Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Radu Miruță, întâlnire cu conducerea Tarom pentru salvarea companiei: Dacă planul nu demonstrează viabilitate, banii trebuie restituiți
Radu Miruță susține că situația companiei TAROM este una critică, în condițiile în care planul de restructurare convenit cu Comisia Europeană nu a fost pus în aplicare, riscând astfel recuperarea ajutorului acordat companiei. Acesta a precizat că în contextul situației actuale s-a întâlnit cu conducerea companiei. „Am avut o discuție onestă la Ministerul Transporturilor cu directorul general interimar al TAROM, cu președintele Consiliului de Administrație, cu directorul financiar și cu directorul comercial”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Miruță. „În condițiile actuale, generate de modul în care TAROM a fost condusă și coordonată în ultimii ani, la finalul anului 2026, toți banii primiți trebuie restituiți dacă planul de restructurare nu demonstrează viabilitate. Iar în forma actuală, nu o demonstrează”, mai transmite ministrul. Radu Miruță a declarat că în următoarele trei zile, autoritățile vor informa Comisia Europeană că acțiunile pe care TAROM trebuia să le finalizeze până la 1 iunie vor fi implementate în regim accelerat. De asemenea, în termen de șase săptămâni, ministerul intenționează să prezinte un proiect privind viitorul companiei și să solicite o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a susține noua strategie. În plus, până la mijlocul lunii septembrie, conducerea companiei va transmite un plan de restructurare revizuit. „Noua conducere a reluat deja procesul intern de refacere a bugetului pe baza adevărului, nu a poveștilor”, a mai spus ministrul.
Livrarea avioanelor Boeing Max către Tarom se amână din nou
Tarom a semnat în 2024 un contract de leasing pentru achiziția a două aeronave Boeing 737 MAX 8 cu CDB Aviation, subsidiara irlandeză a CDB Financial Leasing Co., Ltd. Cele două aeronave fac parte din procesul de modernizare a flotei TAROM și ar fi trebuit livrate în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026. Termenul a fost însă decalat pentru luna în care ne aflăm (iulie 2026), însă și acest termen a fost „deturnat”. Reprezentații Tarom au explicat pentru Gândul care sunt motivele acestei întârzieri, dar și când ar putea ajunge la București prima aeronavă Boeing 737 Max 8. Cele două avioane Boeing Max pe care Tarom le cumpără în leasing întârzie din nou să decoleze către București. După ce livrarea a întârziat deja jumătate de an, termenul de iulie 2026 a fost și el decalat. Loading … În prezent, Tarom trage speranțe la un nou termen și explică de ce s-a ajuns la aceste întârzieri, care ar veni din cauza rigorilor din partea autorităților americane din domeniul aviației. Tarom dă „vina” pe autoritățile americane „Conform planului, prima aeronavă Boeing 737 MAX pentru TAROM urma să vină la finalul lunii iulie. Aceasta va sosi cu o lună întârziere, la final de august. Conjunctura întârzierii cu o lună: Recentele informări venite de la FAA (Federal Aviation Administration, autoritatea guvernamentală din Statele Unite responsabilă de siguranța aviației civile) către Boeing referitoare la modificări ale procesului de depunere a certificărilor pentru configurația aeronavelor la interior. Acest proces se aplică inclusiv aeronavelor ce urmează a fi livrate către TAROM. Ne-au fost transmise în timp util informări cu privire la decalarea termenelor de livrare a aeronavelor din 2026”, au precizat reprezentanții Tarom în exclusivitate pentru Gândul. Sursa citată mai arată că întârzierea „rezultă din cerințele modificate de depunere și nu are legătură cu pregătirea tehnică a aeronavei sau a elementelor din interiorul acesteia”. „În acest moment, termenul de livrare asumat este finalul lunii august 2026, pentru prima aeronavă”, mai transmit reprezentanții Tarom. Scandalul din jurul Boeing Max Cele două avioane Boeing 737 Max sunt achiziționate de Tarom în sistem de leasing. Valoarea exactă a ratelor nu a fost comunicată de companie, însă, prețul de listă pentru un astfel de aparat ar fi de aproximativ 120 de milioane de dolari. Capacitatea unei astfel de aeronave este de 189 de locuri. Aeronavele Boeing Max sunt foarte controversate, după ce între 2018 și 2019, două accidente s-au soldat cu moartea a peste 350 de oameni. După aceste catastrofe, în jurul aeronavelor s-a închegat un adevărat scandal, presărat și cu acuzații care nu au putut fi probate. În ceea ce privește Tarom, potrivit informaților publicate pe site-ul oficial, flota companiei este foarte mică, iar livrarea noilor aparate ar conta pentru eficientizarea zborurilor, dar și pentru confortul pasagerilor. Aceasta este flota Tarom: patru Boeing 737 – 800 NG două Boeing 737 – 700 șase aeronave de tip ATR
