Ce este de fapt TAXA pe STÂLP și de ce este contestată de mediul de afaceri
Celebra taxa pe stâlp nu este o noutate, ea a fost reintrodusă după ce a mai existat și în trecut. Noua dare este o taxă pe construcțiile speciale, cum ar fi stâlpii de electricitate, turnurile de telecomunicații, conductele, și alte structuri similare deținute de companii. Inițial introdusă în 2014 de Guvernul Ponta și eliminată în 2017, „taxa pe stâlp” este un impozit aplicabil construcțiilor speciale care nu sunt deja supuse altor taxe pe clădiri. Aceasta se aplică unor obiective precum silozuri, antene de telecomunicații, panouri fotovoltaice și alte construcții similare, specifică BZI. Aceste structuri nu sunt folosite drept locuințe sau spații de birouri, motiv pentru care legislația fiscală le tratează diferit față de clădirile obișnuite. Firmele care le dețin trebuie să plătească un impozit separat, calculat în funcție de valoarea lor contabilă. O taxă falimentară Ideea nu este nouă. Taxa a fost introdusă pentru prima dată în 2014, în timpul guvernului Ponta, ca parte a unui efort mai larg de a genera venituri suplimentare la bugetul de stat. La vremea aceea, cota era de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale, ceea ce a generat o reacție puternică din partea mediului de afaceri, deoarece numeroase industrii, de la energie și telecomunicații până la agricultură și infrastructură, se bazau pe astfel de active. În 2017, taxa a fost eliminată, considerându-se că nu aduce încasările scontate și că pune presiune nedorită pe mediul privat. Cu toate acestea, spre finalul anului 2024, măsura a reapărut prin așa-numita „ordonanță-trenuleț”, fiind reintrodusă pentru anul fiscal 2025. De această dată, discuțiile din jurul taxei au vizat atât nivelul impozitului, cât și impactul pe care l-ar putea avea asupra investițiilor. În forma vehiculată cel mai des, firmele private sunt obligate să plătească un impozit de 1% din valoarea netă a construcțiilor speciale, în timp ce activele aflate în proprietatea publică, dar administrate de companii, sunt taxate cu o cotă redusă, de 0,5%. Guvernul a introdus și posibilitatea acordării unei bonificații pentru plata anticipată, ceea ce înseamnă că societățile care achită impozitul înainte de termen pot beneficia de o reducere de 10%. De ce este controversată şi ce efecte poate avea Controversele nu au întârziat să apară. Numeroși economiști și reprezentanți ai mediului privat susțin că această taxă riscă să se transforme într-o povară pe termen lung, deoarece firmele tind să transfere costurile suplimentare către consumatori. În lipsa posibilității de a absorbi aceste cheltuieli, prețurile finale la energie, servicii sau produse agricole pot crește, amplificând presiunea inflaționistă. Totodată, companiile din domenii strategice avertizează că reinstituirea taxei poate afecta randamentul investițiilor deja planificate, reducând apetitul pentru proiecte mari precum dezvoltări energetice, modernizarea infrastructurii sau extinderea rețelelor de telecomunicații. Unele estimări arată că, în ciuda reacțiilor publice, veniturile obținute de stat nu vor depăși aproximativ un miliard de lei, o sumă considerată modestă raportată la nevoile bugetare ale țării. Efectul asupra mediului de afaceri este, așadar, ambivalent. Deși statul caută să-și consolideze finanțele prin diversificarea surselor de venit, companiile afectate consideră că taxarea infrastructurilor esențiale poate frâna dezvoltarea economică, reduce competitivitatea și crea incertitudine într-un climat investițional deja sensibil. În practică, doar firmele care dețin construcții speciale plătesc această taxă; societățile fără astfel de active nu sunt vizate de măsura fiscală. Prin urmare, multe persoane se pot întreba ce este taxa pe stâlp, măsura care la finalul anului 2024, prin aşa-numita „ordonanţă-trenuleţ” a fost reintrodusă pentru 2025. Recomandarea autorului: „Taxa pe stâlp”, adoptată. Ciolacu: „Va avea un impact în zona privată de aproximativ 300 mil. lei”/ UPDATE: Precizările ministrului Tánczos Barna Președintele Consiliului Fiscal consideră că veniturile din taxa pe stâlp nu acoperă tăierea CAS
Comisia Europeană vrea să taxeze alimentele ultraprocesate. Măsura urmărește reducerea mortalității cauzate de bolile cardiovasculare
În documentul care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii decembrie, Comisia Europeană afirmă că o astfel de taxă ar stimula adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase. Autorii notează că o „micro-taxă la nivelul întregii UE” poate menține prețurile stabile și poate produce schimbări în comportamentul consumatorilor fără a provoca prejudicii financiare semnificative. Producătorii ar fi încurajați astfel să își facă produsele mai sănătoase. Veniturile generate de taxă ar urma să fie folosite exclusiv pentru programe de promovare a sănătății la nivelul Uniunii Europene. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în UE Executivul european subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de cazuri anual. Costul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an. Există dovezi care leagă consumul ridicat de alimente ultraprocesate de un risc crescut de obezitate, diabet și boli metabolice, notează documentul. Pe lângă taxe, planul sanitar prevede și modernizarea legislației de control al tutunului până în 2027, precum și introducerea unui sistem de clasificare la nivel european pentru alimentele procesate. Comisia Europeană își propune să reducă mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare cu 20% până în 2035, prin diverse inițiative.
