Germania, Franța și Italia pregătesc riposta UE la taxele vamale impuse de SUA/ Ursula von der Leyen a discutat cu Trump
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a consultat cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul italian, Giorgia Meloni, asupra opțiunilor Uniunii Europene de a riposta la taxele impuse de Administrația Donald Trump. ”Factorul timp are o mare importanță. Timpul înseamnă bani. În acest context, discuțiile nu s-au încheiat încă. Procesul de formulare a poziției nu s-a finalizat. Negocierile trebuie efectuate în contact strâns cu partenerii europeni”, a declarat Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei. În același timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut o discuție cu Donald Trump, președintele Statelor Unite. ”A fost o discuție bună”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de agenția de presă ANSA. Uniunea Europeană ar putea accepta impunerea de către Statele Unite a unor taxe vamale de 10%, dar vrea excepții în sectoarele economice esențiale, precum industria farmaceutică, a semiconductorilor și avioanelor comerciale, au declarat funcționari de la Bruxelles. Conform surselor, Uniunea Europeană vrea instituirea de cote și excepții pentru a reduce tarifele aplicate de Washington importurilor de autovehicule (25%), oțel și aluminiu (50%). Comisia Europeană consideră că, deși un astfel de aranjament ar favoriza ușor Statele Unite, ar putea fi acceptabil, au precizat oficialii europeni, sub protecția anonimatului. Uniunea Europeană va continua negocierile cu Statele Unite cel puțin până pe data de 9 iulie, când președintele Donald Trump ar putea introduce tarife pe bază de reciprocitate de 50%. Liderul de la Casa Albă le-a impus tarife tuturor partenerilor comerciali, în efortul de a forța companiile să transfere producția pe teritoriul Statelor Unite. Oficiali de la Washington au evocat posibilitatea impunerii taxelor comerciale pe bază de reciprocitate de la 1 august. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Trump a obținut aprobarea planului fiscal /Urmează marea CRIZĂ financiară? ANALIZĂ Băncile europene vor trebui să transmită RAPID datele financiare /Oficiali BCE: „Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Cum explică Tanczos Barna noile TAXE: Suntem în fața unei provocări majore/ Guvernul a decis să-și asume răspunderea în Parlament
Vicepremierul Tanczos Barna spune, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că „suntem în fața unei provocări majore”. Acesta adaugă că „această provocare poate fi transformată într-o oportunitate”. Tanczos Barna arată că executivul urmeasă să-și asume răspunderea în fața Parlamentului, cel mai probabil într-o sesiune extraordinară. „Este primul pachet care vizează corectarea deficitului bugetar, pentru care, așa cum am spus, Guvernul a decis să-și asume răspunderea. Suntem în fața unei provocări majore în ceea ce privește viitorul fiscal-bugetar al țării, dar această provocare poate fi transformată într-o oportunitate, dacă sunt luate deciziile ferme și se implementează reformele necesare pentru a crea un stat mai suplu, un stat care respectă mai mult cetățeanul, un stat care oferă servicii mai bune”, spune viceprmierul. Oficialul adaugă că executivul este „presat de timp”, cu referire la evaluarea Uniunii Europene și a agențiilor de rating asupra economiei României. „Suntem presați de timp, pentru că am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, am avut o perioadă în care România și-a asumat, prin mai multe documente, și nu într-un detaliu o să vină domnul Niști și o să explice, aceste corecții fiscal-bugetare. Atât Uniunea Europeană cât și agenția de rating cu care am vorbit în zilele trecute au spus că primele variante prezentate de România nu sunt suficiente. Motiv pentru care am elaborat acest pachet”. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Impactul bugetar al noilor TAXE și impozite este de 10,75 miliarde lei în 2025 și 90 miliarde lei în 2026, susține Alexandru Nazare