Ultima şansă de salvare pentru TAROM
Planul de restructurare al TAROM, ce include şi un ajutor de stat, este ultima şansă pentru companie. Legal, statul nu mai poate să dea bani pentru redresarea acesteia, a declarat, joi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Într-o intervenție publică, șeful Consiliului Concurenței a arătat că, deși planul de restructurare al companiei aeriene etalon a României a fost aprobat de Comisia Europeană, statul nu mai are fonduri pentru ajutoare de stat în acest sens. Ajutorul de stat nu mai poate fi acordat „Există un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, dar banii sunt naţionali. Dacă vreţi, este o ultimă şansă pentru TAROM, pentru că legal nu mai putem să le dăm bani. Deci, planul ăsta de restructurare trebuie să ducă TAROM la viabilitate economică, dar legal nu mai avem voie să mai dăm bani după acest ajutor de salvare. În aceeași intervenție, oficialul a reamintit că TAROM nu a mai înregistrat profit din anul 2008. TAROM-ul real n-a mai avut profit din 2008. A vândut nişte active, dar, din activitatea de transport aerian, n-a mai făcut profit din 2008. Deci, evident că o companie nu poate să meargă să piardă bani 20 de ani la rând. De asta spun acum că e o ultimă şansă pentru restructurarea TAROM. Sper să ajungă la viabilitate, conform planului de restructurare. Dacă nu, vor trebui găsite alternative”, a afirmat Chiriţoiu pentru Agerpres. Sursă Foto – Facebook Închiderea companiei ar fi un caz extrem În opinia acestuia, închiderea companiei e un caz extrem, deşi au fost cazuri când s-a întâmplat acest lucru. Cea mai bună soluție ar fi atragerea unui investitor, un partener comercial. „Închiderea companiei e un caz extrem, dar s-au întâmplat lucrurile astea în Bulgaria. În Ungaria s-au întâmplat situaţii de genul ăsta. Alte situaţii sunt, dacă ne uităm la Italia, de exemplu, să găseşti un investitor, un partener comercial”, a mai subliniat acesta. Compania TAROM se află în proces de implementare a unui Plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acesta include termene, indicatori şi angajamente clare ale statului român până la finalul lui 2026. Planul de restructurare include un ajutor total de până la 95,3 milioane euro, care presupune ştergere de datorii şi injecţie de capital. Printre condiţiile impuse de Comisia Europeană se află reducerea flotei de la 18 la 14 aeronave şi scăderea numărului de rute, pentru a limita distorsiunile concurenţiale.
Oana Gheorghiu, dezvăluire a unui document aprobat de Grindeanu ca ministru al Transporturilor, despre listarea unor companii la bursă: Dovada minciunii domnului Nu Ne Vindem Țara Sorin Grindeanu
Vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu, a publicat miercuri un document în care susține că anul trecut, ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul PSD. „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia”, a precizat Oana Gheorghiu. Potrivit documentului prezentat, lista companiilor vizate pentru listare ar fi fost și mai amplă, incluzând mai multe instituții și societăți din energie, transporturi și economie. În același document sunt menționate și: CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Societatea Națională a Sării Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia, SN a Apelor Minerale. „Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”, a mai precizat Oana Gheorghiu. În document se mai menționează că listarea companiilor de stat este recomandare OECD, că e obiectiv asumat prin PNRR, că e necesară pentru atingerea jalonului 443, că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice. „Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, afirmă Oana Gheorghiu.