Taxă uriașă de parcare, plătită de un turist care și-a lăsat mașina 13 ore în Cluj-Napoca: „Ca-n Dubai!”
Cluj-Napoca devine un oraș tot mai scump. Un turist a petrecut o noapte în oraș și a plecat de acolo dezamăgit. Potrivit Știri de Cluj, turistul nu a plecat cu gust amar din cauza serviciilor, a restaurantelor sau a peisajelor urbane, ci din cauza unui tichet de parcare. El și-a parcat mașina timp de 13 ore și jumătate, pe durata nopții, în timpul săptămânii. Parcarea oferă mașinii un grad de siguranță sporită, însă costurile sunt foarte ridicate. Când a venit să ia nota de plată de pe bonul emis de Primăria Cluj-Napoca, a fost șocat – suma pe care o avea de plată era de 208 lei. „A venit ca o palmă peste față turistului. Acesta a scris un mesaj ironic și revoltător „Tichet de plată parcare Cluj! Nu, nu Dubai, Cluj! Parcarea Primăriei Cluj 13,50 ore pe timp de noapte în cursul săptămânii, 208 lei de plată! Așa încurajează turismul autoritățile. Am plătit 300 lei camera de hotel, dacă știam, o luam înăuntru măcar să facă și un duș!”, scrie Știri de Cluj. Chiar dacă parcarea oferă un grad de confort și siguranță sporită, costul ridicat pentru timpul petrecut acolo, mai ales pe timp de noapte, i-a făcut pe mulți să se întrebe dacă Clujul mai este un oraș prietenos cu turiștii. S-a scumpit PARCAREA de REȘEDINȚĂ în București Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat anul trecut o majorare de 10,4% pentru tarifele anuale ale parcărilor de reşedinţă. În prezent, taxa anuală este stabilită în funcţie de zona unde se afla locul de parcare în Capitală, precum şi sectoarele, la rândul lor, fiind împărţite în zonele A, B, C şi D. Autorul recomandă: Nu este o glumă! Cât costă un șezlong pe plaja din Mamaia a familiei Simonei Halep, unde administratorul i-a făcut „săraci” pe turiștii cu cearșafuri Noile tarife de parcare la mare. Prețurile au crescut la 4 lei pe oră
Exclusiv | Ce cred specialiștii despre o taxă pentru giganții digitali
Introducerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale marilor companii digitale, pe model german, discutat în prezent de responsabilii de la Berlin, ar mai putea aduce la buget venituri necesare pentru acoperirea deficitului actual din România. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate și analistul economic Petrișor Peiu, în prezent senator AUR, au explicat ce presupune implementarea unei astfel de taxe, de la cadrul normativ internațional, până la cuantumul estimat al încasărilor la buget. Taxarea giganților digitali operează în câteva state europene, care au introdus versiunile proprii de DST (Digital Services Tax). Nivelul este de 3% în Franța, Italia, Spania, și 5% în Austria, cu praguri minime de venituri globale și locale pentru companiile vizate, a explicat pentru Gândul Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. „Germania are în plan un nivel de 10% pentru taxarea unor platforme precum Google sau Facebook, argumentând că firmele beneficiază de pe urma infrastructurii locale, au marje ridicate de profit, dar nu plătesc aproape deloc taxe. În Franța a apărut o propunere de a ridica taxa la 5% din veniturile companiilor vizate, neaplicată deocamdată. În Italia s-au strâns anul trecut mai puțin de 500 de milioane de Euro, în Franța estimările sunt de 800 de milioane de euro”, arată specialistul. „În România piața de publicitate digitală a fost estimată la puțin sub 300 de milioane de Euro anul trecut, și doar o parte e acoperită de giganții vizați de proiectul de taxare, însemnând că un nivel de 3% ar putea aduce venituri sub 10 milioane de Euro chiar și în condițiile unei creșteri a pieței anul acesta”, a estimat Claudiu Cazacu. „Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice” Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate, a detaliat contextul juridic internațional în ceea ce privește taxarea plăților către nerezidenți. „Toate legislațiile naționale prevăd pentru anumite tipuri de venituri impozite cu reținere la sursă în statul în care este plătitorul. Mă refer aici la impozitele cu reține la sursă pe dobânzi, dividende, redevențe, consultanță, management și altele. Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice”, a detaliat Gabriel Biriș. Potrivit avocatului, toate convențiile de evitare a dublei impuneri între state -care sunt pe modelul OECD, iar România are încheiate aproape 90 – sunt fundamental foarte bune pentru că împart dreptul statelor la impunerea unui venit, să nu existe dublă impunere, care este „Bad for business”, de rău augur pentru afaceri. „În general businessurile ocolesc statele din care rezultă dublă impunere. Numai că numai că în toate convențiile debitare a dublei impuneri plățile pentru acest gen de servicii digitale sunt considerate „business profits”, adică profiturile întreprinderii, și sunt impozitate doar în statul în care este primitorul veniturilor. Deci convențiile de evitare a dublei impuneri nu ne permit în actualul context legislativ să reținem”, a explicat avocatul. „Noi ar trebui cumva să ne gândim la un fel de „permanent establishement digital”, adică sediu permanent digital, adică, chiar dacă nu ești aici, având o pseudo-bază fixă aici, pentru că au agenți care vând în România. Este evident că, pentru o echitate fiscală la nivel internațional, statelor care plătesc astfel de venituri ar trebui – având în vedere că, în general, plățile astea sunt B2B (business to business – n.r.) pentru reclamă, pentru că nu plătim că avem cont pe Facebook sau pe Insta, toate plățile astea B2B sunt cheltuieli deductibile, deci practic reduc baza de impunere în statul plătitorilor, în cazul nostru, România – ar trebui să existe o modalitate prin care statele astea să taxeze și ele o parte, să compenseze scăderea asta a bazei de impunere pentru 16% (pe impozit pe profit – n.r.)”, a spus Gabriel Biriș. O taxă de 10% pe veniturile încasate din publicitate, analizată în Germania, unde impozitul pe profit este 25%, este considerată de Gabriel Biriș prea mare în cazul României. „Este prea mare, pentru că trebuie să te gândești că aceste companii au și ele costuri și dacă tu ai 16% impozit pe profit, adică pentru venituri minus cheltuieli, te uiți și tu cât e o marjă corectă în genul ăsta de servicii. De exemplu, dacă marja este 30% de profit, atunci nu se justifică un impozit mai mare de 5%”, a spus Gabriel Biriș. „Germania a impus un impozit pe profit mai mare. La noi avem 16%, ei au 25%. Deci e posibil ca asta să fie unul din motivele pentru care au propus o cotă mai mare decât la cea care l-am gândit eu”, a spus Gabriel Biriș, contactat de Gândul. „Este ca un fel de taxă pe viciu” Petrișor Peiu, actual senator AUR, cu vastă expertiză ca analist economic, consideră posibila taxă vehiculată un fel de „taxă pe viciu”. „Ideea nu este nouă, ea a mai fost încercat în mai multe state. În al doilea rând, trebuie spus că este destul de greu de aplicat, pentru că ar trebui colaborarea acestor companii. În al treilea rând este ca un fel de taxă pe viciu, pentru că și acesta este un viciu într-un fel, adică este un consum de chestiuni nenecesare. În rest, ce să spun, este în capitolul exotic”, a declarat Petrișor Peiu pentru Gândul. Senatorul crede că fără colaborarea companiilor vizate este greu să se estimeze cifra de afaceri, respectiv veniturile din publicitate care ar urma să fie taxate. „Deci cred că e o propunere oarecum exotică. Nu cred că e genul care să rezolve o astfel de problemă, adică încearcă să evite soluțiile clasice și atunci se învârt în jurul unor chestiuni exotice. Nu, nu văd să funcționeze sau să aibă mare eficiență”, a comentat senatorul AUR. Citiți și: O nouă TAXĂ, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme: „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne
Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE a marilor platforme: Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi
Decidenții politici se gândesc să introducă o nouă taxă marilor companii din industria publicității pentru a mai astupa din gaura bugetară cauzată de deficitul ridicat al României. În acest context, la negocierile pe pachetul de măsuri fiscale, a fost propusă o taxă de 10% pe veniturile multinaționalelor care fac bani din publicitate. Inspirat de o inițiativă asemănătoare, demarată de politicienii germani și francezi, guvernul de la București ar putea analiza serios oportunitatea unei astfel de măsuri fiscale, menită să regleze un desechilibru vizibil: marile platforme internaționale obțin venituri consistente din publicitatea vândută pe piața românească, dar contribuie foarte puțin la bugetul statului. Gândul a cerut opinia economiștilor despre noua propunere avansată la negocieri. Dacă unii o