Americanii, ca românii în anii 2000: doar cei cu bani vor mai avea iPhone, din cauza tarifelor nebune ale lui Trump pentru China
Într-o mișcare economică ce pare desprinsă dintr-un film distopic, președintele Donald Trump a reactivat armele tarifare împotriva Chinei, iar primele victime sunt telefoanele iPhone. Noile taxe impuse pentru produsele electronice fabricate în Asia ar putea face ca un iPhone 16 Pro Max să coste peste 2.000 de dolari – transformând un gadget omniprezent într-un obiect de lux. Analistul Dan Ives avertizează chiar că, în scenariul cel mai sumbru, prețul unui iPhone produs integral în SUA ar putea ajunge la 3.500 de dolari. Pe acest fundal tensionat, americanii încep să trăiască un déjà vu economic cunoscut de români în anii 2000: doar cei cu bani își vor mai permite telefoanele de top. Situația amintește de România acelor ani, când iPhone-ul era inaccesibil pentru majoritatea, într-o societate cu salarii medii de 500-700 de dolari și prețuri la telefoane de peste 1.500 de euro. Abia în ultimii ani, odată cu creșterea veniturilor medii spre 1.000 1.500 de euro lunar, iPhone-ul a devenit un produs mai accesibil, dar în SUA trendul pare să meargă invers. Tarifele lui Trump pun Apple pe jar Până nu demult, un iPhone era aproape un drept neoficial în SUA – un simbol al egalității digitale într-o societate care respiră tehnologie. Dar odată cu anunțul că telefoanele produse în China vor fi taxate suplimentar cu până la 50%, acest echilibru este în pericol. Concret, cel mai accesibil model nou – iPhone 16e – costă în prezent 599 de dolari. Sub efectul tarifelor, ar putea ajunge la 856 de dolari, o creștere de 43%. Însă cea mai spectaculoasă scumpire o vizează vârful de gamă iPhone 16 Pro Max cu 1TB de stocare, care ar putea sări de la 1.599 de dolari la 2.300 de dolari sau chiar mai mult. Dan Ives, analistul de la Wedbush cunoscut pentru prognozele sale în domeniul tehnologiei, susține că dacă telefoanele ar fi produse în totalitate în SUA, costul ar urca la 3.500 de dolari. „Nu e vorba de un adaos de 3-5% în lanțul de aprovizionare. E un șoc de 50%, pe care companiile nu îl pot absorbi”, a explicat el într-un interviu acordat Yahoo Finance. Un iPhone, cât o chirie lunară Această explozie a prețurilor deschide o rană veche în societatea americană: polarizarea economică. Dacă în trecut toată lumea avea șansa de a pune mâna pe un iPhone – fie prin rate, fie prin oferte de la operatori – acum, prețurile par să rezerve acest privilegiu unei elite. Diferența este că, în cazul de față, nu doar iPhone-urile vor fi afectate. Analistul Ives avertizează că toate electronicele ar putea deveni cu 40-50% mai scumpe, în cazul în care tarifele se mențin și nu sunt negociate. Exemplul lui Apple este relevant și pentru că lanțul său de aprovizionare este globalizat și fin reglat. Orice dezechilibru, precum cel produs de taxele suplimentare pe importuri, poate avea efecte în lanț: întârzieri, scumpiri și chiar reduceri de producție. Scenariul sumbru poate fi evitat? Desigur, există și opinii mai optimiste. Angelo Zino, analist la CFRA Research, consideră că Apple va absorbi o parte din costuri și nu va transfera integral scumpirea către consumatori. „Probabil că vom vedea o majorare de doar 5-10%, iar Apple ar putea amâna orice creștere majoră de preț până la toamnă, când va lansa iPhone 17”, spune el pentru Reuters. Totuși, speculațiile privind ziua de Memorial Day (26 mai) ca posibil moment al declanșării efectelor tarifelor reflectă o teamă reală: Apple ar putea rămâne fără stocuri actuale, iar prețurile noi – majorate – să devină inevitabile pentru modelele fabricate ulterior. Americanii, puși la coadă la „second hand”? Pe măsură ce prețul unui iPhone nou atinge sume astronomice, este de așteptat ca piața telefoanelor recondiționate și second-hand să explodeze. Americanii, obișnuiți cu upgrade-ul anual, ar putea fi nevoiți să păstreze același telefon timp de mai mulți ani – o practică tot mai comună și în România în ultimul deceniu. În plus, operatorii de telefonie mobilă vor fi forțați să-și reinventeze strategiile de fidelizare. Pachetele cu telefoane incluse vor deveni rare sau mult mai scumpe, iar creditul pentru dispozitive ar putea însemna angajamente contractuale mai lungi, chiar de 3-4 ani. Concluzie: Dacă tarifele impuse de administrația Trump vor rămâne în vigoare, americanii s-ar putea trezi într-un scenariu cunoscut românilor: un viitor în care tehnologia de top nu mai este un drept, ci un lux. Iar iPhone-ul – simbolul digitalizării globale – riscă să devină un vis rezervat doar celor cu buzunarele foarte adânci.