În timp ce TAROM își așteaptă ultima strigare, o altă companie aeriană românească prinde aripi
AnimaWings a anunțat că BT Asset Management SAI, Winners Holding Investments și EVERGENT Investments vor intra în acționariatul companiei. În urma tranzacției, cele trei entități ar urma să dețină împreună 50% din companie. Acordul a fost semnat la București și urmează să fie analizat și aprobat de Consiliul Concurenței și de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe. Fondatorii companiei, Marius Pandel și Cristian Pandel, își păstrează participațiile, iar Marius Pandel va continua să ocupe funcția de CEO. Structura de management rămâne aceeași, în condițiile în care compania își continuă planurile de dezvoltare. AnimaWings a fost fondată în 2020 și face parte din Memento Group, alături de Christian Tour. Extindere de flotă și rute Compania operează în prezent 7 aeronave Airbus și are în plan extinderea flotei la 14 aeronave până la finalul anului 2027. Aeronavele sunt configurate pe trei clase de servicii: Business, Premium Economy și Economy. În sezonul de vară, operatorul va avea 60 de rute către 30 de destinații, incluzând zboruri interne între București și orașe precum Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Oradea, dar și curse externe către destinații europene. Pentru vara 2026, compania a anunțat și un program extins de zboruri charter către destinații din Grecia, Italia, Turcia și Spania, cu plecări din București și alte orașe din țară. De ce este incert viitorul TAROM La jumătatea lunii aprilie, Vicepremierul Oana Gheorghiu anunța că TAROM generează pierderi de mai bine de 10 ani și anunța că Guvernul urma să decidă ce va face în cazul acestei companii, în cazul în care planul de restructurare a acestei companii nu ar fi fost prelungit de Comisia Europeană și aceasta ar fi fost nevoită „să își regândească întregul flux”. Ministerul Transporturilor analizează în prezent situația companiei, iar Guvernul așteaptă un răspuns oficial privind direcția de urmat. Tarom este singura companie din portofoliul ministerului pentru care nu există încă o poziție clară. Executivul ia în calcul și un scenariu negativ, în care Comisia Europeană nu va aproba prelungirea planului de restructurare. În acest caz, autoritățile spun că vor fi necesare decizii rapide. Există semnale că implementarea este întârziată, iar echilibrul financiar rămâne fragil. TAROM funcționează în continuare sub controlul statului și este inclusă într-un plan de redresare aprobat de Comisia Europeană, care vizează reducerea pierderilor și stabilizarea operațiunilor, însă finalizarea acestuia depinde de deciziile politice și de capacitatea de a atrage capital sau parteneriate externe.
Cursele aeriene spre Orientul Mijlociu, afectate de atacul SUA și al Israel împotriva Iranului. TAROM suspendă temporar zborurile către Tel Aviv
TAROM anunță că suspendă temporar zborurile către Tel Aviv. Autoritățile israeliene au declarat închiderea temporară a spațiul aerian al Israelului și aeroportul internațional Ben Gurion din Tel Aviv pentru zborurile civile până la data de 3 martie 2026. TAROM informează că suspendă temporar operarea zborurilor comerciale către și dinspre Tel Aviv (TLV), în perioada 28 februarie – 3 martie 2026, inclusiv. Autoritățile israeliene au declarat închiderea temporară a spațiul aerian al Israelului și aeroportul internațional Ben Gurion din Tel Aviv pentru zborurile civile până la data de 3 martie 2026, măsură publicată prin NOTAM-urile oficiale A0195/26 și A0196/26. În aceste condiții, zborurile comerciale regulate către și dinspre Tel Aviv nu pot opera. În consecință, Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM informează că suspendă temporar operarea zborurilor comerciale către și dinspre Tel Aviv (TLV), în perioada 28 februarie – 3 martie 2026, inclusiv. Astfel, sunt anulate zborurile OTP–TLV și TLV–OTP precum și a cursele de retur aferente: – 28 februarie: RO155 OTP–TLV – 1 martie: RO156 TLV–OTP, RO2153 OTP–TLV, RO2154 TLV–OTP – 2 martie: RO155 OTP–TLV – 3 martie: RO155 OTP–TLV, RO156 TLV–OTP „TAROM monitorizează permanent evoluțiile din Israel, în coordonare cu partenerii operaționali și autoritățile relevante, pe multiple planuri – securitate, spațiu aerian și operare aeroportuară și va reveni cu UPDATES în timp real. Siguranța pasagerilor și a echipajelor reprezintă prioritatea TAROM. Compania va relua operarea zborurilor către Tel Aviv imediat ce condițiile operaționale vor permite acest lucru”, transmite TAROM. Opțiuni pentru pasagerii afectați Pasagerii cu rezervări pe zborurile TAROM către/dinspre Tel Aviv în perioada afectată vor fi informați direct și pot opta pentru reprogramarea călătoriei (rebooking) pentru o dată ulterioară, după reluarea operațiunilor; Pentru informații actualizate privind zborurile, pasagerii sunt rugați să consulte www.tarom.ro sau să contacteze Call Center TAROM. RECOMANDAREA AUTORULUI: SUA și Israel au atacat Iranul. Trump: „Am lansat o operațiune majoră”. Liderul Khamenei a părăsit țara. Iranul închide spațiul aerian Iranul ripostează cu rachete asupra Israelului. Armata Isrealiană: „Cetățenii să intre într-un spațiu protejat“. Alarmele au sunat în Tel Aviv
