Trump întinde o mână de ajutor României neintenționat. Tarifele aplicate de SUA mută o fabrică uriașă în România
Compania japoneză Makita, unul dintre cei mai mari producători de scule electrice din lume, își mută o parte din producția destinată pieței americane din China către România și Thailanda, potrivit potrivit Profit.ro. Decizia japonezilor vine pe fondul tarifelor imprevizibile impuse Chinei de președintele Donald Trump. Producătorul japonez este prezent și pe piața din România cu o fabrică în Brănești, județul Ilfov. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de aproximativ 588 mil. euro și a trecut la finalul lui 2024 de 1.800 de angajați. Fabricile din România și Thailanda reprezintă momentan mai puțin de 10% din exporturile japonezilor către State Unite, dar ar urma să crească până la 30% fiecare în martie anul viitor. Pentru a răspunde la provocarea tarifelor impuse de SUA, Makita investește în diversificarea geografică a fabricilor sale. Makita investiții majore în extinderea operațiunilor din România Makita operează în România prin intermediul Makita EU și Makita România. În 2020, fabrica a avut o cifră de afaceri de 2,1 mld. lei și un profit net de 159 mil. lei, cea mai bună performanță de la inaugurare. În 2021, compania anunța un plan de dublare a capacității de producție la un milion de scule pe lună și creșterea numărului de angajați la peste 3.500. Fabrica din Brănești a atins în anul 2002 un volul de producție de peste 5,8 milioane de unelte, iar obiectivul era să ajungă la 12 milioane de unități până în 2022. La nivel global, compania a avut venituri totale de 2,35 mld. euro, ce mai mare parte din afaceri de aproape 2 mld. euro fiind realizată pe piețele externe. Pe lângă fabrica din România, japonezii au fabrici care produc în Brazilia, China, Thailanda, Germania, Marea Britanie și SUA. Producătorul de scule electrice spune că va continua să investească în unitățile de producție din mai multe regiuni, indiferent de tarifele impuse de SUA. RECOMANDAREA AUTORULUI: Se anunță un nou scandal. Gigantul Reihnmetall vrea să vândă tancuri de 8 miliarde de euro României prin programul european SAFE. România se împrumută pentru achiziție
Marea Britanie pregătește o creștere a cheltuielilor pentru medicamente în cadrul Serviciului de Sănătate pentru a evita tarifele impuse de Trump
Oficialii au informat administrația Trump cu privire la noile propuneri de ajustare a prețurilor medicamentelor practicate de NHS la începutul acestei săptămâni, au declarat două personalități din industrie pentru POLITICO. Elementul central al planului include creșterea pragului stabilit de Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire (NICE) cu 25%. Pragul NICE măsoară dacă un tratament oferă un raport bun calitate-preț. Conform normelor actuale, dacă un medicament costă NHS între 20.000 și 30.000 de lire sterline pentru fiecare an suplimentar de viață de bună calitate pe care îl oferă unui pacient, acesta este considerat a avea un raport bun calitate-preț. Creșterea pragului ar facilita accesul pacienților la medicamente mai scumpe, dar ar însemna că NHS va plăti mai mult în total pentru medicamente. Guvernul urmează să informeze companiile farmaceutice din Marea Britanie cu privire la detalii în cursul acestei săptămâni, au declarat cele două persoane menționate mai sus. Una dintre surse a declarat că guvernul s-a opus mult timp modificării pragului NICE din cauza costurilor pentru Trezorerie, fără beneficii suplimentare directe, dar „am făcut suficientă vâlvă și au cedat. Acesta este prețul pe care trebuie să-l plătești după Trump pentru ca industria farmaceutică globală să continue să activeze în Marea Britanie”. Creșterea tarifelor impuse de Trump Trump a amenințat că va impune tarife de până la 100% asupra importurilor de produse farmaceutice. Acordul comercial semnat în mai de Marea Britanie și SUA a lăsat deschisă posibilitatea unui „tratament preferențial” în ceea ce privește tarifele, dar numai dacă Marea Britanie va îmbunătăți condițiile pentru companiile farmaceutice americane care operează în Marea Britanie. Giganții farmaceutici britanici AstraZeneca și GSK speră să încheie acorduri cu administrația Trump pentru a evita tarifele vamale la exporturile lor către Statele Unite. Însă firmele sunt sub presiune să-și uniformizeze prețurile la nivel internațional, astfel încât cumpărătorii americani să poată plăti prețuri mai apropiate de cele practicate în țări precum Marea Britanie, unde prețurile sunt mai mici. Reformarea pragurilor NICE ar putea facilita acest lucru. