Cele mai eficiente plante împotriva țânțarilor: 7 soluții naturale pentru curte și balcon
Cele mai eficiente plante împotriva țânțarilor: 7 soluții naturale pentru curte și balcon. Când petreci serile lungi de vară pe terasă sau în curte, ținerea la distanță a insectelor și a țânțarilor devine o prioritate. Din fericire, există multe soluții eficiente de combatere a țânțarilor disponibile pe piață. Totuși, dacă îți dorești o metodă de control al dăunătorilor care să îmbunătățească și aspectul spațiului exterior, ia în considerare plantarea unor specii care resping insectele. Fie că este vorba despre ghivece cu lavandă parfumată amplasate în jurul terasei sau despre iarba citronella din grădină, aceste plante multifuncționale sunt frumoase și utile în același timp, scrie Real Simple. Iarba citronella „Citronella este, de departe, cea mai populară plantă care respinge țânțarii”, spune experta în grădinărit Carmen Johnston. „Are un miros foarte puternic.” „De multe ori o pun în ghivece mici de teracotă, de aproximativ 20 cm diametru, și o folosesc ca parte a decorului atunci când organizez întâlniri în aer liber”, adaugă ea. „Poți folosi frunzele tăiate în aranjamente florale sau chiar planta întreagă ca piesă centrală.” Are nevoie de cel puțin 6 ore de soare pe zi Se dezvoltă cel mai bine la temperaturi de peste 15°C Necesită udări rare, dar abundente Zona de rezistență: 9–11 Sursă foto: Shutterstock Petunii Petuniile, numite uneori „pesticidul naturii”, pot respinge afidele, omizile care atacă tomatele, gândacii de sparanghel, cicadele și ploșnițele dovlecilor. Petuniile sunt foarte ușor de cultivat și pot fi plantate direct în sol sau păstrate în ghivece. Plantați-le într-un loc unde primesc cel puțin 5–6 ore de lumină solară pe zi Se dezvoltă cel mai bine în plin soare pe tot parcursul zilei Sunt rezistente la secetă și căldură; udați-le bine o dată pe săptămână Zona de rezistență: 10–11 Sursă foto: Shutterstock Lavandă „Lavanda are un parfum care ține țânțarii la distanță”, spune Johnston. „Îi plac căldura și uscăciunea, ceea ce o face perfectă pentru vară”, adaugă ea. De asemenea, uleiul de lavandă poate fi aplicat pe piele ca repelent natural. Se dezvoltă bine în condiții de căldură și uscăciune Are nevoie de soare din plin și de sol bine drenat Zona de rezistență: 5–9 Sursă foto: Shutterstock Rozmarin Probabil cunoști rozmarinul mai ales ca plantă aromatică folosită în bucătărie, dar acesta ajută și la îndepărtarea insectelor. Pentru că oferă textură aranjamentelor decorative, Johnston recomandă folosirea sa ca piesă centrală pe mesele din exterior, pentru a alunga insectele și a înfrumuseța spațiul în același timp. Preferă mediile calde și bine drenate Trebuie amplasat într-o zonă cu soare direct Solul prea umed poate provoca moartea rădăcinilor Zona de rezistență: 7–10 Sursă foto: Shutterstock Busuioc Busuiocul este nelipsit din pesto și multe alte preparate mediteraneene, dar pe lista sa de calități se adaugă și aceea de repelent pentru insecte. .Este o plantă anuală care respinge muștele de casă și țânțarii. Necesită 6–8 ore de soare direct zilnic Solul trebuie să fie umed, dar bine drenat Zona de rezistență: 10 Sursă foto: Shutterstock Mentă Frunzele de mentă sunt o completare răcoritoare pentru mâncăruri și cocktailuri, însă planta oferă și un alt avantaj. Este o plantă perenă care respinge țânțarii. Este greu de eliminat odată ce s-a răspândit în grădină Se dezvoltă bine în umbră parțială sau totală Necesită sol umed, dar nu excesiv de ud, deoarece rădăcinile pot putrezi Zona de rezistență: (informația lipsește în textul original) Sursă foto: Shutterstock Crizanteme Crizantemele sunt plante perene rezistente, apreciate pentru culorile lor intense, florile bogate și capacitatea de a înveseli straturile de flori, verandele și terasele. Datorită unui compus numit piretru, crizantemele resping o gamă largă de dăunători, inclusiv furnici, gândaci de bucătărie, purici, căpușe și chiar ploșnițe de pat. De fapt, piretrul este atât de eficient încât este folosit frecvent în insecticidele naturale. Deși florile sunt foarte frumoase, adevărata lor putere împotriva insectelor se află în frunze și flori, care își eliberează aroma atunci când sunt zdrobite sau atinse. Se dezvoltă cel mai bine în plin soare Preferă un sol bine drenat și umiditate constantă Zona de rezistență: 5–9 Sursă foto: Shutterstock Recomandarea autorului: Experții avertizează: 10 alimente pe care le depozitezi greșit în frigider și care se strică mai repede Sursă foto: Shutterstock
