Etichetă: taxa

Iranul începe să-și oficializeze controlul asupra Strâmtorii Ormuz printr-un regim de taxă de vamă

Comunicările iraniene către autoritatea maritimă a Națiunilor Unite și experiența navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz sugerează crearea a ceva asemănător unei „cabine de taxare”. Navele trebuie să intre în apele iraniene și să fie verificate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran. Cel puțin două nave au plătit pentru trecere, potrivit AP. Traficul prin strâmtoare a scăzut cu 90% de la începutul războiului cu Iranul, ceea ce a dus la o creștere vertiginosă a prețurilor globale ale petrolului și a provocat penurii alarmante națiunilor asiatice care își procură petrolul din țările din Golful Persic prin intermediul Strâmtorii Ormuz. Doar aproximativ 150 de nave, inclusiv petroliere și nave container, au tranzitat de la 1 martie, potrivit firmei de informații maritime Lloyd’s List Intelligence. Aceasta este puțin mai mult decât traficul normal dintr-o zi înainte de război. Terminalul iranian de pe insula Kharg a încărcat 1,6 milioane de barili în martie – în mare parte neschimbat față de totalurile lunare de încărcare dinainte de război, potrivit firmei de date și analiză Kpler. Majoritatea clienților sunt rafinării mici, private, din China, cărora nu le pasă de sancțiunile americane. Cel puțin 18 nave au fost lovite Majoritatea navelor care au reușit să traverseze în ultimele săptămâni s-au îndreptat spre est, din Golf; navele afiliate Iranului au reprezentat 24% din tranzite, Grecia 18%, iar China 10%, numărate după proprietate sau înmatriculare. Totuși, la o examinare mai atentă, navele conectate la Iran au reprezentat 60% din tranzite în prima parte a războiului, iar în ultimele zile, aproximativ 90%. Aproximativ jumătate dintre nave dezactivează sistemele de identificare radio care le arată locația înainte de a traversa și reapar pe partea cealaltă, în Golful Oman. Există un motiv pentru reticența și prudența lor. Cel puțin 18 nave au fost lovite și cel puțin șapte membri ai echipajului au fost uciși, potrivit Organizației Maritime Internaționale a ONU, care urmărește securitatea maritimă. Nu a specificat ce națiune a atacat navele.

Daniel Băluță: Taxa de dezvoltare urbană a fost revocată!”. Cetățenii din Sectorul 4, sprijin financiar de 600 de lei pentru achiziția de carburanți

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat miercuri, pe pagina sa de Facebook, că taxa de dezvoltare urbană a fost revocată. Cetățenii vor beneficia de un sprijin financiar de 600 de lei pentru achiziția de carburanți. Ambele măsuri au fost adoptate în ședința Consiliului Local și vor intra în vigoare de la 1 aprilie 2026. Daniel Băluță a explicat că aceste decizii vin ca răspuns la contextul dificil cu care se confruntă România, afectată de scumpiri și creșteri rapide ale prețurilor. „Cert este că oamenii au nevoie de ajutor! România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar solidaritatea nu este doar o opțiune, ci o responsabilitate. În acest context, deciziile adoptate astăzi în Consiliul Local al Sectorului 4 nu sunt întâmplătoare, ci măsuri ferme și necesare pentru sprijinirea oamenilor în fața scumpirilor accelerate care afectează nivelul de trai.”, a scris edilul. Băluță a mai precizat că va detalia procedura și condițiile de acordare a acestui sprijin financiar într-o conferință de presă programată pentru luni, 30 martie. „Ceea ce s-a întâmplat astăzi este un semnal clar, și anume acela că noi nu așteptăm, ci acționăm. Sunt convins că, dacă rămânem uniți, putem să depășim și acest moment dificil, așa cum am demonstrat de fiecare dată.”, a anunțat acesta.