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat: „Sectorul farmaceutic și medicamentele inovatoare pe care le produce sunt esențiale pentru NHS, economia noastră și Planul de schimbare. Prin Planul nostru pentru sectorul științelor vieții, ne-am angajat să colaborăm cu industria pentru a accelera creșterea cheltuielilor pentru medicamente inovatoare în comparație cu deceniul anterior”. Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Am încheiat un parteneriat economic istoric cu SUA, care include colaborarea în domeniul exporturilor farmaceutice din Marea Britanie, îmbunătățind în același timp condițiile pentru companiile farmaceutice de aici. În prezent, suntem în discuții avansate cu administrația SUA pentru a asigura cel mai bun rezultat pentru Marea Britanie, reflectând relația noastră puternică și oportunitățile oferite de parteneriatul strâns cu industria noastră farmaceutică”. „Negociatori duri” NICE, un organism de reglementare din cadrul NHS, măsoară rentabilitatea noilor medicamente, comparând impactul acestora asupra vieții pacienților cu prețul lor. Dacă beneficiile unui medicament nu justifică costul acestuia, NHS nu recomandă utilizarea lui, obligând companiile farmaceutice să negocieze reduceri de preț până când medicamentul este considerat rentabil. Deși Londra și-a prezentat propunerea la Washington, rămâne neclar cum a fost primită aceasta peste Atlantic. Companiile farmaceutice sunt de mult timp angajate în discuții cu guvernul privind cheltuielile NHS pentru medicamente, în contextul temerilor că investițiile ar putea părăsi Marea Britanie. Ministrul științei, Vallance, a sugerat anterior că NHS ar trebui să plătească mai mult dacă Marea Britanie dorește să rămână atractivă pentru investiții, avertizând că tarifele impuse de Trump ar agrava situația dacă Londra nu face „oferte în această direcție”. Însă diviziunile persistă în cadrul guvernului. Secretarul pentru afaceri și comerț, Peter Kyle, a indicat că companiile farmaceutice se dovedesc a fi „negociatori duri” în cadrul discuțiilor cruciale legate de termenul limită impus de Trump, afirmând că „știu cum să folosească mass-media și presa”. Consilierul principal pentru afaceri al lui Starmer, Varun Chandra, a zburat la Washington la începutul acestei luni pentru a încerca să prevină tarifele amenințate de Trump, care au fost suspendate până când administrația va negocia acorduri cu giganții farmaceutici.
Ursula von der Leyen reacționează după anunțul lui Trump privind tarifele de 30% pentru UE
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a reacționat după ce Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife vamale de 30% pentru exporturile venite din Uniunea Europeană. Von der Leyen a transmis că o astfel de decizie ar avea consecințe grave asupra relațiilor economice transatlantice. „Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar”, a declarat ea. Comisia Europeană a confirmat primirea unei scrisori oficiale din partea președintelui american. În document, Trump a prezentat nivelul tarifelor propuse, precum și un nou calendar de aplicare. „Am luat act de scrisoarea trimisă de preşedintele SUA, Donald Trump, în care sunt prezentate un nou nivel al tarifelor vamale şi un calendar revizuit. Impunerea unor tarife de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile esenţiale de aprovizionare transatlantice, în detrimentul afacerilor, consumatorilor şi pacienţilor de ambele părţi ale Atlanticului”, a adăugat von der Leyen. „Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar. Între timp, continuăm să consolidăm parteneriatele noastre globale, ferm ancorate în principiile comerţului internaţional bazat pe reguli”, a mai zis președinta Comisiei Europene. În declarația sa, Donald Trump a susținut că „a decis să meargă mai departe” cu măsurile.