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare spune, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că măsurile din ordonanța austerității vor aduce un impact bugetar total de 10,75 miliarde lei în 2025 și aproximativ 90 de miliarde lei în 2026. Potrivit acestuia, pentru ultimele luni din anul 2025, impactul calculat este de 9,5 miliarde de lei. Pentru anul 2026, executivul preconizează să strângă la buget aproximativ 90 miliarde lei. Nazare adaugă că aproximativ 9,5 miliarde provin din creșterea veniturilor și restul din reducerea cheltuielilor, cum ar fi plafonarea sporurilor de condiții vătămătoare la suma de 300 de lei. „Prin reașezarea cotelor de TVA avem un plus de 6 miliarde, avem creșteri la capitolul accize de 1 miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026, prin CASS la pensii vom obține 1,378 miliarde în 2025 și peste 4 miliarde în 2026”, spune ministrul Finanțelor. Pentru anul 2026, ministrul Finanțelor Publice spune că estimările sunt de 35 de miliarde lei din venituri și 57 miliarde lei din cheltuieli. 18 miliarde ar urma să vină la bugetul de stat doar din înghețarea pensiilor și salariilor, adaugă ministrul. Foto: Andreea Alexandru/ Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Taxele guvernului Bolojan vor duce la scumpiri în lanț și contracție economică. Avertismentul dat de Confederația Patronală Concordia
Confederația Patronală Concordia a reacționat ferm la pachetul de măsuri fiscale anunțat astăzi de premierul Ilie Bolojan, exprimând o profundă îngrijorare față de impactul economic și social al noilor politici. Într-un comunicat de presă dur, Concordia acuză Executivul că transferă, din nou, costurile consolidării bugetare asupra sectorului privat și asupra populației, fără consultare prealabilă cu partenerii sociali. Confederația reprezintă 20 de sectoare economice-cheie, însumând 30% din PIB și peste 450.000 de angajați. Cum văd aceștia măsurile TVA crescut, dividende supraimpozitate, accize majorate Concordia condamnă „agresivitatea” pachetului fiscal, detaliind o serie de măsuri considerate împovărătoare: Creșterea TVA: De la 19% la 21% pentru cota standard și de la 9% la 11% pentru alimente și medicamente – decizie care, potrivit organizației, va stimula inflația și va reduce dramatic puterea de cumpărare a românilor. HoReCa afectată: Majorarea TVA de la 9% la 11% pentru sectorul ospitalității, deja fragilizat, ar putea duce la pierderi masive. Impozitul pe dividende: Ridicarea acestuia de la 10% la 16%, o creștere de 60%, este calificată drept „supraimpozitare nejustificată” a investitorilor și antreprenorilor români. Accize majorate: Cu 10% pentru combustibili, alcool și tutun – măsură care va scumpi transportul și va reduce competitivitatea economiei. În special, creșterea de 15% a accizei la bere este considerată „fără precedent”, punând în pericol un sector care contribuie anual cu 3 miliarde de euro la PIB. Taxarea suplimentară a băncilor: Concordia avertizează că suprataxarea profitului bancar va reduce accesul la finanțare și va scumpi creditarea, afectând întregul ecosistem economic. Mediul privat – victima structurală a reformelor Organizația susține că aceste măsuri vor duce la scumpiri în lanț și la o contracție economică, afectând în cele din urmă chiar baza fiscală pe care Guvernul dorește să o lărgească. În plus, Concordia atrage atenția asupra lipsei de acțiune în combaterea concurenței neloiale – în special prin neimpozitarea coletelor din afara UE – și a absenței totale a consultării mediului de afaceri. Solicitări adresate Guvernului Concordia cere Guvernului următoarele: Consultări reale și transparente cu organizațiile patronale înaintea adoptării finale a măsurilor; Evaluarea impactului cumulat al măsurilor asupra economiei reale; Reducerea cheltuielilor publice, proporțional cu sacrificiile cerute sectorului privat; Perioade de tranziție adecvate pentru implementarea măsurilor; Reforma ANAF pentru combaterea reală a evaziunii fiscale; Predictibilitate fiscală printr-un calendar clar de eliminare a măsurilor distorsionante; Măsuri pentru redresarea economică, nu doar pentru corecția bugetară. „România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate și durabile. Mediul de afaceri nu poate continua să ducă singur povara unei economii naționale, în timp ce ineficiențele structurale ale statului rămân nerezolvate,” subliniază comunicatul Concordia.
