Hidroelectrica a încheiat un acord cu gigantul francez EDF pentru relansarea proiectului Tarnița-Lăpușești

hidroelectrica-a-incheiat-un-acord-cu-gigantul-francez-edf-pentru-relansarea-proiectului-tarnita-lapusesti

Hidroelectrica a aprobat, marți, 27 ianuarie, înființarea unei companii mixte împreună cu compania fracneză de stat EDF Power Solutions International pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești. Proiectul, evaulat la aproximativ 1 miliard de euro, a fost aprobat în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor.  Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj, dateză încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. La finalul anului trecut, Hidroelectrica își anunța intenția pentru aprobarea unui parteneriat de tip Joint Venture cu francezii de la EDF Power Solutions International pentru unul dintre cele mai importante obiective strategice în echilibrarea sistemului energetic național. „Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor aprobă înființarea de către SPEEH Hidroelectrica SA împreună cu EDF power solutions International a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) în cote egale de 50% – 50% fiecare”, se arată în decizia adoptată de producătorul de energie din România.  Cât ar valora proiectul și ce condiție a pus EDF pentru asociere Potrivit Bursei de Valori București, parteneriatul dintre Hidroelectrica și EDF va însemna o societate mixtă deținută 50% – 50%. Inițiativa va permite lansarea lucrărilor la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești fără să mai fie nevoie de un nou studiu de fezabilitate, după mai mulți ani de întârzieri. Într-o primă etapă, compania de proiect va face o evaluare inițială a terenului și va elabora un studiu de prefezabilitate, fie intern, fie prin contractarea unui consultant extern. Costul estimat pentru această etapă este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, investiția ar urma să ajungă la 30 milioane euro. „EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”. Proiectul Tarnița-Lăpuștești se află la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, pe Someș. Evaluat la aproximativ 1 miliard de euro, proiectul ar urma să aibă o putere instalată de 1.000 MW. Centrala va funcționa ca o „barieră naturală” și va stoca energie în perioadele de surplus apoi o va livra în sistem atunci când consumul este ridicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Facturile Hidroelectrica vor întârzia în luna ianuarie. Furnizorul desfășoară lucrări de mentenanță la sistemul informatic Hidrocentrala Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu, este încă de actualitate pentru noul Minister al Energiei. Cât e de valoroasă pentru sistem

Saga Hidrocentralei Tarnița, dorită și de Ceaușescu. Ce se întâmplă cu proiectul în condiții de austeritate

saga-hidrocentralei-tarnita,-dorita-si-de-ceausescu.-ce-se-intampla-cu-proiectul-in-conditii-de-austeritate

Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei, continuă să fie un deziderat și pentru actuala conducere a instituției, conform unui răspuns transmis la solicitarea Gândul. Saga proiectului Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu se încheie odată cu mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care l-a promovat ca fiind proiectul său de suflet. La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei, condus acum de Bogdan Ivan, au detaliat stadiul proiectului, care se pare că nu a fost încuiat într-un sertar. În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”. La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari. Stadiul discuțiilor „Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul. „La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține o cotă semnificativă din piața de furnizare. Compania operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Cronologia proiectului Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect de până la 1.000 MW, datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț. Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale. Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat. Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031. „În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale. AUTORUL RECOMANDĂ: Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte Avertismentul lui Sebastian Burduja: „Prosumatorii incorecți vor fi sancționați. Stocarea e cea mai importantă nevoie a Sistemului Energetic Național”