cataloghează drept „probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, alții sunt sceptici în privința aplicării ei, având în vedere politicile de externalizare și optimizare fiscală, dar și caracterul global al marilor corporații transnaționale. Dragoș Cabat, analist financiar: „Multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim” „La nivel european s-a discutat despre taxarea acestor companii și chiar este într-un cadru mai larg făcut. E acea taxă minimă care se ia de la companiile multinaționale, pentru că multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim din punct de vedere fiscal, adică acolo unde sunt taxele cele mai mici pe care le pot plăti”, spune analistul financiar, Dragoș Cabat, pentru Gândul. Dragoș Cabat crede că pentru a evita externalizarea profiturilor marilor companii, este mai indicat de introdus o taxă pe cifra de afaceri. „Poți să pui o taxă pe cifra de afaceri, pentru că dacă pui o taxă de profit, companiile duc profitul dintr-o țară în alta. Deci mi se pare că este o soluție imperfectă la o problemă foarte frecventă și foarte importantă. Și atunci, ca orice soluție imperfectă, ea poate fi și criticată. Dar este probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, încheie Cabat. Adrian Mitroi, profesor ASE: „O soluție interesantă” „Mi se pare o soluție interesantă față de aia cu taxele pe tranzacțiile bancare, care era una absolut neverosimilă. Mai ales că este în același ton cu ceea ce vor să facă autoritățile federale din Germania și din Franța. Eu nu cred că vor reuși atât de mult 10%, dar la nivelul Uniunii Europene există și principial, dar și legal această foarte clară cerință că impozitele sunt aplicate pe cifre de afaceri la locul la care se obțin acele cifre de afaceri”, spune profesorul de economie, Adrian Mitroi, pentru Gândul. Adrian Mitroi se declară sceptic în privința capacității statului român de a taxa multinaționalele. „Deci nu cred că avem capacitatea să ordonăm o asemenea taxă, pentru că ați văzut câte discuții există pentru un banal impozit progresiv, care este și natural și firesc și recomandat de toată lumea”. Prof. Mircea Coșea: „Se dorește mai mult decât ceea ce se poate face” De cealaltă parte, profesorul de economie Mircea Coșea spune că „nu este entuziasmat” de o astfel de taxă. În schimb, el propune o negociere cu marile companii din industria publicitară ca o parte din procentul profitului să fie investit în „activități colective”. „Este o perioadă în care asistăm la lucruri extrem de interesante. Interesant e și ceea ce se dorește mai mult decât ceea ce se poate face. Eu nu sunt deloc entuziasmat de o astfel de idee. Ideea, de fapt, a apărut de mult, acum câtva timp, în SUA. Nu cred că se poate pune o astfel de taxă, pentru că există o serie întreagă de elemente care pot face ca aceste companii, fie să nu aibă profitul la vedere, fie să aibă prevederi de ordin contabil. Problema este că, până la urmă, o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc, pentru că sunt fonduri enorme pe care aceste mari companii le rotesc în toată lumea și ar trebui să fie impozitate cumva. O să citez aici un exemplu din literatura de specialitate. Un exemplu din Australia, când s-a încercat să se impună o astfel de taxă într-o altă formă, mă rog, ceva mai elaborat, nu s-a reușit, dar s-a ajuns la o negociere prin care aceste companii, în funcție de profitul pe care îl au – sume imense – un procent să investească în țara prin care acționează în așa-numite activități de interes colectiv, adică sportiv, recreativ, baze de sport, baze culturale, eventual chiar școli”, spune Mircea Coșea pentru Gândul. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, respectiv, arată o analiză ReportLinker, arată sursa citată. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabilă: Televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate outdoor) – 6%, radio – 4,9%, presa scrisă – sub pragul de 1% În 2024, televiziunea a demonstrat o stabilitate solidă ca mediu dominant și este estimată să ajungă la 406 milioane de euro, marcând o creștere de +10% față de 2023. Piața publicității digitale în România Datele privind piața digitală din România arată că aceasta și-a continuat traiectoria de creștere, atingând o valoare estimată de 283 milioane de euro în 2024. Această creștere a fost determinată de digitalizarea continuă, extinderea comerțului electronic și schimbările în consumul media. Google Search a dominat cheltuielile în publicitatea digitală, urmat de Display,