Pe cine afectează TARIFELE SUA? Prof. Cristian Păun: E un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă
Decizia președintelui Donald Trump de a impune tarife majorate partenerilor comerciali internaționali va avea consecințe negative în primul rând asupra americanilor de rând și asupra companiilor de peste ocean, în timp ce producătorii din România care au relații comerciale cu SUA , direct sau prin parteneri europeni, ar putea să se reorienteze și să transforme acest moment tensionat într-o oportunitate, a spus, într-un interviu pentru Gândul, Cristian Păun, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE) din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, și director executiv al Societății Române de Economie (SOREC). Prin decizia lui Donald Trump, SUA vor impune un tarif minim de 10% tuturor partenerilor comerciali, iar în cazurile în care țările impun, drept răspuns, tarife deosebit de ridicate SUA, Washingtonul va riposta cu noi taxe, care se vor ridica la jumătate din nivelul acestora. În plus, Trump a anunțat un tarif de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană și de 34% pentru produsele chinezești. Taiwanul – un centru global de export pentru semiconductori – a fost lovit cu un tarif de 32%, Japonia, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, a primit un tarif de 24%, iar India, 26%. În replică, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că Uniunea Europeană „pregătește noi contramăsuri” pentru a-și proteja interesele, după ce președintele Statelor Unite a anunțat taxe vamale de 20% asupra mărfurilor europene. La nivel național, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că firmele românești vor fi protejate de „efectele noului război comercial”. Premierul a precizat că este vorba despre tarifele vamale dintre Statele Unite ale Americii și Europa, pentru care Executivul pregătește scheme de ajutor de stat. Profesorul universitar doctor Cristian Păun a detaliat, pentru Gândul, teoriile economice din spatele deciziei președintelui american, implicațiile pentru economia americană, dar și pentru toți partenerii comerciali, inclusiv pentru economia românească. Reporter: Care ar fi impactul deciziei președintelui Donald Trump pentru economie, care este contextul istoric și dacă ar putea aceasta să fie „a blessing in disguise” (”o binecuvântare deghizată”) pentru unele companii. Profesor Cristian Păun: Protecționismul este o o boală grea care vine din istorie. Din primele abordări economice consistente cu privire la dezvoltare s-a creat un curent de gândire numit mercantilism. A fost primul curent de gândire care a fost considerat foarte rapid rudimentar și falimentar, pe argumente care sunt valabile și astăzi. Mercantilismul presupunea, pe scurt, o balanță comercială excedentară, adică exporturi mai mari decât importurile, de preferabil protecție față de importuri și pe cât posibil cât mai multe exporturi pentru acumulare de aur. Asta duce la dezvoltare. Era o iluzie cu care s-au creat primele scrieri economice, de vreo 200-300 de ani. Foarte repede însă, economiștii au combătut semnificativ, radical, cu vehemență această teorie economică, arătând până la urmă problemele din spatele mercantilismului. ”Vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii” Care sunt aceste probleme? Ca să le explicăm pe scurt: în momentul de față vedem administrația americană că impune taxe tuturor țărilor, în speranța că o să-și protejeze economia americană de importurile altor țări și că o să ajungă la un excedent sau un echilibru pe balanța comercială cu restul lumii. Problema mare este că aceste importuri pe care le face astăzi Statele Unite, multe dintre ele sunt importuri de completare, care se regăsesc apoi în bunurile vândute pe piața americană de către companiile care aduc aceste importuri de completare – materii prime, subansamble, piese – de pe alte piețe, mai ieftin, astfel încât produsul finit să fie unul competitiv și acceptabil ca preț pentru cetățenii americani. Or, în momentul de față, prin aceste taxe vamale, aceste importuri de completare vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii pentru piața lor și pentru piețele externe. Produse pe care le cumpără până la urmă consumatorii americani. Exact, exact. Iar în momentul în care tu te trezești, ca stat, că alții îți răspund ție la protecționismul pe care îl aplici, tu te vei trezi cu taxe vamale pe care, de exemplu, Uniunea Europeană le va aplica la importul de la tine de produse care deja includ în ele materii prime scumpite ca urmare a propriilor tale tarife. Și o să te trezești că de fapt, pe produsele pe care vrei să le vinzi în lumea întreagă, tu plătești taxe vamale pe importurile de completare, pe acele materii prime, și ele vor fi apoi scumpite prin taxele vamale de retorsiune pe care le vor aplica țările cu care tu te războiești. Un fel de dublă tarifare. Da, o să fie o dublă tarifare, una a ta și una a celor care vor cumpăra de la tine produsele finite, dacă tu vrei să le vinzi către ei. Și așa ajung produsele americane să fie ineficiente și necompetitive pe toate piețele globale, ca urmare a acestor taxe vamale pe care le aplică și alții, și tu. Și, în final, această măsură este ca un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă. Problema deficitului comercial cu restul lumii se va agrava Și credeți că o va menține? Eu zic că nu, pentru că ele își vor arăta foarte rapid ineficiența și foarte rapid efectele negative asupra economiei americane, în primul rând. În momentul în care te trezești că produsele tale se scumpesc – să luăm de exemplu produsele din industria automotiv, adică tot ce înseamnă auto – pe ruta Statele Unite – Uniunea Europeană, în Germania. În momentul în care tu vii pe piese de schimb, cum suntem noi, românii, care vindem cauciucuri și piese de schimb Statelor Unite, ni se va aplica o taxă vamală de 20%. Deci, din start, toate materiile prime înglobate în aceste mașini care vin din import vor fi mai scumpe cu 20% cu taxa respectivă. Se face mașina, se asamblează, vrea americanul acum să ne-o vândă nouă, în Uniunea Europeană, înapoi, cu piese, subansamble scumpite cu 20%. În momentul în care vrea să ne-o vândă, se trezește că noi am crescut taxa de