Barcelona dublează taxa turistică pentru a combate supraturismul. Care va fi prețul din aprilie 2026

Barcelona, orașul din Spania care este cunoscut drept „grădina Europei”, va deveni o destinație mai scumpă pentru majoritatea turiștilor din întreaga lume. Parlamentul regional din Catalonia a aprobat miercuri o lege care prevede dublarea taxei pentru toți turiștii care se vor caza în hotelurile din Barcelona. Recent, Bazilica Sagrada Familia a devenit cea mai înaltă biserică din lume, după ce ultima piesă a turnului central a fost montată l.a 144 de ani de la începerea lucrărilor.  Biserica a ajuns să aibă înălțimea de 172,5 metri. Barcelona, capitala Cataloniei și cel mai mare oraș al Regatului Spaniei, are o populație de 1,7 milioane de locuitori. Taxa de 5 – 7,5 euro pe noapte, aplicată în funcție de categoria hotelului, va crește la 10 – 15 euro pe noapte. Măsura va intra în vigoare din aprilie 2026, potrivit Reuters. Astfel, turiștii care se vor caza la hotelurile de cinci stele vor fi taxați cu pânâ la 15 euro pe noapte. Pasagerii croazierelor vor plăti în jur de 6 euro. Barcelona nu e singurul oraș european care va crește taxa.  Veneția a crescut numărul zilelor în care turiștii vor fi taxați în sezonul vacanțelor de vară, capitala scoțiană Edinburgh a anunțat  că va introduce o taxă turistică din iulie 2026, Bruxelles a crescut taxa de noapte la 5 euro pentru turiștii care se vor caza la hotel. La București, turiștii vor plăti o extra-taxă de 10 lei (2 euro) pentru fiecare noapte de cazare, potrivit Euronews. Motivul dublării taxei de turist în Barcelona Principalul motiv al dublării taxei îl reprezintă tocmai numărul mare de turiști. Localnicii s-au plâns în ultimii ani că prețurile locuințelor a crescut din cauza turiștilor care închiriază apartamente pe termen scurt. Turiștii care vor închiria o locuință pe termen scurt vor plăti un impozit de 12,5 euro pe noapte. Anterior, plăteau doar 6,25 de euro pe noapte. Din 2028, Barcelona nu va mai permite închirierea pe termen scurt a locuințelor. Sunt și foarte mulți proprietari de hoteluri care au contestat dublarea taxei de teama unor efecte negative. Anual, Barcelona este vizitată de 15,8 milioane de turiști. Nici participanții la conferințe nu vor fi scutiți de taxa turistică. Manel Casals, directorul general al Asociației Hotelurilor din Barcelona, a avertizat: „Într-o zi vor ucide găina care face ouă de aur”. Top 15 obiective din Barcelona Se spune că orașul a fost fondat de fenicieni sau de către cartaginezi. Se numea Barkeno. Potrivit unui mit urban spaniol, numele s-ar trage de la generalul cartaginez Hamilcar Barca, tatăl lui Hannibal Barca. Sub ocupația romană și redenumit Barcino, a prosperat ca oraș portuar din antichitate. Din evul mediu a devenit capitala Comitatului Barcelonei și s-a transformat într-un centru economic important după ce a devenit parte a Coroanei Spaniole din secolul al XVI-lea. Tendințele separatismului catalonian s-au resimțit încă din secolul al XVII-lea.  Din 1931 este capitala regiunii autonome Catalonia și o mare atracție turistică. Potrivit Google Maps, cele mai vizitate atracții turistice ale Barcelonei sunt: Cata Batllo –  bloc de apartamente cu decorațiune fantastică și cu un dragon adormit sculptat pe acoperiș, în prezent un muzeu, proiectat în 1904 de arhitectul Antoni Gaudi, arhitect catalan (1852-1926); Sagrada Familia – Renumita biserică a lui Gaudi, aflată în construcție din 1880; Camp Nou – Stadionul echipei de fotbal FC Barcelona; Casa Mila – o clădire proiectată de Gaudi în stil art nouveau catalan în 1912; Cascada del Parc de la Ciutadella – o fântână sculptată proiectată de arhitectul Josep Fontsere i Mestre în 1877, cu ceva ajutor de la Antoni Gaudi; Parcul Guell – parc cu elemente arhitectonice deosebite proiectat de Gaudi și construit în 1917; Plaça d’Espanya – piața cu renumitele turnuri venețiene; Arcul de Triumf construit de Josep Vilaseca i Casanovas în 1888; Plaza de toros de las Arenas – fost stadion de coride, în prezent un complex comercial și de divertisment;  Catedrala Sfintei Cruci și a Sfintei Eulalia din Barcelona – construită între anii 1298 și 1913; Casa Vicens – construită în 1885, proiectată de Gaudi; Columna lui Columb – înaltă de 60 de metri, este din 1888 dedicată exploratorului care a descoperit „Lumea Nouă”; Palatul Național – Muzeul Național de Artă al Cataloniei; Muzeul Picasso – sunt expuse peste 4.250 de lucrări ale marelui artist; Piața La Boqueria. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Zece locuri pe care nu trebuie să le ratezi în Barcelona, orașul de care te vei îndrăgosti și în care o să vrei să te muți după doar două zile – FOTO