Europa riscă să devină un focar pentru virusul chikungunya, pe fondul extinderii habitatelor țânțarilor
Europa și America de Nord ar putea deveni noi zone de risc pentru virusul chikungunya, pe măsură ce schimbările climatice și temperaturile tot mai ridicate favorizează extinderea habitatelor țânțarilor, arată un nou studiu publicat în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology. Cercetarea, realizată de oameni de știință din China, arată că 139 de țări și regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru această boală virală transmisă de țânțari. Asta reprezintă peste 21% din suprafața terestră a lumii. „Dar arătăm că, conform modelelor de schimbări climatice, virusul se va extinde în continuare spre nord în regiunile temperate, în special nord-estul Americii de Nord, Europa Centrală și Asia de Est”, a declarat Dr. Ye Xu, coautor al studiului. Cum modifică clima comportamentul țânțarilor? Cercetătorii explică faptul că virusul chikungunya era transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, prezent în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane. În ultimii ani, însă, schimbările climatice și mobilitatea populației au favorizat răspândirea altor specii de țânțari purtători ai virusului. În timpul epidemiei din Oceanul Indian din 2005-2006, specialiștii au identificat o mutație care a făcut virusul mai adaptabil la țânțarul tigru asiatic. „Deoarece acest țânțar poate tolera condiții mai reci mai bine decât țânțarul febrei galbene, încălzirea i-ar putea permite să se stabilească în locuri care înainte erau prea reci”, a spus Dr. Yang Wu, coautor al studiului. Potrivit cercetării, temperaturile cuprinse între 18 și 28 de grade Celsius accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarilor de patru până la cinci ori. Cât de departe se pot răspândi țânțarii? Studiul arată că transmiterea locală a chikungunya a fost raportată deja în 114 țări, iar peste trei sferturi din populația lumii este expusă riscului. Rata mortalității este estimată la aproximativ 1,3 la mie. Pentru a evalua evoluția viitoare a bolii, cercetătorii au analizat zeci de mii de date geo-localizate și au folosit 16 scenarii climatice elaborate de Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) al ONU. Concluzia a fost că Europa centrală și de nord-est, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est ar putea deveni principalele puncte fierbinți pentru răspândirea virusului până în anul 2100. În prezent, virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile raportate sunt asociate în principal călătoriilor din zone tropicale și subtropicale. În 2025, la nivel mondial au fost raportate peste 502.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. „Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească din timp”, a avertizat Dr. Xu. Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea țânțarilor, pregătirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a virusului, creșterea măsurilor de control al țânțarilor și elaborarea unor planuri de intervenție înainte de apariția focarelor.
Marea Britanie: Virusul West Nile a fost pentru prima oară detectat la țânțari
„Un program de cercetare derulat de Agenția britanică pentru securitate sanitară (UKHSA) și Agenția pentru sănătatea animalelor și a plantelor (APHA) a identificat pentru prima dată fragmente de material genetic al virusului West Nile (WNV) în țânțarii colectați în Marea Britanie”, informează miercuri instituția într-un comunicat. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), virusul, care se răspândește în principal prin înțepături de țânțari, poate provoca boli grave, care pun viața în pericol, la aproximativ 1 din 150 de persoane infectate. Virusul West Nile este endemic în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în Europa, Africa, Orientul Mijlociu, Asia Centrală și de Vest și America de Nord, precum și în America de Sud, SUA și Australia. Aria geografică a virusului s-a extins în ultimii ani la regiuni mai nordice și mai vestice din Europa continentală.