Oana Gheorgiu anunță restructurări masive în companiile de stat: ultimele șanse pentru TAROM, CFR, Metrorex și altele
„Cel puțin trei dintre companii trebuie să fie într-un proces avansat de restructurare la 31 august, astfel încât să ne îndeplinim jalonul. Toate companiile de pe listă (lista este publică) vor intra în acest proces. Nu va fi niciuna lăsată în urmă”, a spus Oana Gheorgiu pentru Economedia. Potrivit vicepremierului, proiectul pilot include 22 de companii de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei. Exemple de companii în proces de restructurare Oana Gheorgiu a oferit și ca exemple la Transporturi: CFR (mai multe companii din grup, unele aflate în faliment sau lichidare), TAROM și Metrorex. La Energie, Elcen și alte companii, iar la minerit companii precum Remin și Minvest. „Toate vor fi analizate. Cu toate se va parcurge acest proces de reașezare și restructurare. Fiecare companie va fi analizată în parte și, în funcție de rezultatele analizei, se va contura viitorul restructurării”, a explicat vicepremierul. Întrebată despre zona cu cea mai mare risipă din companiile de stat, Oana Gheorgiu a precizat că analiza detaliată este în lucru la AMEPIP și nu a oferit date concrete, dar a menționat că în multe cazuri cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile. Totuși, nu este vorba întotdeauna despre salarii exagerate, ci despre disproporția dintre personalul operațional și cel TESA, precum și insuficiența veniturilor în raport cu cheltuielile. „În unele companii este nevoie de reașezare, de reechilibrare a personalului. Obiectivul reformei nu este concedierea oamenilor, ci eficientizarea activității și creșterea veniturilor. Analizăm totul din perspectiva îmbunătățirii felului în care se întâmplă lucrurile, nu a concedierilor”, a subliniat vicepremierul. Oana Gheorghiu: „Vina este a managementului, nu a angajaților” Despre managementul defectuos, Oana Gheorgiu a spus: „Dacă oamenii își primesc salariile degeaba, vina este a managementului, nu a angajaților. Este rolul consiliului de administrație să identifice aceste probleme. Calitatea membrilor consiliului și a directorului arată dacă o companie are șanse să funcționeze eficient sau nu. Cu un consiliu slab, nicio companie nu va performa. Datele statistice și practicile altor țări confirmă acest lucru.” Vicepremierul a mai explicat că guvernanța în companiile de stat înseamnă ca fiecare să își facă rolul și să nu intervină peste atribuțiile altora. Consiliile de administrație nu sunt doar instrumente pentru plata unor oameni, ci pot face diferența între performanță și neperformanță. „Învățăm acum împreună cu toată lumea că, pentru ca o companie de stat să funcționeze, calitatea guvernanței și a managementului este esențială. Aceasta este cheia succesului restructurării și a eficientizării activității”, a afirmat Oana Gheorgiu. Gheorgiu a mai precizat că, din aproximativ cele aproximativ 1.300 de companii de stat, nu toate vor fi închise, chiar dacă unele sunt „găuri negre” sau în pierdere de ani de zile. Companiile vor fi închise oficial doar dacă se află în faliment, lichidare sau insolvență și nu mai au șanse de redresare. Ea a dat ca exemplu CFR Marfă și alte firme din zona feroviară, care sunt de ani de zile pe lista companiilor de stat și necesită clarificări legate de patrimoniu sau active neutilizabile. Unele companii dețin obiecte sau echipamente care nu mai sunt utile, cum ar fi locomotive de epocă care ar trebui să fie în muzee, dar pe care nimeni nu le vrea din cauza costurilor de întreținere. Vicepremierul a subliniat că pierderile financiare singure nu sunt criteriu de închidere; decizia se ia doar pentru companiile care nu mai pot fi salvate din punct de vedere economic sau juridic. Ce se întâmplă cu Metrorex și TAROM Despre TAROM, Gheorgiu a explicat că planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană nu a fost implementat complet. Planul includea și înoirea flotei de aeronave și se încheie la sfârșitul acestui an. Analiza AMEPIP va stabili pașii următori, iar vicepremierul a subliniat că Tarom nu va fi lichidată. „Cred că TAROM are nevoie de un partener care să ajute compania să facă performanță, posibil printr-un parteneriat public-privat sau cu un alt operator. Statul român a tot încercat diverse soluții, dar dacă nu schimbăm nimic, compania riscă să dispară. Ne dorim ca TAROM să reziste”, a spus Gheorgiu. În ceea ce privește Metrorex, compania este strategică și va rămâne subvenționată, fiind normal pentru serviciile publice de metrou să nu fie autosustenabile. Totuși, autoritățile vor analiza proporția subvenției în totalul cheltuielilor și vor căuta metode de creștere a veniturilor proprii, inclusiv prin investiții în infrastructură și digitalizare. Gheorgiu a subliniat că reforma trebuie să aducă eficiență și condiții mai bune de muncă pentru angajați, fără a afecta serviciul public.
