Țara care taxează conacele și avioanele private ale bogaților ca să-și protejeze săracii, în timp ce Trump dă peste cap cea mai celebră băutură a lumii
Guvernul scoțian a anunțat că intenționează să introducă o „taxă pe conace” pentru locuințele evaluate la peste 1 milion de lire sterline și va impune și o taxă pe avioanele private începând cu aprilie 2028, în contextul pregătirilor pentru alegerile din Holyrood din mai, transmite Financial Times. SNP este cel mai mare partid politic din Scoția în ceea ce privește ambele locuri din parlamentele Westminster și Holyrood. Secretarul de finanțe Shona Robison a declarat în această săptămână că administrația Partidului Național Scoțian le va cere celor mai bogați să „contribuie cu puțin mai mult” în timp ce a prezentat parlamentului descentralizat proiectul de lege privind bugetul pentru 2026-27. Echitate în sistemul de taxare Vor fi două noi tranșe de impozit pentru proprietățile în valoare de peste 1 milion de lire sterline ar strânge mai mulți bani la buget și ar aborda sistemul actual – considerat inechitabil – având în vedere că proprietarii de locuințe scumpe plătesc sume similare cu cei care dețin proprietăți mai modeste. Actuala limită a impozitului era stabilită în 1991, pentru proprietăți evaluate la peste 212.000 de lire sterline. Între timp, o taxă de plecare de pe aeroport va intra în vigoare din aprilie 2027, existând planuri de a introduce un supliment pentru avioanele private în 2028-2029, deoarece acestea produc mai multe emisii decât zborurile comerciale. Noile tranșe de taxe locale „vor aduce o mai mare echitate și venituri sporite consiliilor”, a declarat Robison deputaților. Ea a adăugat: „Le spun celor care aleg să călătorească cu avionul privat: în Scoția veți plăti și veți plăti o parte echitabilă pentru acest privilegiu”. Robison a declarat că distribuirea sumei de bani pe care o vor strânge aceste politici va fi stabilită înainte de implementare. Scutiri pentru pub-uri, restaurante și comerțul cu amănuntul 17 December 2025, United Kingdom, London: A European Union flag flies opposite Parliament during weekly pro-European Union and anti-Brexit protests in Parliament Square. Photo: Vuk Valcic/ZUMA Press Wire/dpa Bugetul din această săptămână a fost ultimul buget al SNP înainte de alegerile din Holyrood din mai, în care John Swinney va încerca să profite de eforturile sale de a aborda presiunile legate de costul vieții și de a stimula creșterea economică de când a devenit prim-ministru în mai 2024. Partidul pro-independență aflat la guvernare a condus Scoția timp de aproape două decenii și se bucură de un avans confortabil în sondaje înainte de votul din 7 mai, care va avea loc în același timp cu alegerile pentru Senedd-ul descentralizat din Țara Galilor și consiliile engleze. Robison a dezvăluit, de asemenea, un pachet de scutiri de 864 de milioane de lire sterline pentru taxele de afaceri pentru pub-uri, restaurante și comercianți cu amănuntul, în timp ce cancelarul britanic Rachel Reeves se pregătește să anunțe un pachet limitat de scutiri care se va aplica doar pub-urilor, după reacția negativă a proprietarilor la bugetul său din noiembrie. Sprijin pentru oamenii cu venituri mici. Impozite mai mici decât în restul Regatului Unit 07 December 2025, United Kingdom, Edinburgh: Dogs in festive outfits and their owners take part in the ‘Santa Paws’ Christmas event in Princes Street Gardens, to raise funds and awareness for the Edinburgh Dog and Cat Home charity. Photo: Jane Barlow/PA Wire/dpa Colegiile din Scoția se vor bucura de o creștere combinată de 70 de milioane de lire sterline a finanțării resurselor și capitalului, echivalentul unei majorări de 10% față de bugetul de anul trecut. Deși Reeves a prelungit înghețarea pragurilor impozitului pe venit în cadrul evenimentului său fiscal din noiembrie, Robison a declarat că va sprijini persoanele cu venituri mici prin creșterea pragurilor impozitelor de bază și intermediare cu 7,4%, mai mult decât inflația. Această măsură, a spus Robison, ar menține angajamentul guvernului scoțian conform căruia peste jumătate dintre contribuabili ar trebui să plătească un impozit pe venit mai mic decât ar plăti în restul Regatului Unit. Analiza guvernului scoțian a arătat că 55% dintre contribuabili vor plăti mai puține impozite decât cetățenii din restul Regatului Unit în 2026-2027. Oamenii de afaceri au criticat lipsa de concentrare a Bugetului pe stimularea creșterii economice, argumentând că acesta a pus mai multă presiune asupra persoanelor cu venituri medii și a creatorilor de avere. „Divergența continuă în materie de impozitare față de restul Regatului Unit — în special pentru persoanele cu venituri medii și mai mari — împiedică firmele să recruteze angajați cu înaltă calificare din Regatul Unit și din afara acestuia și riscă să împingă și mai multe talente spre sud”, a declarat Michelle Ferguson, directoarea CBI Scotland. În paralel, Scoția se mai confruntă cu o problemă: whisky din belșug FILED – 17 March 2025, Bavaria, Munich: Whiskey bottles stand on a shelf in a whiskey store in Munich. The European Union decided to refrain from imposing additional duties on American whiskey when voting on a list of countermeasures to US tariffs on steel and aluminum imports. Photo: Peter Kneffel/dpa Tarifele impuse de Donald Trump și presiunile asupra costului vieții au generat o supra abundență de whisky scoțian. Distileriile au rămas cu un surplus și unele au fost forțate să întrerupă sau să reducă producția. Războiul comercial al lui Donald Trump a dus la o ofertă excesivă a acestei băuturi, care amintește de criza „whisky loch” din anii 1980, sporind riscul de concedieri de locuri de muncă și închideri de distilerii în Scoția, spun specialiștii. După tarifele lui Trump, vânzările globale de whisky au scăzut cu 2,5% în prima jumătate a anului 2025, al treilea an consecutiv de scăderi după decenii de creștere constantă, lăsând distilerii cu un surplus care a forțat unele să întrerupă sau să reducă producția, iar altele să își extindă capacitatea depozitelor. Până când se vor înregistra progrese în negocierile pentru un acord comercial între Marea Britanie și SUA , produsele britanice, inclusiv whisky-ul, rămân supuse tarifului „de bază” de 10% impus de Trump asupra importurilor din aprilie. În noiembrie, unele produse agricole, precum carnea de vită și cafeaua, au fost exceptate de la programul tarifar , dar aceasta nu includea băuturile alcoolice. Vânzările de scotch au scăzut. Oamenii economisesc banii
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ: