De ce se sinucid mai mulți tați decât mame după nașterea copilului
Un studiu din Țara Galilor arată că șapte tați se sinucid pentru fiecare mamă în primii doi ani de viață ai copilului – o criză „ascunsă” care ar putea fi prevenită prin includerea bărbaților în serviciile de sănătate mintală. Cercetătorii de la Universitatea Swansea au analizat datele din Țara Galilor între 2002 și 2021 și au descoperit cifre alarmante: aproximativ 107 tați s-au sinucis în primele 1.001 de zile de viață ale bebelușilor lor, comparativ cu doar 16 mame. Studiul relevă o inegalitate majoră în sistemul de sănătate: în timp ce femeile însărcinate și mamele proaspete au acces la servicii specializate de sănătate mintală în perioada nașterii, tații sunt aproape complet excluși de la aceste programe, conform The Independent. „Această cercetare este un semnal de alarmă”, a declarat fosta ministră a sănătății Dame Andrea Leadsom, care a finanțat studiul prin noua sa organizație caritabilă. „Tații sunt excluși din serviciile specializate de sănătate mintală perinatală, însă din datele din Țara Galilor știm că de șapte ori mai mulți tați decât mame au murit prin sinucidere în această perioadă”. Categoriile cu risc mai mare Cercetarea arată că riscul este mai mare pentru tații care devin părinți pentru prima dată și pentru cei din zone defavorizate social. „Este important să ne amintim că aceste cifre reprezintă vieți reale pierdute”, subliniază echipa de cercetare. Autorii studiului cer includerea taților în serviciile de sănătate mintală prenatală, argumentând că măsura ar putea salva vieți și ar reduce inegalitățile din sistem. Problema este amplificată de faptul că Țara Galilor este singura națiune din Marea Britanie care înregistrează vârsta copiilor la momentul sinuciderii paterne, ceea ce înseamnă că această „criză ascunsă” ar putea exista și în alte părți, dar rămâne nedetectată. Dame Andrea Leadsom, care a trecut prin depresia postnatală, susține că experiența proprie i-a arătat „cât de dificile pot fi acele zile de început și cât de important este să sprijinim mamele, tații și îngrijitorii”. Organizația sa caritabilă a acordat deja o subvenție de 1 milion de lire sterline pentru înființarea unui program național dedicat taților, primul pas către recunoașterea și abordarea acestei probleme neglijate.
Studiu: Creierul bărbaților se micșorează după apariția primului lor copil
Creierul uman este extrem de plastic, iar structura lui se poate schimba chiar și la vârsta adultă. Cercetări efectuate asupra femeilor devenite mame au evidențiat fără dubiu o schimbare în activitatea neurală, în sensul că aceasta capătă o plasticitate mai mare. Și e și normal: creierul mamei se adaptează la noile circumstanțe de viață, îi oferă acesteia toate datele pentru ca ea să identifice nevoile copilului și să-l îngrijească în consecință. Maternitatea a fost asociată cu schimbări în multe zone ale creierului, caracterizate ca parte a „rețelei de îngrijire parentală”, esențială pentru identificarea dorințelor și nevoilor unui copil. Zone din creierul mamei care-și intensifică activitatea după naștere Schimbări au loc în cortexul prefrontal (implicat în luarea deciziilor, în controlul impulsurilor, planificare, o ajută pe mamă să fie eficientă în raport cu bebelușul), în amigdală (centrul emoțiilor, al fricii și am motivației) care se mărește și devine mai reactivă, crescând sensibilitatea la semnalele copilului, în hipocamp (zona responsabilă cu memoria și orientarea spațială – interesant este că, în timpul sarcii, acesta se micșorează, dar își revine după naștere). De asemenea, hipotalamusul (esențial pentru comportamentul matern) devine foarte activ, striatul (nucleus accumbens și alte zone din sistemul de recompensă) crește sensibilitatea la oxitocină și dopamină, face ca interacțiunea cu bebelușul să devină plăcută, cortexul parietal și temporal (implicate în procesarea socială și recunoașterea emoțiilor) se activează când interpretează expresiile copilului. Și la tați se schimbă modificarea! Această descoperire i-a determinat pe oamenii de știință să se întrebe ce se întâmplă în creierul unui bărbat care devine tată. The Economist are o ediție specială de weekend, dedicată, săptămâna aceasta, parentingului. Prestigioasa revistă a adunat date din cercetări desfășurate pe mai mulți ani, care arată că și în creierul bărbaților care devin tați se petrec lucruri. În studiul intitulat „Tații aflați la primul copil prezintă reduceri longitudinale ale volumului cortical de materie cenușie: dovezi din două eșantioane internaționale”, cercetătoarea Magdalena Martínez-García și echipa sa au folosit imagistica prin rezonanță magnetică pentru a investiga schimbările din creierul taților aflați la primul copil. Etape și rezultate Care au fost etapele studiului? Într-o primă etapă, oamenii de știință au scanat creierele a 20 de bărbați, în Barcelona, înainte ca partenerele lor să rămână însărcinate și apoi din nou, la două luni după nașterea copilului. Ca grup de control, 17 bărbați fără copii și fără planuri de a deveni tați au fost scanați în momente similare cu cele ale taților. În plus, cercetătorii au scanat și un alt lot de 20 de proaspăt-tătici în Los Angeles, la mii de kilometri depărtare, pentru comparație. Iată ce au descoperit cercetătorii în urma tuturor scanărilor: pentru bărbații fără copii, nu au fost detectate diferențe în volumul total al cortexului cerebral între cele două sesiuni de scanare. Totuși, la proaspăt-tătici s-a observat o reducere cu aproximativ 1% a cortexului cerebral. Dar oamenii de știință nu s-au oprit aici și au vrut să vadă care anume rețele din creier s-au schimbat odată cu paternitatea. Modificări în procesele de mentalizare Rezultatele pentru două rețele au fost observate atât în eșantionul spaniol, cât și în cel american: rețeaua vizuală și așa-numita rețea a modului implicit (cercetătorii au denumit-o „default mode”) au prezentat reduceri de volum la tații aflați la primul copil. Cercetătorii au subliniat că rețeaua default mode poate fi relevantă pentru așa-numitul proces de mentalizare (de exemplu, reflectarea și interpretarea comportamentului bebelușului). Rețeaua vizuală este relevantă pentru recunoașterea copilului. Sunt schimbările observate în creier negative? Deși micșorarea unor regiuni cerebrale poate fi asociată cu degenerarea creierului, ca în demență, oamenii de știință subliniază clar că schimbările observate în studiul lor sunt puțin probabil să fie negative. De exemplu, adolescența este asociată cu eliminarea sinapselor redundante din creier, proces reflectat în dezvoltarea cognitivă și emoțională a adolescentului. Astfel, o reducere a volumului cerebral poate fi legată de o îmbunătățire a funcției la adolescenți. Un proces similar ar putea avea loc și în timpul paternității, prin optimizarea rețelelor relevante pentru îngrijirea copilului.