Experimentul lui Patrick Andre de Hillerin: Am vrut să mai verific dacă Temu ocolește sau nu taxa Temu impusă de cuplu econo-comic Bolojan-Guda

Jurnalistul Patrick Andre de Hillerin a făcut un experiment și a plasat o comandă pe Temu. Acesta a aflat că taxa este de 0 lei pentru o comandă în valoare de aproape 80 de lei. El a vrut să vadă mai mult dacă Temu ocolește taxa impusă de guvernul Bolojan, ceea ce se și întâmplă. „Tocmai am făcut o comandă pe Temu. 5 produse, 74,8 lei, transport gratuit, zero taxe pe colet. Pentru că, deși pleacă din China, nu intră în România din China. Nu aveam neapărat nevoie de toate produsele respective, dar am zis să mai verific o dată dacă Temu ocolește sau nu taxa Temu impusă de cuplu econo-comic Bolojan-Guda. Pare că o cam ocolește”, a precizat jurnalistul. Experimentul jurnalistului Patrick Andre de Hillerin Acesta consideră că cei de la Boardingpass oferă informații eronate cu privire la diminuarea numărului de zboruri din China pe Otopeni. Deși au aterizat mai puține avioane anul acesta, față de decembrie 2025, numărul este același ca într-o lună normală. Ceea ce a scăzut cu adevărat este numărul coletelor. „Dacă, însă, îi citim pe cei de la Boradingpass, informația că au scăzut intrările de colete/mărfuri din China, mai ales pe Otopeni, este „o mizerie”. Au verificat ei și e fals. Adică da, au aterizat mai puțin avioane cargo pe Otopeni în ianuarie 2026 decât în decembrie 2025, dar sunt tot atâtea ca într-o lună normală din 2025, spun ei. Problema nu era la avioanele cargo. Că taxa Temu nu se aplică per avion, ci per colet cu valoare mai mică de 150 de euro. Iar comisionarii din vamă, ăia pe la care trec inclusiv coletele de e-commerce, spun că volumul de colete de e-commerce a scăzut dramatic în ianuarie 2026. Nu numărul de avioane cargo, ci numărul de colete. De ce, totuși, ai face o ticăloșie din asta De ce să încerci să manipulezi, comparând mere cu pere, avioane cu colete și așa mai departe?Mizerie este acest soi de fact-checking mincinos și aparent „smart” Nu e smart, e o porcărie.”, a mai precizat jurnalistul. Poșta Română în pericol Jurnalistul trage și un semnal de alarmă cu privire la Poșta Română. Odată implementată măsura taxei pe colete din China, instituția are de suferit, pentru că nu va mai procesa un flux atât de mare de colete, ceea ce o ținea în viață. „În ultmii doi ani, Poșta Română a supraviețuit datorită numărului imens de colete Temu/Shein/Alibaba pe care le-a procesat, pe relația directă cu China. Vom vedea dacă anul acesta, cu taxa Temu, Poșta Română va mai avea ce procesa. Dacă nu, pot să și-o treacă și pe asta la victime, alde Bolo și Delaco”, a încheiat jurnalistul. Recomandările autorului:

Cum se simte războiul din Ucraina în contribuțiile benevole percepute de Biserica Ortodoxă Rusă

