanului, își menține angajamentul de a oferi insulei mijloace defensive, chiar dacă nu are relații diplomatice formale cu aceasta. În ultimele săptămâni, disputa dintre Taipei și Beijing s-a intensificat în jurul Rezoluției 2758 a Națiunilor Unite, care, în octombrie 1971, a recunoscut Republica Populară Chineză drept singurul reprezentant legitim al Chinei în cadrul organizației. Beijingul susține că această rezoluție îi sprijină și suveranitatea asupra Taiwanului — o interpretare pe care Taipei o consideră o „distorsionare” a textului original, menită să creeze o „așa-zisă bază legală” pentru o „viitoare agresiune armată” asupra insulei. Anunțul privind exercițiile a venit în ajunul posibilei întrevederi dintre Xi și Trump, care urmează să aibă loc în marja unui summit regional din Coreea de Sud. Se așteaptă ca cei doi lideri să abordeze, printre altele, situația din strâmtoarea Taiwan și tensiunile comerciale bilaterale. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că Taipei nu ar trebui să fie îngrijorat de discuțiile dintre cei doi lideri. „Ceea ce îi îngrijorează pe oameni este ideea că vom obține un acord comercial avantajos în schimbul retragerii noastre din Taiwan. Nimeni nu ia în considerare acest lucru”, a afirmat Rubio într-un zbor spre Doha. Ministerul de Externe al Taiwanului a declarat, la rândul său, duminică, că va urmări îndeaproape evoluția interacțiunilor dintre Statele Unite și China și a subliniat că canalele de comunicare dintre Taipei și Washington „rămân deschise”.
Președintele Taiwanului: Trump merită Premiul Nobel pentru Pace dacă îl convinge pe Xi să renunțe la folosirea forței împotriva Taiwanului
„Sperăm să continuăm să primim sprijinul președintelui Trump. Dacă președintele Trump îl va convinge pe Xi Jinping să renunțe definitiv la orice agresiune militară împotriva Taiwanului, președintele Trump ar fi, fără îndoială, laureat al Premiului Nobel pentru Pace”, a declarat Lai Ching-te, potrivit Reuters. Washingtonul este cel mai important susținător internațional al Taiwanului, pe care China îl revendică drept teritoriu propriu. Totuși, de la întoarcerea lui Trump la Casa Albă, în acest an, administrația sa nu a anunțat încă vreo nouă vânzare de armament către insulă. Trump urmează să se întâlnească luna aceasta cu Xi Jinping, iar unii experți în politică externă și observatori din Taiwan se tem că acesta ar putea fi mai puțin angajat decât predecesorii săi în apărarea insulei și ar putea face concesii Beijingului pentru a obține un acord comercial major. Trump a spus de mai multe ori că merită Premiul Nobel pentru Pace, primit de patru dintre predecesorii săi de la Casa Albă. Câștigătorul din acest an urmează să fie anunțat vineri, în Norvegia. Întrebat ce i-ar spune lui Trump dacă s-ar întâlni cu el, Lai a răspuns că l-ar sfătui să fie atent la acțiunile lui Xi Jinping. „L-aș sfătui să acorde o atenție deosebită faptului că Xi Jinping nu doar că desfășoară exerciții militare de amploare din ce în ce mai mare în strâmtoarea Taiwan, dar își extinde forțele și în Marea Chinei de Est și în Marea Chinei de Sud”, a spus Lai. Din cauza lipsei de relații diplomatice oficiale, liderii taiwanezi nu se întâlnesc direct cu președinții americani.
Ofițer taiwanez, în Polonia: Înfrângerea Ucrainei ar încuraja China să acționeze împotriva Taiwanului
Taiwanul, pe care China îl consideră teritoriul său, a găsit o audiență din ce în ce mai receptivă în unele părți din Europa Centrală și de Est de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, chiar dacă aproape toate țările europene mențin relații diplomatice oficiale doar cu Beijingul și nu cu Taipei, scrie Reuters. Spre deosebire de Statele Unite, Europa nu mai vinde Taiwanului echipamente militare scumpe, de teamă să nu atragă mânia Beijingului, iar vizitele oficiale în Europa ale ofițerilor militari taiwanezi sunt extrem de rare. În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, marți, Hsieh Jih-Sheng, șeful adjunct al statului major general pentru informații al Ministerului Apărării din Taiwan, a declarat că războiul din Ucraina este urmărit cu atenție la Taipei. „Le dorim victoria”, a spus el, într-o înregistrare video transmisă online de la eveniment, la care a participat personal, purtând uniformă militară completă și vorbind în engleză. „Sunt multe lucruri pe care le putem învăța din teatrul de operațiuni ucrainean și pe care le putem folosi pentru a ne îmbunătăți pregătirea generală”, a adăugat Hsieh. „Înfrângerea Ucrainei va semnala că China poate adopta o atitudine mai agresivă față de Taiwan”. Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii. Luni, acesta a condamnat participarea ministrului de Externe al Taiwanului, Lin Chia-lung, la același forum, afirmând că Taiwanul încearcă să exagereze amenințarea din partea Chinei. Hsieh a tras un semnal de alarmă cu privire la exercițiile militare comune ale Chinei și Rusiei „Dacă China va invada Taiwanul în timp ce Rusia își intensifică ofensiva în Ucraina, lumea s-ar putea confrunta cu o criză geopolitică pe două fronturi”, a adăugat el. „Europa de astăzi, luptați pentru propria voastră securitate. Dacă ne ajutați, putem preveni posibilitatea unui război în Indo-Pacific”. Taiwanul s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a studiat, de asemenea, modul în care armata ucraineană, mult mai mică, a reușit să lupte împotriva uriașului său vecin, învățând lecții despre cum ar putea face față unui eventual atac chinez. Taiwanul s-a plâns în ultimii cinci ani de presiunea militară crescută din partea Chinei, atât prin jocuri de război, cât și prin activități de „zonă gri” care nu ajung la un conflict deschis, dar sunt menite să exercite presiune, inclusiv atacuri cibernetice și sabotarea cablurilor submarine. Hsieh a afirmat că Taiwanul și Europa ar putea învăța unul de la celălalt. „Ne confruntăm de ani de zile cu operațiunile din zona gri ale Chinei. Avem o experiență enormă în ceea ce privește modul în care combatem dezinformarea, pe care o putem împărtăși cu Europa, și modul în care putem beneficia noi, dar și națiunile europene”, a afirmat el.
Taiwanul este devastat de ploi, decese și mii de evacuați. Alertă maximă de inundații și în Beijing
În Taiwan, peste 2,6 metri de precipitații – mai mult decât media anuală – au căzut în doar o săptămână în regiunile muntoase din sud, provocând alunecări de teren și inundații care au afectat grav infrastructura și locuințele, notează Reuters. Trei persoane sunt în continuare dispărute, iar 77 au fost rănite. Peste 2.000 de persoane sunt încă blocate în zonele montane ale județelor Kaohsiung și Pingtung. Premierul taiwanez Cho Jung-tai a declarat că guvernul va propune un buget special pentru operațiunile de ajutor. „Este cea mai amplă evacuare din ultimii 10 ani”, a declarat primarul orașului Kaohsiung, avertizând populația să nu urce în munți. În paralel, autoritățile din Beijing au plasat luni șase din cele 16 districte – toate aflate în zone deluroase – sub alertă roșie de ploi abundente, așteptându-se până la 200 mm de precipitații în doar șase ore. Orașul, cu o populație de 22 de milioane de locuitori, are o medie anuală de precipitații de aproximativ 600 mm. După moartea a cel puțin 44 de persoane în iulie, dintre care multe au fost surprinse de viituri într-un cămin din districtul Miyun, autoritățile chineze au recunoscut deficiențe în planurile de intervenție în caz de fenomene meteorologice extreme. Topografia Beijingului, cu munți în vest și nord, creează un efect de „capcană” pentru umezeală, amplificând riscul de inundații și alunecări de teren.
Crimă șocantă în Taiwan. O influenceriţă în vârstă de doar 23 de ani a fost ucisă cu sânge rece de fostul iubit
Irene Gu, o tânără influenceriţă în vârstă de 23 de ani din Taiwan, a fost ucisă cu sânge rece de fostu lsău iubit. Ea a fost atacată în fața unui cinematograf, la scurt timp după ce le transmisese fanilor săi un mesaj de avertizare. Tânăra ieșea din parcarea cinematografului când mașina i-a fost blocată de fostul ei iubit, identificat cu numele de familie Liu. Cei doi s-au certat, iar bărbatul ar fi târât-o într-o scară de bloc din apropiere și i-ar fi tăiat gâtul, scrie The Sun. După crimă, el a fugit la casa bunicului său, unde a fost prins și reținut de o echipă de poliție. În timpul audierilor, Liu a recunoscut fapta, spunând că voia să recupereze 10.530 de lire sterline pe care susținea că i le împrumutase în timpul relației lor. În schimb, într-o postare pe rețelele de socializare, ea a negat acest aspect financiar. Irene era foarte activă pe rețelele de socializare, activă pe Instagram și Threads, unde avea 30.000 de urmăritori, și lucra ca specialist PR într-un club de noapte din Taipei, Taiwan, potrivit sursei citate. Bărbatul era agent de securitate în același club și cei doi s-au cunoscut când tânăra a început să frecventeze cluburile la recomandarea mamei sale, care voia ca ea să „vadă lumea”. Și pentru că avea același program și stil de viață ca el, Irene a renunțat la cariera din domeniul bancar. Însă, relația lor s-a degradat rapid, iar în luna mai, tânăra l-a reclamat pentru agresiune și a cerut ordin de protecție, dar Liu nu s-a prezentat la citațiile instanței. Cu câteva zile înainte de a fi ucisă, ea a publicat pe rețelele sociale o fotografie cu plângerea ei pentru violență domestică și a transmis un avertisment. „Dacă mă lovești, mă duc la poliție, bine?”, a scris ea. Într-o altă postare, ea explica de ce nu îl poate bloca: „Pentru că mă va găsi. A întrebat și colegii dacă sunt la muncă, îi deranjează și pe ei. Cel mai important, nu îi datorez bani”.