Donald Trump pune presiune pe Apple, amenințând cu taxe masive pentru produsele fabricate în afara SUA
Fostul președinte american Donald Trump a stârnit din nou controverse cu o declarație postată pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, în care amenință gigantul tehnologic Apple cu impunerea unor tarife comerciale de cel puțin 25%. Măsura ar viza toate telefoanele produse de companie în afara teritoriului Statelor Unite. Un apel pentru producția locală În mesajul său, Trump a subliniat că toate iPhone-urile comercializate pe piața americană ar trebui să fie fabricate exclusiv pe teritoriul SUA, avertizând că în caz contrar compania va suporta costuri suplimentare semnificative sub forma unor taxe vamale ridicate. Această poziție reflectă o continuare a discursului său protecționist, centrat pe stimularea economiei americane prin recuperarea locurilor de muncă din sectorul industrial. De asemenea, fostul lider republican a reiterat ideea că politica sa economică este concepută pentru a proteja interesele cetățenilor americani și pentru a pune capăt dependenței de producția externă, în special din China. Potrivit analiștilor, o posibilă implementare a acestor taxe ar avea consecințe semnificative, atât pentru consumatorii americani, cât și pentru compania în sine. Impactul economic și reacțiile din industrie Economiștii atrag atenția că impunerea unor astfel de tarife ar putea crește prețurile dispozitivelor Apple în Statele Unite, reducând accesibilitatea pentru consumatori. În egală măsură, acest tip de presiune ar putea obliga Apple să-și reevalueze strategiile de producție și aprovizionare, având în vedere că o mare parte din dispozitivele sale sunt asamblate în Asia. Reprezentanții Apple au evitat să răspundă public la amenințările lui Trump, dar compania a mai declarat anterior că o tranziție completă a producției în SUA ar implica costuri foarte mari, ceea ce ar putea afecta competitivitatea pe piața globală. Totodată, experții din industrie subliniază că dependența companiilor tehnologice de rețelele globale de producție rămâne o realitate complicată, dificil de schimbat pe termen scurt. Comentariile lui Trump reînnoiesc dezbaterea cu privire la echilibrul dintre protecționismul economic și realitățile pieței globale, alimentând în același timp incertitudini legate de viitorul relației comerciale dintre Statele Unite și giganții tehnologici internaționali.
Microsoft scumpește Xbox la nivel global, pe fondul haosului provocat de tarifele impuse de Trump
Jucătorii din întreaga lume vor scoate mai mulți bani din buzunar pentru consolele Xbox, după ce Microsoft a anunțat joi, 1 mai 2025, majorări semnificative de prețuri la nivel global. Decizia vine la doar câteva zile după ce Sony a crescut prețurile consolei PlayStation 5 în mai multe piețe, iar Nintendo a amânat lansarea precomenzilor pentru noua consolă Switch 2. Contextul comun: haosul generat în industria de gaming și electronice de noile tarife comerciale impuse de administrația Trump. Xbox mai scump cu până la 27% Potrivit anunțului oficial al Microsoft, consola Xbox Series S, versiunea entry-level, va costa începând de luna aceasta 379,99 dolari în Statele Unite, o creștere de 27% față de prețul actual de 299,99 dolari. Modelul premium Series X Galaxy Black va avea un preț de 729,99 dolari, în creștere cu 22% față de prețul anterior de 599,99 dolari. În Europa, prețul Series S va urca de la 299,99 euro la 349,99 euro – o majorare de 17%. Totodată, Microsoft va crește și prețul anumitor jocuri produse de studiourile sale, noile titluri urmând să coste 79,99 dolari, față de 69,99 dolari în prezent. „Înțelegem că aceste schimbări sunt dificile pentru utilizatori și au fost făcute cu atenție, ținând cont de condițiile de piață și de creșterea costurilor de dezvoltare”, a precizat compania într-un comunicat postat pe site-ul său. Tarifele impuse de Trump creează haos în industrie Deși Microsoft nu a menționat în mod explicit impactul tarifelor comerciale, majorările de prețuri vin într-un moment în care administrația Trump a