Publicația Independentă „The Moscow Times” scrie că așa-numitele „contribuții benevole” percepute de pravoslavnica Biserică Ortodoxă Rusă pentru oficierea slujbelor religioase au crescut, în medie, cu 40% de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Publicația, care a analizat site-urile a 140 de biserici și catedrale din Rusia, observă că cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la slujbele de cununie (+107%), înmormântare (+71%) și botez (+50%). Acestea sunt servicii care, în teorie, nu necesită taxe fixe, însă majoritatea parohiilor le afișează pe liste ca sume recomandate sau „donații”. „Se numesc donații, dar sunt taxe” Anastasia, o locuitoare din Kopeisk, regiunea Celeabinsk, spune că a fost șocată când a văzut noile tarife atunci când a dorit să organizeze o slujbă de pomenire. „Acum doi ani plăteam 100 de ruble pentru un nume pe an. Acum costă 5.000 de ruble pentru un singur nume pe an. Nu mi-a venit să cred”, a declarat ea presei locale. Nemulțumiri similare sunt exprimate și de alți credincioși, care spun că aceste „contribuții benevole” funcționează, în realitate, ca niște taxe. „Toate aceste plăți se numesc donații. Dar, în esență, sunt niște taxe”, a declarat pentru postul Current Time protopopul Andrei Kordocikin, care a părăsit Rusia după ce a condamnat public războiul din Ucraina. Diferențe între regiuni și biserici Potrivit lui Kordocikin, nivelul contribuțiilor diferă în funcție de regiune și este stabilit fie de paroh, fie, în unele cazuri, centralizat la nivel de eparhie. „În centrul Moscovei aceste sume sunt mai mari decât în provincie. În unele eparhii, tarifele sunt majorate o dată pe an, pentru a evita diferențele mari între biserici”, explică el. Enoriașii din Moscova confirmă creșterea prețurilor nu doar la slujbe, ci și la lumânări, icoane și alte obiecte religioase. Unii acceptă situația ca pe un efect firesc al scumpirilor generale, alții consideră că este incorect ca tainele religioase să devină inaccesibile pentru oamenii cu venituri mici sau pentru vârstnici. De ce au crescut prețurile Explicația oficială invocată de reprezentanții bisericii este creșterea costurilor de funcționare. „Dacă se scumpesc energia, utilitățile și toate celelalte, trebuie să creștem și salariile celor care lucrează în biserică. Un al doilea motiv este creșterea contribuțiilor către eparhie”, spune Kordocikin. Istoricul și sociologul Nikolai Mitrohin explică faptul că banii rămân, în mare parte, la nivel local. „Biserica este organizată ca un sistem de persoane juridice independente. Cea mai mare parte a veniturilor rămâne la nivelul parohiei sau al eparhiei, iar doar un procent foarte mic ajunge la Patriarhia Moscovei”, a declarat el pentru Current Time. Un preot a cerut reintroducerea dijmei Creșterea puternică a tarifelor pentru slujbele de înmormântare vine și în contextul în care acestea au devenit mai frecvente după invadarea Ucrainei. Potrivit estimărilor BBC și Mediazona, peste 150.000 de militari ruși ar fi murit în război. În toamna anului 2025, un preot din Irkutsk a propus reintroducerea „dijmei” — un fel de impozit religios — pentru credincioși, însă conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse a respins ideea, precizând că este doar o opinie personală și că nu reprezintă poziția oficială a BO Ruse. „Biserica nu trebuie să pară un magazin” Protopopul Andrei Kordocikin avertizează că există un risc ca această politică de prețuri să afecteze relația dintre biserică și credincioși. „Este esențial ca omul care vine la biserică să nu aibă senzația că intră într-un magazin”, spune el. În timp ce Biserica Ortodoxă Rusă justifică scumpirile prin inflație și costuri crescute, pentru mulți enoriași ele devin un motiv de frustrare și de îndepărtare de instituția care ar trebui să rămână, spun ei, un spațiu al solidarității și al sprijinului spiritual.