Conflict inter-instituțional în Brazilia. Lula da Silva contestă în instanță decizia Congresului de a-i anula decretul prin care majora taxele pentru bogați
Guvernul Braziliei a contestat marți la Curtea Supremă decizia Congresului de a anula o creștere a taxelor pe tranzacțiile financiare, în contextul în care președintele Lula da Silva caută surse noi de venit la bugetul de stat, potrivit Reuters. Această aducere în instanță a Congresului crește și mai mult tensiunile între instituțiile Puterii, recte între Guvern și Parlament. Guvernul consideră că parlamentarii și-au depășit atribuțiile constituționale atunci când au anulat decretul premierului Lula da Silva, care majora așa-numita taxă IOF (Imposto sobre Operações Financeiras), a declarat avocatul general Jorge Messias. Parlamentul nu vrea s-audă de majorări de taxe Lula a majorat această taxă aplicată unor operațiuni de credit, schimb valutar și planuri private de pensii în luna mai, pentru a crește veniturile și a limita înghețările de cheltuieli necesare respectării cadrului fiscal al guvernului. Măsura a generat însă o reacție rapidă și dură din partea parlamentarilor, care au declarat că nu vor aproba majorările de taxe, iar săptămâna trecută au provocat o înfrângere majoră guvernului, respingând decretul. „Această măsură ar asigura respectarea țintelor fiscale atât în acest an, cât și în 2026” „Dacă nu am fi făcut acest demers, am fi permis interferența unei ramuri a guvernării în alta,” a declarat Messias despre acțiunea în justiție. „Abordarea noastră este strict juridică, nu politică.” Guvernul estimase că majorarea IOF – deja redusă față de propunerea inițială, care prevedea rate și mai mari – ar fi generat venituri suplimentare de 12 miliarde de reali (aproximativ 2,20 miliarde de dolari) în acest an. Adjunctul ministrului de Finanțe, Dario Durigan, a declarat marți că această măsură, împreună cu alte propuneri fiscale ale guvernului, ar asigura respectarea țintelor fiscale atât în acest an, cât și în 2026. „Anularea decretului (…) duce la încălcarea principiului separației puterilor în stat” Cea mai mare economie din America Latină își propune să elimine deficitul primar în 2025 și să obțină un excedent primar de 0,25% din PIB în 2026, deși economiștii se arată sceptici în privința atingerii acestor obiective. „Anularea decretului afectează politica economică și fiscală aflată în responsabilitatea șefului Executivului și duce la încălcarea principiului separației puterilor în stat,” a mai spus Messias.
Bolojan: Primele măsuri fiscale ar putea fi adoptate cu data de 1 a lunii viitoare / Pseudo-știrile” despre TAXE sunt un amestec de adevăr și fals
Întrebat când vor intra în vigoare creșterile de taxe, liderul interimar al PNL Ilie Bolojan a răspuns că primele măsuri fiscale ar putea fi adoptate cu data de 1 a lunii viitoare, după formarea guvernului. El a mai spus că „pseudo-știrile” despre taxe sunt un amestec de adevăr și fals. Întrebat despre momentul în care vor intra în vigoare creșterile de taxe, Bolojan a răspuns că măsurile pe termen scurt vor fi adoptate „foarte probabil de guvern după formarea lui, probabil cu data de întâi a lunii următoare”. Pentru măsurile pe termen lung, el a afirmat că „anualizările, impozitele pe proprietate, de exemplu, sau anumite impozite pe profit sau pe dividende, se iau așa cum este și normal cu începutul anului”. La remarca jurnalistului că în spațiul public circulă diverse scenarii despre creșterile de taxe, Ilie Bolojan a spus că „cea mai mare parte dintre știrile pe care le-ați dat în aceste zile, sau aș putea să spun pseudo-știrile, uneori, sunt o combinație de adevăr și falsuri”. Președintele interimar al PNL a precizat că „oricine vă spune astăzi că anumite lucruri sunt linii de netrecut sau aspecte care s-au discutat, vă rog să mă credeți că vă dezinformează”. Ilie Bolojan a explicat că România trebuie să se prezinte la Consiliul European din iulie cu un pachet credibil de măsuri fiscale. Întrebat despre termenul de 1 iulie menționat de Comisia Europeană, el a afirmat că ce