introdus tarife vamale dure pentru produsele electronice fabricate în China — țară unde se asamblează în mare parte atât consolele Xbox, cât și cele PlayStation și Switch. Trump a impus tarife de până la 145% pentru numeroase produse din China, afectând lanțurile de aprovizionare globale și forțând giganții tech să-și reconsidere strategiile de producție. În cazul Xbox, experții din industrie estimează că aproximativ 30 de milioane de unități au fost vândute de la lansarea gamei Series S și X în 2020, iar majorările actuale ar putea încetini ritmul vânzărilor. Sony și Nintendo reacționează diferit Sony a anunțat în aprilie scumpiri la anumite modele de PlayStation 5 în mai multe piețe internaționale, inclusiv în Europa, dar a exclus Statele Unite, probabil pentru a evita o reacție negativă din partea consumatorilor americani. La rândul său, Nintendo a decis să amâne lansarea precomenzilor pentru consola Switch 2, care era programată să debuteze în aceeași perioadă cu introducerea noilor tarife americane. Într-un peisaj marcat de incertitudine și tensiuni comerciale, toate cele trei mari companii din industria consolelor — Microsoft, Sony și Nintendo — par să caute soluții pentru a atenua impactul financiar al politicilor economice impredictibile. Ce urmează pentru jucători Creșterea prețurilor la console și jocuri afectează direct consumatorii, mai ales pe fondul inflației globale și al încetinirii economiei digitale. Jucătorii din Europa și America de Nord, principalele piețe pentru console, ar putea amâna achizițiile sau opta pentru alternative mai accesibile, inclusiv servicii de cloud gaming sau jocuri second-hand. Deși Microsoft continuă să înregistreze performanțe solide în zona AI și a declarat recent că veniturile sale au depășit așteptările Wall Street, segmentul de gaming rămâne expus riscurilor comerciale și reglementărilor internaționale. În acest context, o simplă consolă de jocuri devine un pion pe tabla de șah a economiei globale. Rămâne de văzut dacă aceste scumpiri sunt temporare sau marchează un nou standard de preț pentru hardware-ul de gaming în era post-pandemie și post-globalizare.
Microsoft se opune planului lui Trump de a opri serviciile cloud în Europa din cauza conflictului comercial cu UE
Pe fondul tensiunilor comerciale tot mai accentuate dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, Microsoft a anunțat miercuri că va contesta în instanță orice ordin prezidențial al administrației Trump care ar obliga compania să suspende serviciile sale cloud în Europa. Decizia vine pe fondul temerilor crescânde că infrastructura digitală europeană ar putea deveni o monedă de schimb în disputele transatlantice, în special în contextul noilor reglementări europene privind giganții tech. Declarația a fost făcută la Bruxelles de Brad Smith, președintele Microsoft, în cadrul unui eveniment dedicat viitorului tehnologic european. Smith a recunoscut că un asemenea scenariu este „extrem de improbabil”, dar a subliniat că îngrijorarea este reală în rândul guvernelor și instituțiilor din Europa. Clauză contractuală specială pentru protejarea clienților europeni Pentru a liniști partenerii europeni, Microsoft a anunțat că va introduce o clauză juridică obligatorie în contractele încheiate cu guvernele din UE și cu Comisia Europeană. Această clauză le oferă garanția că, în cazul în care autoritățile americane vor impune suspendarea serviciilor cloud către clienții europeni, compania va avea libertatea de a contesta ordinul în instanță. „Oamenii vor mai mult decât promisiuni — de aceea suntem pregătiți să susținem aceste angajamente prin clauze contractuale ferme”, a declarat Smith, într-o postare pe blogul oficial Microsoft, citat de Politico. El a subliniat că Microsoft recunoaște suveranitatea legislativă a UE și se angajează să respecte reglementările europene, inclusiv legislația în domeniul concurenței și noul Digital Markets Act. Investiții masive în infrastructura digitală europeană Microsoft nu s-a limitat doar la promisiuni legale. Compania a anunțat o extindere majoră a capacității