Taxă turistică de 2 euro pe noapte, în București. Hotelierii se revoltă și pregătesc acțiuni în instanță împotriva deciziei

Consiliul General al Municipiului București a votat, recent, pentru a fi introdusă o taxă turistică de 2 euro pe noapte, în Capitală. Această decizie, însă, nu a fost pe gustul multor hotelieri. Reprezentanții industriei se revoltă și pregătesc acțiuni în instanță împotriva deciziei. Recent, Consiliul General al Municipiului București a votat introducere un taxe turistice în valoare de 2 euro pe noapte în Capitală. Această decizie, însă, nu a fost susținută de mulți reprezentanți ai industriei HoReCa, motiv pentru care se revoltă și pregătesc acțiuni în instanță împotriva deciziei. Aceștia susțin că nu au fost consultați pentru această decizie, iar unitățile mici de cazare ar putea pierde clienți. Decizia care a creat revoltă: taxă turistică de 2 euro pe noapte, în București Practic, prin această decizie, fiecare turist ar urma să plătească câte 2 euro pe noapte. Urmează ca taxa turistică să fie fixă. Sistemul de taxare turistică era diferit înainte – reprezenta doar un procent din valoarea cazării. Taxă turistică de 2 euro în București / foto: Shutterstock Decizia a fost criticată aspru de reprezentanții Federației Industriei Hoteliere. „Primăria ne-a contactat întotdeauna când am avut nevoie, dar de data aceasta nu am avut posibilitatea să ne exprimăm. În plus, taxa fixă avantajează hotelurile de lux în detrimentul celor mai mici, care oferă tarife mai accesibile”, a declarat Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere. Noul sistem de taxare turistică poate afecta proporțional mai mult hotelurile cu tarife mai scăzute. „Un procent de 1% dintr-o cameră de 150 de lei este mult mai mic decât același procent aplicat unei camere de 1.500 de lei, cum sunt în hotelurile de cinci stele”, explică Roxana Ilinca, expert în turism. O astfel de taxă nu va fi impusă doar în București, ci și în alte orașe din țară. De exemplu, taxa turistică la Brașov va fi majorată de la 3 la 7 lei pe noapte. Se adaugă și o taxă de salvamont în valoare de 5 lei. „AN. 1 Se instituie taxa specială pentru promovarea turistică a municipiului București pentru anul 2026. Aceasta se calculează prin aplicarea unei sume fixe de 10 lei/noapte/turist”, se arată în documentul oficial. Autorul recomandă: Amenda uriașă primită de un șofer de TIR român prins fără permis, în Italia. Ce transporta acesta Categoria de șoferi din România care achită o taxă anuală de 200 de lei, începând din 2026 Ministrul Sănătății intervine în scandalul „taxei de horoscop”. Cum justifică Alexandru Rogobete taxa aberantă de 100 lei Primăria Capitalei pregătește o nouă taxă în București, din 2026. Ce valoare ar urma să aibă și pe cine vizează Ai apartament, mașină și stai în București? Cât vei plăti impozit din 2026 Ce se întâmplă dacă vei conduce cu permisul suspendat sau anulat. Ce arată legea Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock

Ce este de fapt TAXA pe STÂLP și de ce este contestată de mediul de afaceri

Celebra taxa pe stâlp nu este o noutate, ea a fost reintrodusă după ce a mai existat și în trecut. Noua dare este o taxă pe construcțiile speciale, cum ar fi stâlpii de electricitate, turnurile de telecomunicații, conductele, și alte structuri similare deținute de companii. Inițial introdusă în 2014 de Guvernul Ponta și eliminată în 2017, „taxa pe stâlp” este un impozit aplicabil construcțiilor speciale care nu sunt deja supuse altor taxe pe clădiri. Aceasta se aplică unor obiective precum silozuri, antene de telecomunicații, panouri fotovoltaice și alte construcții similare, specifică BZI. Aceste structuri nu sunt folosite drept locuințe sau spații de birouri, motiv pentru care legislația fiscală le tratează diferit față de clădirile obișnuite. Firmele care le dețin trebuie să plătească un impozit separat, calculat în funcție de valoarea lor contabilă. O taxă falimentară Ideea nu este nouă. Taxa a fost introdusă pentru prima dată în 2014, în timpul guvernului Ponta, ca parte a unui efort mai larg de a genera venituri suplimentare la bugetul de stat. La vremea aceea, cota era de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale, ceea ce a generat o reacție puternică din partea mediului de afaceri, deoarece numeroase industrii, de la energie și telecomunicații până la agricultură și infrastructură, se bazau pe astfel de active. În 2017, taxa a fost eliminată, considerându-se că nu aduce încasările scontate și că pune presiune nedorită pe mediul privat. Cu toate acestea, spre finalul anului 2024, măsura a reapărut prin așa-numita „ordonanță-trenuleț”, fiind reintrodusă pentru anul fiscal 2025. De această dată, discuțiile din jurul taxei au vizat atât nivelul impozitului, cât și impactul pe care l-ar putea avea asupra investițiilor. În forma vehiculată cel mai des, firmele private sunt obligate să plătească un impozit de 1% din valoarea netă a construcțiilor speciale, în timp ce activele aflate în proprietatea publică, dar administrate de companii, sunt taxate cu o cotă redusă, de 0,5%. Guvernul a introdus și posibilitatea acordării unei bonificații pentru plata anticipată, ceea ce înseamnă că societățile care achită impozitul înainte de termen pot beneficia de o reducere de 10%. De ce este controversată şi ce efecte poate avea Controversele nu au întârziat să apară. Numeroși economiști și reprezentanți ai mediului privat susțin că această taxă riscă să se transforme într-o povară pe termen lung, deoarece firmele tind să transfere costurile suplimentare către consumatori. În lipsa posibilității de a absorbi aceste cheltuieli, prețurile finale la energie, servicii sau produse agricole pot crește, amplificând presiunea inflaționistă. Totodată, companiile din domenii strategice avertizează că reinstituirea taxei poate afecta randamentul investițiilor deja planificate, reducând apetitul pentru proiecte mari precum dezvoltări energetice, modernizarea infrastructurii sau extinderea rețelelor de telecomunicații. Unele estimări arată că, în ciuda reacțiilor publice, veniturile obținute de stat nu vor depăși aproximativ un miliard de lei, o sumă considerată modestă raportată la nevoile bugetare ale țării. Efectul asupra mediului de afaceri este, așadar, ambivalent. Deși statul caută să-și consolideze finanțele prin diversificarea surselor de venit, companiile afectate consideră că taxarea infrastructurilor esențiale poate frâna dezvoltarea economică, reduce competitivitatea și crea incertitudine într-un climat investițional deja sensibil. În practică, doar firmele care dețin construcții speciale plătesc această taxă; societățile fără astfel de active nu sunt vizate de măsura fiscală. Prin urmare, multe persoane se pot întreba ce este taxa pe stâlp, măsura care la finalul anului 2024, prin aşa-numita „ordonanţă-trenuleţ” a fost reintrodusă pentru 2025. Recomandarea autorului: „Taxa pe stâlp”, adoptată. Ciolacu: „Va avea un impact în zona privată de aproximativ 300 mil. lei”/ UPDATE: Precizările ministrului Tánczos Barna Președintele Consiliului Fiscal consideră că veniturile din taxa pe stâlp nu acoperă tăierea CAS

Comisia Europeană vrea să taxeze alimentele ultraprocesate. Măsura urmărește reducerea mortalității cauzate de bolile cardiovasculare

În documentul care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii decembrie, Comisia Europeană afirmă că o astfel de taxă ar stimula adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase. Autorii notează că o „micro-taxă la nivelul întregii UE” poate menține prețurile stabile și poate produce schimbări în comportamentul consumatorilor fără a provoca prejudicii financiare semnificative. Producătorii ar fi încurajați astfel să își facă produsele mai sănătoase. Veniturile generate de taxă ar urma să fie folosite exclusiv pentru programe de promovare a sănătății la nivelul Uniunii Europene. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în UE Executivul european subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de cazuri anual. Costul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an. Există dovezi care leagă consumul ridicat de alimente ultraprocesate de un risc crescut de obezitate, diabet și boli metabolice, notează documentul. Pe lângă taxe, planul sanitar prevede și modernizarea legislației de control al tutunului până în 2027, precum și introducerea unui sistem de clasificare la nivel european pentru alimentele procesate. Comisia Europeană își propune să reducă mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare cu 20% până în 2035, prin diverse inițiative.