TAXA pe fiecare plată cu cardul ar putea încuraja economia subterană. Ce spun specialiștii
În ultimele zile, în spațiul public a fost comentată tot mai aprins informația conform căreia Guvernul ar lua în calcul o nouă măsură fiscală care poate afecta milioane de români: introducerea unei taxe aplicate fiecărei tranzacții bancare. Sunt vizate plățile cu cardul, dar și transferurile online sau retragerile de numerar. Scopul declarat este reducerea deficitului bugetar, dar această propunere a stârnit critici dure din partea Băncii Naționale și a experților în fiscalitate. Poziția BNR: „Taxă retrogradă, greu de aplicat” Cu toții avertizează asupra efectelor negative, începând cu creșterea plăților în numerar și terminând cu stimularea muncii la negru. Alții vorbesc chiar de mutarea conturilor în străinătate. Propunerea ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2026, potrivit unui scenariu discutat de grupul de lucru guvernamental. Banca Națională ar avea rol de coordonator, iar băncile ar urma să rețină automat taxa la sursă, pentru fiecare tranzacție efectuată de persoane fizice sau juridice. Viceguvernatorul BNR, Alexandru Nazare, a criticat dur inițiativa, comparând-o cu modelele fiscale eșuate din America de Sud. „Nu văd de ce am vrea să preluăm modele fiscale din America de Sud a anilor ‘90. Este o taxă care targetează populația și, paradoxal, cei care teoretic ar fi cel mai mult afectați sunt cei cu venituri reduse, care își cheltuiesc integral salariul primit pe card. Mai mult, descurajează intermedierea financiară, descurajează digitalizarea, e destul de greu de implementat și, oricum, nu se adresează problemei punctuale pe care o avem acum în următoarele trei luni de zile”, a spus oficialul BNR. La rândul său, avocatul Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, este de părere că o astfel de taxă va încuraja populația să evite sistemul bancar: „Asta ne va face să nu mai plătim cu cardul, să plătim cash. Plățile mari, da, acolo poate dacă ne ia 3 lei, la o plată de cinci, 600 lei nu simțim. Dar la plățile mici va crește foarte mult numărul plăților cash. Noi tocmai asta vrem să încet-încet, să ne ducem cât mai mult posibil la plățile cu cardul, la plățile online, să reducem circulația cash-ului, că în general cash-ul este asociat și cu evaziunea, vom vedea cozi la bancomate, oamenii plătesc cu cash-ul, nu cu cardul, vom avea posibilitatea ca unele companii, în special cele care fac foarte multe plăți, să-și mute conturile în străinătate și să-și țină trezoreria în afara României și de acolo să facă toate plățile, iar dacă se întâmplă asta e mare belea pe sistemul bancar”. Și reprezentanții mediului de afaceri sunt îngrijorați. Sorin Minea, liderul Federației Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta, susține că o astfel de taxă va încuraja plata salariilor în numerar și, implicit, munca la negru. „Dacă la ora actuală îl impozitez, păi crede cineva că vreun salariat va mai accepta să-l plătesc pe card?! Va vrea bani cash, în mână. De ce să mai vrea cineva ca statul să-i ia niște bani? Credeți că pe cineva îi interesează care-i salariu, care îl ia pe hârtie?! Pe toți interesează la ora actuală salariul pe care îl iau în mână și cum se plătește”, pune problema Minea. PSD și UDMR, printre susținătorii acestei idei Potrivit unor surse politice, ideea microtaxării are susținători în interiorul coaliției de guvernare, în special din partea PSD și UDMR. Pentru a limita o eventuală migrație către plățile în numerar, se discută impunerea unor plafoane stricte pentru utilizarea cash-ului. Deocamdată, taxarea tranzacțiilor bancare este doar una dintre propunerile analizate în pachetul de reformă fiscală care se discută la nivel politic. Decizia finală urmează să fie luată zilele acestea, în cadrul negocierilor privind viitoarea formulă guvernamentală. CITEȘTE ȘI: Ții banii pe card? Experții explică de ce ar trebui să ai un fond de urgență, în casă, după penele masive de curent din Europa Un nou VIRUS pe Whatsapp fură datele bancare ale utilizatorilor. Hackerii atacă telefoanele și obțin datele cardurilor, apoi sustrag banii din conturi Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele