Elveția ar putea anula comanda de F-35 din cauza tarifelor impuse de SUA
Elveția se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare pentru a anula comanda de avioane F-35A, în valoare de 7,3 miliarde de franci elvețieni (9,1 miliarde de dolari), după ce președintele american Donald Trump a impus o taxă de 39% asupra exporturilor elvețiene. Aceasta este cea mai mare taxă impusă de SUA vreunei țări dezvoltate și a stârnit reacții în rândul politicienilor din Elveția. „O țară care ne aruncă pietre în comerț nu ar trebui să primească un cadou”, a declarat deputatul ecologist Balthasar Glättli, citat de Bloomberg, care a propus anularea achiziției. „Nu știu cum vor accepta oamenii noștri achiziționarea de avioane de vânătoare F-35 la prețuri mai mari decât cele estimate inițial, mai ales după șocul tarifar american”, a menționat liberalul Hans-Peter Portmann. Referendum „pentru ca cetățenii să poată opri achiziția” Achiziția avioanelor de vânătoare a fost deja un subiect controversat pentru câteva săptămâni, iar oficialii guvernamentali au recunoscut o „neînțelegere” cu Washingtonul privind costurile avioanelor. Cedric Wermuth, copreședinte al social-democraților elvețieni, a cerut un nou referendum pentru ca populația să poată decide: „Pentru ca populația să poată opri achiziția”, a precizat politicianul elvețian într-un comunicat remis sursei citate. Propunerile de stânga câștigă sprijin din ce în ce mai larg, pe măsură ce taxele impuse de SUA aduc mai mulți politicieni care se întreabă dacă achiziționarea avioanelor F-35 de la Lockheed Martin mai este o alegere bună, având în vedere schimbările geopolitice. F-35 nu mai e prioritate pentru Pentagon Cele 36 de avioane F-35 reprezintă aproximativ o treime din numărul total livrat de Lockheed Martin în 2024. În ciuda acestui contract major, compania americană a întâmpinat dificultăți financiare, înregistrând pierderi de 1,6 miliarde de dolari la raportarea veniturilor din luna iulie. În plus, Pentagonul a redus semnificativ achiziția de F-35 pentru anul următor și a investit mai multe fonduri în programele Boeing sau Northrop Grumman, de unde SUA cumpără alternative pentru avioane de vânătoare, drone și alte echipamente militare, diversificându-și tehnologiilor de apărare. Vizită fără succes în SUA În timpul vizitei de urgență, efectuată miercuri de Karin Keller-Sutter, președintele Elveției, în SUA, oficialii americani au subliniat dorința de a consolida relațiile comerciale cu Elveția, chiar și după impunerea noilor taxe. Karin Keller-Sutter a vizitat Washingtonul pentru a negocia o reducere a tarifului, dar nu a reușit să se întâlnească cu Donald Trump și nici să obțină progrese semnificative în discuțiile cu secretarul de stat Marco Rubio. Industria farmaceutică, în mare parte scutită de aceste taxe, ar putea fi afectată în viitor, iar guvernul elvețian a convocat o reuniune extraordinară pentru a evalua impactul economic și a explora măsuri de răspuns.
Macron cere Uniunii Europene să răspundă dur la taxele impuse de Trump
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife vamale de 30% asupra produselor din Uniunea Europeană, acuzând Washingtonul că a luat această măsură în ciuda săptămânilor de negocieri intense și de bună credință din partea blocului comunitar, potrivit Baha. În declarația sa, Macron a făcut apel la UE să își apere „ferm” interesele, îndemnând-o să accelereze „pregătirea unor contramăsuri credibile, mobilizând toate instrumentele de care dispune, inclusiv cele anti-coerciție, dacă nu se ajunge la un acord până la 1 august”. Macron a încheiat subliniind că Franța sprijină pe deplin Comisia Europeană și eforturile acesteia de a intensifica negocierile cu SUA pentru a ajunge la un acord bazat pe respect reciproc. Cum a reacționat Ursula von der Leyen după anunțul lui Trump privind tarifele de 30% Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a reacționat imediat după anunțul lui Donald Trump privind tarifele vamale de 30% pentru Uniunea Europeană. Ea a precizat că aceste măsuri pot afecta grav lanțurile de aprovizionare și relațiile comerciale transatlantice. „Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar”, a declarat ea.