sale de centre de date pe teritoriul Europei, cu o creștere estimată de 40% în următorii doi ani. Extinderea va acoperi 16 țări europene și este în concordanță cu planul Comisiei Europene de a tripla capacitatea de stocare de date la nivelul blocului comunitar în următorii cinci până la șapte ani — un obiectiv-cheie în cursa globală pentru supremație în domeniul inteligenței artificiale. Aceste investiții sunt considerate de oficialii europeni drept o confirmare a angajamentului Microsoft față de piața din UE și un răspuns direct la apelurile tot mai vocale privind nevoia de „suveranitate digitală” în Europa. Risc de coliziune cu planurile SUA și apeluri pentru un cloud european Deși Microsoft adoptă o poziție conciliantă față de reglementările europene, poziționarea sa intră în contradicție cu retorica tot mai agresivă a administrației Trump și a altor giganți tech americani, care contestă intens legislația UE în materie de concurență și protecție a datelor. În același timp, se intensifică și apelurile din partea unor guverne europene pentru construirea unei infrastructuri digitale proprii — un „cloud suveran” european, care să reducă dependența de serviciile oferite de companii americane. Planurile Microsoft de extindere a centrelor de date pe continent pot fi interpretate ca o încercare de a menține un echilibru între cerințele reglementatorilor europeni și interesele comerciale proprii. „Înțelegem că legile europene se aplică practicilor noastre comerciale din Europa, la fel cum legile locale se aplică în Statele Unite”, a declarat Smith. Într-un climat geopolitic tot mai tensionat, Microsoft încearcă să se impună drept „o voce a rațiunii”, promițând stabilitate și continuitate în relațiile transatlantice — chiar și în contextul unei posibile escaladări comerciale. Prin aceste măsuri, Microsoft speră să-și consolideze statutul de partener de încredere pentru Europa, chiar în fața unui posibil ordin prezidențial american care ar putea pune în pericol însăși funcționarea infrastructurii cloud pe continent.
Miliardarii Big Tech au pariat pe Trump. Acum pierd miliarde și își blestemă zilele din cauza haosului economic provocat de tarife
Liderii din Silicon Valley s-au numărat printre cei mai generoși susținători financiari ai președintelui Donald Trump, contribuind cu milioane de dolari la campania și fondul inaugural al acestuia. Mulți dintre ei l-au vizitat la Mar-a-Lago și au stat în primul rând la ceremonia de învestire. Dar primele trei luni ale noului mandat Trump s-au dovedit a fi un coșmar financiar pentru industria tech, screie CNN. Companiile conduse sau fondate de giganți precum Mark Zuckerberg (Meta), Tim Cook (Apple), Sundar Pichai (Google), Elon Musk (Tesla) și Jeff Bezos (Amazon) au pierdut cumulativ aproape 1,8 trilioane de dolari din valoarea de piață doar în 2025. Chiar și după o redresare parțială a piețelor, prăbușirea este considerabilă, iar averile personale ale acestor magnați s-au redus dramatic. Tarifele vamale, catalizatorul dezastrului Politica agresivă de tarife adoptată de Trump a afectat grav lanțurile de aprovizionare ale industriei tech, dependente de componente produse în Asia. Chiar dacă Trump a pus pauză unor tarife planificate pentru parteneri comerciali occidentali, tarifele impuse Chinei au fost majorate de la 104% la 125%. Această instabilitate economică a generat temeri în rândul investitorilor, ducând la scăderi abrupte ale acțiunilor. Potrivit UBS, câștigurile din domeniul tech ar putea scădea cu până la 25% dacă incertitudinea persistă. Dan Ives, analist la Wedbush Securities, a descris politica de tarife drept un „Armageddon” pentru industria tech, afirmând că peisajul investițional actual este cel mai dificil din ultimii 25 de ani. Musk, pierderi record în ciuda sprijinului financiar masiv Cel mai afectat este Elon Musk, care a donat cel puțin 290 de milioane de dolari pentru realegerea lui Trump. Averea lui a scăzut cu 143 de miliarde de dolari de la începutul anului, mai ales din cauza prăbușirii acțiunilor Tesla cu 28% și a unui declin de 376,6 miliarde dolari în capitalizarea de piață. Zuckerberg, care a contribuit cu 1 milion de dolari la fondul inaugural al lui Trump, a pierdut 26,5 miliarde de dolari, iar Meta a scăzut cu 2,25% în 2025. Amazon, cu Jeff Bezos învârf, a pierdut 316,8 miliarde de dolari, iar averea lui Bezos s-a redus cu 47,2 miliarde. Cazul Apple și Google Apple a fost printre companiile care au făcut concesii simbolice: Tim Cook a donat 1 milion de dolari și a promis investiții de 500 miliarde în SUA. Totuși, Apple este printre cele mai vulnerabile la tarife, producând dispozitive în China, Vietnam și India. Acțiunile au scăzut cu 18,5%, iar valoarea bursieră a companiei s-a diminuat cu 684 miliarde dolari. Google, care a donat 1 milion și a transmis live inaugurarea pe YouTube, a pierdut 16,2% din valoare și 386,7 miliarde dolari din capitalizare. Modificările valorii de piață a companiilor sunt calculate în funcție de închiderea bursieră din 9 aprilie 2025. (Sursă Bloomberg/FactSet/Getty Images.Grafică: Alex Leeds Matthews/ CNN) Concluzie amară pentru cei din Big Tech În timp ce acești lideri din tehnologie sperau la reglementări mai blânde și susținere pentru AI, politica tarifară haotică a lui Trump le-a subminat planurile. Investițiile lor politice s-au întrors împotriva lor, într-un moment în care niciun subsector tech nu pare a fi ferit de consecințele acestei strategii comerciale.
Samsung riscă să piardă miliarde, iar Vietnamul își poate pierde statutul de fabrica globală în noul război tarifar al lui Trump
După ani de investiții masive și relocări strategice, relația simbiotică dintre Samsung și Vietnam este pusă la grea încercare de noile măsuri tarifare anunțate de administrația Trump. Conglomeratul sud-coreean, care produce peste jumătate din smartphone-urile sale în Vietnam, riscă pierderi uriașe dacă tarifele punitive asupra bunurilor importate în SUA devin realitate. În același timp, Vietnamul ar putea pierde rapid din atractivitatea care l-a consacrat ca o alternativă viabilă la China în lanțul global de producție, scrie News.ro. Un parteneriat vulnerabil în fața politicilor comerciale americane Când președintele Samsung Electronics, Jay Y. Lee, s-a întâlnit în iulie cu premierul vietnamez Pham Minh Chinh, mesajul transmis a fost unul ferm: „Succesul Vietnamului este succesul Samsung.” Grupul sud-coreean a investit miliarde de dolari în Vietnam din 1989 încoace, transformând țara într-un pilon esențial al producției sale globale. Dar războiul tarifar relansat de Donald Trump amenință această rețea construită în decenii. Noile măsuri vizează direct exporturile de electronice către SUA, iar un tarif de până la 46% ar putea intra în vigoare în iulie. Deocamdată, tariful a fost temporar plafonat la 10% pentru 90 de zile, însă incertitudinea persistă. Vietnamul speră să negocieze o reducere a tarifului între 22% și 28%, însă excedentul comercial de aproximativ 120 de miliarde de dolari cu SUA îl menține pe radarul administrației Trump, care vizează dezechilibrele comerciale sistemice. De la „fabrica lumii” la teren instabil pentru multinaționale Aproximativ 60% din cele 220 de milioane de telefoane Samsung vândute anual sunt produse în Vietnam, multe dintre ele fiind destinate pieței americane. O eventuală creștere a tarifelor ar afecta direct livrările și ar putea forța compania să-și reconfigureze lanțul de producție global. În paralel, provocările interne din Vietnam se adună: creșterea impozitării conform standardelor OCDE, lipsa forței de muncă specializate, creșterea salariilor și problemele de infrastructură, inclusiv alimentarea cu energie, slăbesc competitivitatea țării. Pe acest fond, economiștii avertizează că „pierderea Vietnamului ar putea fi câștigul Indiei”, care deja negociază un acord comercial accelerat cu SUA. În ciuda unor concesii făcute de Hanoi, precum majorarea importurilor americane, companiile străine adoptă o atitudine de „așteptare și observare”. În culise, planuri de reducere a personalului sau de relocare a producției sunt deja luate în calcul. Reacția Samsung și riscurile pentru