Taxă uriașă de parcare, plătită de un turist care și-a lăsat mașina 13 ore în Cluj-Napoca: „Ca-n Dubai!”

Cluj-Napoca devine un oraș tot mai scump. Un turist a petrecut o noapte în oraș și a plecat de acolo dezamăgit.  Potrivit Știri de Cluj, turistul nu a plecat cu gust amar din cauza serviciilor, a restaurantelor sau a peisajelor urbane, ci din cauza unui tichet de parcare. El și-a parcat mașina timp de 13 ore și jumătate, pe durata nopții, în timpul săptămânii. Parcarea oferă mașinii un grad de siguranță sporită, însă costurile sunt foarte ridicate. Când a venit să ia nota de plată de pe bonul emis de Primăria Cluj-Napoca, a fost șocat  – suma pe care o avea de plată era de 208 lei. „A venit ca o palmă peste față turistului. Acesta a scris un mesaj ironic și revoltător „Tichet de plată parcare Cluj! Nu, nu Dubai, Cluj! Parcarea Primăriei Cluj 13,50 ore pe timp de noapte în cursul săptămânii, 208 lei de plată! Așa încurajează turismul autoritățile. Am plătit 300 lei camera de hotel, dacă știam, o luam înăuntru măcar să facă și un duș!”, scrie Știri de Cluj. Chiar dacă parcarea oferă un grad de confort și siguranță sporită, costul ridicat pentru timpul petrecut acolo, mai ales pe timp de noapte, i-a făcut pe mulți să se întrebe dacă Clujul mai este un oraș prietenos cu turiștii. S-a scumpit PARCAREA de REȘEDINȚĂ în București Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat anul trecut o majorare de 10,4% pentru tarifele anuale ale parcărilor de reşedinţă. În prezent, taxa anuală este stabilită în funcţie de zona unde se afla locul de parcare în Capitală, precum şi sectoarele, la rândul lor, fiind împărţite în zonele A, B, C şi D. Autorul recomandă: Nu este o glumă! Cât costă un șezlong pe plaja din Mamaia a familiei Simonei Halep, unde administratorul i-a făcut „săraci” pe turiștii cu cearșafuri Noile tarife de parcare la mare. Prețurile au crescut la 4 lei pe oră