Pe cine afectează TARIFELE SUA? Prof. Cristian Păun: E un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă
Decizia președintelui Donald Trump de a impune tarife majorate partenerilor comerciali internaționali va avea consecințe negative în primul rând asupra americanilor de rând și asupra companiilor de peste ocean, în timp ce producătorii din România care au relații comerciale cu SUA , direct sau prin parteneri europeni, ar putea să se reorienteze și să transforme acest moment tensionat într-o oportunitate, a spus, într-un interviu pentru Gândul, Cristian Păun, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE) din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, și director executiv al Societății Române de Economie (SOREC). Prin decizia lui Donald Trump, SUA vor impune un tarif minim de 10% tuturor partenerilor comerciali, iar în cazurile în care țările impun, drept răspuns, tarife deosebit de ridicate SUA, Washingtonul va riposta cu noi taxe, care se vor ridica la jumătate din nivelul acestora. În plus, Trump a anunțat un tarif de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană și de 34% pentru produsele chinezești. Taiwanul – un centru global de export pentru semiconductori – a fost lovit cu un tarif de 32%, Japonia, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, a primit un tarif de 24%, iar India, 26%. În replică, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că Uniunea Europeană „pregătește noi contramăsuri” pentru a-și proteja interesele, după ce președintele Statelor Unite a anunțat taxe vamale de 20% asupra mărfurilor europene. La nivel național, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că firmele românești vor fi protejate de „efectele noului război comercial”. Premierul a precizat că este vorba despre tarifele vamale dintre Statele Unite ale Americii și Europa, pentru care Executivul pregătește scheme de ajutor de stat. Profesorul universitar doctor Cristian Păun a detaliat, pentru Gândul, teoriile economice din spatele deciziei președintelui american, implicațiile pentru economia americană, dar și pentru toți partenerii comerciali, inclusiv pentru economia românească. Reporter: Care ar fi impactul deciziei președintelui Donald Trump pentru economie, care este contextul istoric și dacă ar putea aceasta să fie „a blessing in disguise” (”o binecuvântare deghizată”) pentru unele companii. Profesor Cristian Păun: Protecționismul este o o boală grea care vine din istorie. Din primele abordări economice consistente cu privire la dezvoltare s-a creat un curent de gândire numit mercantilism. A fost primul curent de gândire care a fost considerat foarte rapid rudimentar și falimentar, pe argumente care sunt valabile și astăzi. Mercantilismul presupunea, pe scurt, o balanță comercială excedentară, adică exporturi mai mari decât importurile, de preferabil protecție față de importuri și pe cât posibil cât mai multe exporturi pentru acumulare de aur. Asta duce la dezvoltare. Era o iluzie cu care s-au creat primele scrieri economice, de vreo 200-300 de ani. Foarte repede însă, economiștii au combătut semnificativ, radical, cu vehemență această teorie economică, arătând până la urmă problemele din spatele mercantilismului. ”Vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii” Care sunt aceste probleme? Ca să le explicăm pe scurt: în momentul de față vedem administrația americană că impune taxe tuturor țărilor, în speranța că o să-și protejeze economia americană de importurile altor țări și că o să ajungă la un excedent sau un echilibru pe balanța comercială cu restul lumii. Problema mare este că aceste importuri pe care le face astăzi Statele Unite, multe dintre ele sunt importuri de completare, care se regăsesc apoi în bunurile vândute pe piața americană de către companiile care aduc aceste importuri de completare – materii prime, subansamble, piese – de pe alte piețe, mai ieftin, astfel încât produsul finit să fie unul competitiv și acceptabil ca preț pentru cetățenii americani. Or, în momentul de față, prin aceste taxe vamale, aceste importuri de completare vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii pentru piața lor și pentru piețele externe. Produse pe care le cumpără până la urmă consumatorii americani. Exact, exact. Iar în momentul în care tu te trezești, ca stat, că alții îți răspund ție la protecționismul pe care îl aplici, tu te vei trezi cu taxe vamale pe care, de exemplu, Uniunea Europeană le va aplica la importul de la tine de produse care deja includ în ele materii prime scumpite ca urmare a propriilor tale tarife. Și o să te trezești că de fapt, pe produsele pe care vrei să le vinzi în lumea întreagă, tu plătești taxe vamale pe importurile de completare, pe acele materii prime, și ele vor fi apoi scumpite prin taxele vamale de retorsiune pe care le vor aplica țările cu care tu te războiești. Un fel de dublă tarifare. Da, o să fie o dublă tarifare, una a ta și una a celor care vor cumpăra de la tine produsele finite, dacă tu vrei să le vinzi către ei. Și așa ajung produsele americane să fie ineficiente și necompetitive pe toate piețele globale, ca urmare a acestor taxe vamale pe care le aplică și alții, și tu. Și, în final, această măsură este ca un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă. Problema deficitului comercial cu restul lumii se va agrava Și credeți că o va menține? Eu zic că nu, pentru că ele își vor arăta foarte rapid ineficiența și foarte rapid efectele negative asupra economiei americane, în primul rând. În momentul în care te trezești că produsele tale se scumpesc – să luăm de exemplu produsele din industria automotiv, adică tot ce înseamnă auto – pe ruta Statele Unite – Uniunea Europeană, în Germania. În momentul în care tu vii pe piese de schimb, cum suntem noi, românii, care vindem cauciucuri și piese de schimb Statelor Unite, ni se va aplica o taxă vamală de 20%. Deci, din start, toate materiile prime înglobate în aceste mașini care vin din import vor fi mai scumpe cu 20% cu taxa respectivă. Se face mașina, se asamblează, vrea americanul acum să ne-o vândă nouă, în Uniunea Europeană, înapoi, cu piese, subansamble scumpite cu 20%. În momentul în care vrea să ne-o vândă, se trezește că noi am crescut taxa de