viitor Oficial, Samsung nu a anunțat încă o decizie privind mutarea producției, însă surse apropiate companiei spun că una dintre opțiuni este transferul unei părți din producția destinată SUA către fabrica din Gumi, Coreea de Sud. O altă variantă luată în calcul este extinderea capacităților din India – o mutare costisitoare, întrucât în prezent această țară poate susține doar 20% din volumul de smartphone-uri Samsung. Compania produce în Vietnam nu doar telefoane, ci și televizoare, electrocasnice și ecrane, iar în 2023 a generat exporturi de aproximativ 54 de miliarde de dolari, reprezentând 15% din totalul exporturilor vietnameze. Impactul unei eventuale restrângeri ar fi profund, nu doar asupra Samsung, ci și asupra economiei Vietnamului în ansamblu. Între timp, incertitudinea se resimte deja în fabrici. „Mi-e teamă că vor tăia totul,” mărturisește Nguyen Thi Hao, o muncitoare de la o fabrică Samsung din Thai Nguyen. De la angajații de pe linia de producție până la ministerele vietnameze, toată lumea așteaptă să vadă cât de departe va merge administrația Trump – și dacă această alianță strategică mai poate rezista presiunii.
Telefoanele mobile și laptopurile scapă de noua furie tarifară a lui Trump. Ce urmează pentru tehnologie și consumatori
Într-un context tensionat de război economic, o veste neașteptată a adus un moment de respiro pentru giganții tehnologici și milioane de consumatori: smartphone-urile, laptopurile și alte electronice de larg consum au fost exceptate de la cele mai recente tarife impuse de administrația Trump. Notificarea oficială, publicată vineri seară de Vămile și Protecția Frontierelor din SUA, confirmă faptul că produsele importate începând cu 5 aprilie sunt scutite de noile taxe vamale. O ușurare pentru Apple, Microsoft și industria tech După anunțul din această săptămână privind impunerea unui tarif minim de 145% pentru bunurile chinezești, temerile din sectorul tehnologic au atins cote alarmante. Apple, Nvidia și Microsoft, companii care depind masiv de lanțuri de producție localizate în China și Asia, păreau a fi printre cele mai afectate. În cazul Apple, peste 90% din producția de iPhone-uri este concentrată în China, potrivit estimărilor Wedbush Securities. O eventuală aplicare a tarifelor ar fi dus la creșteri semnificative de preț pe piața americană, în condițiile în care stocurile disponibile acoperă doar câteva săptămâni. Scutirea a fost numită de analiștii Wedbush „cea mai bună veste posibilă pentru investitorii în tehnologie”. „Industria tech poate răsufla ușurată, cel puțin până luni,” a transmis firma într-un comunicat, avertizând totodată că negocierile comerciale cu China sunt departe de a se fi încheiat. Trump nu renunță la presiune. Ce urmează? Chiar dacă a făcut un pas înapoi în privința anumitor produse, Donald Trump și-a reafirmat poziția fermă: producția trebuie adusă înapoi în America. „Nu putem depinde de China pentru tehnologii critice precum semiconductori, telefoanele mobile sau laptopuri,” a declarat președintele american, promițând investiții interne masive și avertizând că alte bunuri vor fi în continuare vizate de tarife dure. Excepțiile nu sunt însă garantate pe termen lung. Trump a menționat că pot exista „câteva” scutiri pentru motive evidente, dar a subliniat că un tarif de 10% este considerat minimul acceptabil. În același timp, administrația sa pregătește un nou studiu privind impactul importurilor de semiconductori asupra securității naționale, semnalând posibile măsuri suplimentare în viitor. Impactul asupra consumatorilor și lanțurilor globale Tarifele impuse anterior au avut deja un efect vizibil: scăderea sentimentului consumatorilor, creșterea bruscă a prețurilor în anumite sectoare și amânarea unor lansări importante. Nintendo, de exemplu, a anunțat că va amâna lansarea precomenzilor pentru noua consolă Switch 2 în SUA, evaluând posibilele costuri suplimentare generate de tarife. Prețul estimat inițial era de 450 dolari, dar ar putea ajunge la 600 dolari, potrivit experților. Deși telefoanele și laptopurile au fost scutite, alte