Exclusiv | Ce cred specialiștii despre o taxă pentru giganții digitali

Introducerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale marilor companii digitale, pe model german, discutat în prezent de responsabilii de la Berlin, ar mai putea aduce la buget venituri necesare pentru acoperirea deficitului actual din România. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate și analistul economic Petrișor Peiu, în prezent senator AUR, au explicat ce presupune implementarea unei astfel de taxe, de la cadrul normativ internațional, până la cuantumul estimat al încasărilor la buget. Taxarea giganților digitali operează în câteva state europene, care au introdus versiunile proprii de DST (Digital Services Tax). Nivelul este de 3% în Franța, Italia, Spania, și 5% în Austria, cu praguri minime de venituri globale și locale pentru companiile vizate, a explicat pentru Gândul Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. „Germania are în plan un nivel de 10% pentru taxarea unor platforme precum Google sau Facebook, argumentând că firmele beneficiază de pe urma infrastructurii locale, au marje ridicate de profit, dar nu plătesc aproape deloc taxe. În Franța a apărut o propunere de a ridica taxa la 5% din veniturile companiilor vizate, neaplicată deocamdată. În Italia s-au strâns anul trecut mai puțin de 500 de milioane de Euro, în Franța estimările sunt de 800 de milioane de euro”, arată specialistul. „În România piața de publicitate digitală a fost estimată la puțin sub 300 de milioane de Euro anul trecut, și doar o parte e acoperită de giganții vizați de proiectul de taxare, însemnând că un nivel de 3% ar putea aduce venituri sub 10 milioane de Euro chiar și în condițiile unei creșteri a pieței anul acesta”, a estimat Claudiu Cazacu. „Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice” Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate, a detaliat contextul juridic internațional în ceea ce privește taxarea plăților către nerezidenți. „Toate legislațiile naționale prevăd pentru anumite tipuri de venituri impozite cu reținere la sursă în statul în care este plătitorul. Mă refer aici la impozitele cu reține la sursă pe dobânzi, dividende, redevențe, consultanță, management și altele. Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice”, a detaliat Gabriel Biriș. Potrivit avocatului, toate convențiile de evitare a dublei impuneri între state -care sunt pe modelul OECD, iar România are încheiate aproape 90 – sunt fundamental foarte bune pentru că împart dreptul statelor la impunerea unui venit, să nu existe dublă impunere, care este „Bad for business”, de rău augur pentru afaceri. „În general businessurile ocolesc statele din care rezultă dublă impunere. Numai că numai că în toate convențiile debitare a dublei impuneri plățile pentru acest gen de servicii digitale sunt considerate „business profits”, adică profiturile întreprinderii, și sunt impozitate doar în statul în care este primitorul veniturilor. Deci convențiile de evitare a dublei impuneri nu ne permit în actualul context legislativ să reținem”, a explicat avocatul. „Noi ar trebui cumva să ne gândim la un fel de „permanent establishement digital”, adică sediu permanent digital, adică, chiar dacă nu ești aici, având o pseudo-bază fixă aici, pentru că au agenți care vând în România. Este evident că, pentru o echitate fiscală la nivel internațional, statelor care plătesc astfel de venituri ar trebui – având în vedere că, în general, plățile astea sunt B2B (business to business – n.r.) pentru reclamă, pentru că nu plătim că avem cont pe Facebook sau pe Insta, toate plățile astea B2B sunt cheltuieli deductibile, deci practic reduc baza de impunere în statul plătitorilor, în cazul nostru, România – ar trebui să existe o modalitate prin care statele astea să taxeze și ele o parte, să compenseze scăderea asta a bazei de impunere pentru 16% (pe impozit pe profit – n.r.)”, a spus Gabriel Biriș. O taxă de 10% pe veniturile încasate din publicitate, analizată în Germania, unde impozitul pe profit este 25%, este considerată de Gabriel Biriș prea mare în cazul României. „Este prea mare, pentru că trebuie să te gândești că aceste companii au și ele costuri și dacă tu ai 16% impozit pe profit, adică pentru venituri minus cheltuieli, te uiți și tu cât e o marjă corectă în genul ăsta de servicii. De exemplu, dacă marja este 30% de profit, atunci nu se justifică un impozit mai mare de 5%”, a spus Gabriel Biriș. „Germania a impus un impozit pe profit mai mare. La noi avem 16%, ei au 25%. Deci e posibil ca asta să fie unul din motivele pentru care au propus o cotă mai mare decât la cea care l-am gândit eu”, a spus Gabriel Biriș, contactat de Gândul. „Este ca un fel de taxă pe viciu” Petrișor Peiu, actual senator AUR, cu vastă expertiză ca analist economic, consideră posibila taxă vehiculată un fel de „taxă pe viciu”. „Ideea nu este nouă, ea a mai fost încercat în mai multe state. În al doilea rând, trebuie spus că este destul de greu de aplicat, pentru că ar trebui colaborarea acestor companii. În al treilea rând este ca un fel de taxă pe viciu, pentru că și acesta este un viciu într-un fel, adică este un consum de chestiuni nenecesare. În rest, ce să spun, este în capitolul exotic”, a declarat Petrișor Peiu pentru Gândul. Senatorul crede că fără colaborarea companiilor vizate este greu să se estimeze cifra de afaceri, respectiv veniturile din publicitate care ar urma să fie taxate. „Deci cred că e o propunere oarecum exotică. Nu cred că e genul care să rezolve o astfel de problemă, adică încearcă să evite soluțiile clasice și atunci se învârt în jurul unor chestiuni exotice. Nu, nu văd să funcționeze sau să aibă mare eficiență”, a comentat senatorul AUR. Citiți și: O nouă TAXĂ, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme: „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne