Alertă privind o boală tropicală dureroasă care s-ar putea extinde în aproape toată Europa. România are deja un caz de infectare
Potrivit analizei publicate în revista științifică Journal of the Royal Society Interface, virusul chikungunya poate fi transmis la temperaturi cu aproximativ 2,5°C mai scăzute decât se credea anterior. Această descoperire, combinată cu răspândirea țânțarului tigru (Aedes albopictus) în Europa, indică faptul că boala ar putea circula în mod constant între lunile iulie și august în mare parte a continentului și chiar din mai până în noiembrie în regiunile sudice, scrie 20minutos. La sfârșitul lunii ianurie, primul caz de acest fel a fost confirmat în România, potrivit lui Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Este vorba de un bărbat de 50 de ani. Virusul este mai adaptabil decât estimau specialiștii Studiul analizează modul în care temperatura influențează perioada de incubație a virusului în interiorul țânțarului, un factor esențial pentru transmiterea bolii. După ce insecta înțeapă o persoană infectată, virusul se dezvoltă în organismul acesteia și ajunge ulterior în saliva țânțarului, de unde poate infecta alte persoane. Pentru ca transmiterea să devină endemică, perioada de incubare trebuie să fie mai scurtă decât durata de viață a țânțarului, iar cercetătorii arată că acest lucru este deja posibil în numeroase regiuni europene. Analiza, realizată de specialiști ai Centrului pentru Ecologie și Hidrologie din Marea Britanie, se bazează pe date din 49 de studii anterioare. Rezultatele arată că virusul poate rămâne viabil chiar și la temperaturi de 13–14°C, mult sub pragul estimat anterior, de 16–18°C. Aceasta înseamnă că riscul de transmitere ar putea dura peste șase luni pe an în țări precum Spania, Portugalia, Italia sau Grecia și între trei și cinci luni în state din Europa Centrală și Occidentală, inclusiv Franța, Germania, Belgia sau Elveția. Încălzirea globală schimbă harta bolilor Până recent, iernile reci europene au limitat răspândirea țânțarului tigru și a bolilor asociate acestuia, acestea fiind caracteristice mai ales zonelor tropicale și subtropicale. Însă încălzirea accelerată a climei europene a permis insectei să se stabilească permanent în tot mai multe regiuni. În ultimii ani au fost deja raportate focare locale de chikungunya în aproximativ zece țări din sudul Europei, iar anul trecut Franța și Italia au înregistrat epidemii cu sute de cazuri. Cercetătorii avertizează că, pe măsură ce temperaturile cresc, „bariera naturală” care a protejat până acum Europa dispare treptat, ceea ce ar putea duce la focare tot mai frecvente în următorii ani. Ce este chikungunya și cât de periculoasă poate fi Boala a fost identificată pentru prima dată în Tanzania, în 1952, și infectează anual milioane de persoane în regiunile tropicale. Chikungunya provoacă febră și dureri articulare intense, care pot deveni invalidante și pot persista luni sau chiar ani. În unele cazuri, mai ales la copii mici și vârstnici, infecția poate avea evoluții severe. Studiile arată că până la 40% dintre pacienți continuă să sufere de artrită sau dureri articulare puternice chiar și la cinci ani după infectare.
Țânțarul a devenit cea mai letală insectă de pe planetă. Ce boli transmite și la ce să fii atent
Boli precum dengue, zika, febra hemoragică Crimeea-Congo sau boala Lyme s-au răspândit în ultimii ani, pe fondul creșterii numărului de vectori precum țânțarii și căpușele, care transportă virusuri și bacterii. Consecințele pot fi grave pentru oameni, notează EFE. Pe 6 iulie, cu ocazia Zilei Mondiale a Zoonozelor, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atras atenția asupra acestei amenințări care, deși în Spania este în general ținută sub control, potrivit lui Jorge Galván, directorul Asociației Naționale a Firmelor de Sănătate Ambientală (ANECPLA), „reprezintă o problemă majoră prin potențialul său pandemic”. Țânțarul, cel mai letal animal de pe planetă Conform OMS, 70% dintre bolile infecțioase emergente la oameni provin de la animale (nu doar paraziți, ci și păsări, pisici sau alte specii). De aceea, ANECPLA face „un apel urgent” pentru consolidarea strategiilor de supraveghere, control și prevenție a acestor boli. De exemplu, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a raportat în 2024 un total de 150 de cazuri de infecții cu virusul West Nile, în special în sudul și estul Europei. „În cazul țânțarului, știm că este cel mai letal animal de pe planetă”, amintește Galván. Cât despre căpușe, mușcătura lor „poate transmite boli grave”, fiind nevoie de un control tot mai strict al acestora. Mai multe zoonoze Creșterea temperaturilor și a umidității favorizează răspândirea vectorilor de boli. De asemenea, apropierea dintre fauna sălbatică, animalele domestice și oameni contribuie la creșterea cazurilor de zoonoze, afirmă Héctor Palatsi, președintele Colegiului Veterinarilor din Teruel. „Fără sănătate ambientală, nu va exista sănătate nici pentru oameni, nici pentru animale”, subliniază el. „Totul este conectat”, adaugă. Din acest motiv a fost creată inițiativa „One Health” („O singură sănătate”), cu scopul de a îmbunătăți politicile publice de sănătate și de a promova „acțiunile preventive, care sunt întotdeauna mai bune decât tratamentele curative”, spune Galván.