Vicepremierul Oana Gheorghiu despre TAROM: într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe
Guvernul are pentru TAROM un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană în curs, care se închide la finalul anului 2026, cu un buget alocat pentru a achiziționa aeronave, a declarat vice-premierul Oana Gheorghiu, sâmbătă la Digi24. Compania de stat este una din cele 22 ce trebuie restructurate până la sfârșitul anului și pentru care există jalon în PNRR. „Ce ne propunem până la finalul anului este ca pentru toate aceste 22 companii din primul val să avem clar planul de restructurare și început de implementare a acestor planuri și în paralel, pentru că nu ne oprim la aceste 22, să începem analiza și pe următoarele companii”, a spus Oana Gheorghiu. Despre TAROM, vicepremierul a spus că această companie, confruntată cu probleme financiare grave trebuie să existe în continuare: „Cred că există o emoție la nivelul societății pentru această companie. Asta e percepția mea. Deci, într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe”. Despre soluția ieșirii din impas, vicepremierul nu s-a pronunțat în niciun fel. Oana Gheorghiu a lăsat, însă să se înțeleagă că o privatizare a TAROM nu ar fi o variantă greșită. „Care este soluția potrivită pentru ea? Nu mă pot antepronunța, dar ce aș vrea să spun este că mi-aș dori foarte mult să ieșim din paradigma asta a nu ne vindem țara sau nu facem parteneriate public-private, că vine cineva și ne ia ceva. Cred că interesul statului român este să aducă plusvaloare pentru societate, să aducă bani pentru societate, nu să-i piardă. Iar felul în care a gestionat până acum lucrurile ne arată că nu a făcut-o bine”, a spus vicepremierul.
Bolojan despre situația de la Tarom: Cred că este mult loc de mai bine
Întrebat despre situația companiilor de stat care funcționează în pierdere, și fiind exemplificat Tarom, premierul Bolojan a declarat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că Tarom are nevoie de o conducere mai competentă, cu o viziune strategică. Întrebat despre viitorul companiei Tarom, Bolojan a declarat: „Nu am o soluție pe care să vi-o propun aici, că altfel aș fi managerul de la Tarom, dar cred că este mult loc de mai bine”. Acesta a subliniat diferența dintre Tarom și companii aeriene din alte state: „Mă gândesc la companii care au plecat exact din situația Tarom în urmă cu 20 de ani. Vă rog să vă uitați la o țară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor națională și cred că cei care au fost în conducerea Tarom au trebuit să se gândească unde suntem noi”. „Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie!” Acesta a criticat instabilitatea de la vârful companiei: „Într-un an de zile au fost schimbați 3 sau 4 manageri la Tarom. Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie”. Totuși, șeful Guvernului a susținut că se poate susține o companie aeriană: „Eu cred că spațiu aerian românesc și conectarea României cu lumea pot fi făcute și de către o companie românească administrată profesionist cu personal dimensionat corect cu flote cumpărate cu cap și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine, dar pentru asta, v-am spus, e nevoie de un management cât mai bun de stabilitate și de totuși un plan și o strategie”.