categorii de produse – de la autovehicule la echipamente industriale și farmaceutice – rămân vizate. Casa Albă susține că noile tarife vor aduce locuri de muncă înapoi în SUA, însă criticii avertizează că unele bunuri nu pot fi produse local fără creșteri majore de prețuri, în special în lipsa unei infrastructuri industriale comparabile cu cea din Asia. Cine profită și cine pierde? Printre beneficiarii direcți ai excluderilor se numără și marii producători asiatici de cipuri, precum TSMC (Taiwan Semiconductor Manufacturing Company), Samsung și SK Hynix, care furnizează componente esențiale pentru majoritatea dispozitivelor electronice. Scutirea temporară le permite să mențină un flux constant de exporturi spre SUA, fără teama unor taxe punitive. Pe de altă parte, consumatorii americani rămân în continuare vulnerabili la instabilitatea politică și economică generată de politicile comerciale ale Casei Albe. Dacă negocierile dintre SUA și China eșuează, este posibil ca lista scutirilor să se restrângă, iar valul de scumpiri să revină în forță. Pentru moment, industria tech respiră ușurată. Dar liniștea s-ar putea dovedi temporară într-un conflict economic cu mize globale.
O cină de un milion de dolari cu Trump ar fi scăpat Nvidia de interdicțiile pentru exportul de cipuri în China
Nvidia, gigantul american al producției de cipuri, pare să fi evitat în ultimul moment o serie de restricții comerciale impuse de administrația Trump privind exportul de tehnologii sensibile către China. Potrivit postului public de radio american NPR, această schimbare de direcție a avut loc la scurt timp după ce CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a participat la o cină privată organizată de fostul și actualul președinte Donald Trump, în clubul său Mar-a-Lago din Florida. Prețul de participare? Un milion de dolari. Cipul H20, în centrul tensiunilor dintre SUA și China În ultimele luni, administrația Trump a analizat impunerea unor restricții suplimentare asupra exporturilor de cipuri de înaltă performanță produse de Nvidia, în special modelul H20 – unul dintre cele mai avansate disponibile pe piață. Acest model este optimizat pentru rularea sistemelor de inteligență artificială și este deja folosit în China de companii precum DeepSeek, într-un context de concurență tehnologică intensificată între Beijing și Washington. Deși exporturile de cipuri performante către China sunt deja limitate din 2022, modelul H20 rămăsese până acum o excepție. Asta, în ciuda faptului că oficialii americani și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca avansul tehnologic al SUA să fie exploatat de rivalii geopolitici. Suspendarea surprinzătoare a interdicțiilor Potrivit surselor citate de NPR, o decizie oficială privind interzicerea exporturilor cipului H20 era așteptată chiar în această săptămână. Însă, pe fondul participării lui Jensen Huang la dineul de la Mar-a-Lago, măsurile planificate au fost brusc suspendate. Deși nu există o legătură confirmată oficial între cele două evenimente, momentul ridică semne de întrebare cu privire la influența economică și politică a marilor companii tech în cercurile decizionale de la Washington. Între ianuarie și martie 2025, companiile din China au achiziționat cipuri H20 în valoare de aproximativ 16 miliarde de dolari, anticipând o eventuală blocare a exporturilor. Tensiuni între interesele comerciale și politica externă Pentru Nvidia, piața chineză rămâne una crucială. Pe de altă parte, strategia administrației Trump este de a limita accesul Chinei la tehnologii de ultimă generație, pentru a preveni transferul de know-how strategic. În acest context, menținerea accesului Nvidia la piața chineză ridică întrebări despre coerența politicilor de securitate economică și despre influența relațiilor personale în luarea deciziilor de stat. Cina cu prețul de un milion de dolari ar putea deveni un simbol al modului în care interesele comerciale ale marilor companii americane se intersectează cu politica externă a SUA – uneori, în detrimentul unei strategii clare și transparente.