se va face „ține și de premierul care va fi desemnat și de coaliția care se formează”. „Cu siguranță, și săptămâna viitoare și la Consiliu din luna iulie, România trebuie să se prezinte cu un pachet credibil, care nu doar să rezolve niște probleme de pe o lună pe alta, ci să rezolve probleme structurale. Ați văzut că aceste cheltuieli sunt lucruri care sunt deja fixe, într-o pondere foarte mare și orice fel de mici cheltuieli într-o zonă sau alta care se reduc sau de mici venituri care se încasează nu rezolvă problemelele”, a arătat el. CITEȘTE ȘI: Bolojan: Prea puțini români muncesc și prea multe CHELTUIELI cu salariile la stat Ilie Bolojan: România are cel mai mare DEFICIT bugetar din Europa – 9,3% din PIB Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Consiliul Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia resping ferm introducerea unei TAXE pe tranzacțiile bancare
Soluțiile reale pentru reducerea deficitului bugetar țin de digitalizarea administrației, colectarea eficientă a taxelor, stimularea inițiativei private și nu introducerea de taxe ad-hoc, care penalizează exact contribuabilii care își plătesc cu regularitate obligațiile fiscale către Stat, au transmis, marți, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia, într-un comunicat comun prin care resping ferm introducerea unei taxe suplimentare pe tranzacțiile bancare, așa cum s-a vehiculat în spațiul public. Conducerile CPBR și a Confederației Concordia atrag atenția, în contextul unei situații bugetare critice cu care se confruntă România, care determină nevoia de luare a unor măsuri radicale, că este necesar să fie respectate principiile economice de bază și să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile și echilibrate, nu prin măsuri „hazardate și populiste”. În acest sens, Consiliul Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia, în calitate de parteneri sociali reprezentativi la nivel național, își exprimă disponibilitatea permanentă de dialog constructiv în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru redresarea situației finanțelor publice și crearea unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare și creșterea investițiilor. „Observăm cu îngrijorare, în ultimul timp, o serie de discuții în spațiul public despre posibile noi taxe , unele chiar aplicabile sectorial, fără a exista însă un dialog cu partenerii sociali la nivel național sau sectorial asupra oportunității/efectelor unor astfel de măsuri. În acest sens, menționăm ideea vehiculată săptămâna trecută, de introducere a unei noi taxe, respectiv o taxă aplicabilă tranzacțiilor bancare, percepută clienților persoane fizice și juridice, similar unui comision aplicat de fiecare dată când se efectuează o plată. Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice și sociale nedorite, negative, pe termen lung”, potrivit comunicatului comun. În acest context, cele două organizații patronale resping cu fermitate intenția de introducere a unei taxe pe tranzacțiile bancare, precum și a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicațiile economice și sociale negative. Organizațiile subliniază că orice măsura fiscală trebuie să respecte principiile predictibilității și eficienței economice, iar soluțiile reale pentru reducerea deficitului bugetar țin de digitalizarea administrației, colectarea eficientă a taxelor, stimularea inițiativei private și nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizează exact contribuabilii care își plătesc cu regularitate obligațiile fiscale către stat. „Experiența anilor trecuți arată cât se poate de elocvent faptul că măririle de taxe, taxele speciale ad-hoc și celelalte măsuri de peticire a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotrivă, au stimulat irosirea banilor publici. Nu am identificat vreun efect pozitiv în economie rezultat din impozitul pe cifra de afaceri sau cel pe activele bancare instituite în ultimii ani, tot cu scopul declarat al echilibrării bugetului de stat; din contră, astfel de taxe au împovărat și mai mult contribuabilii de bună credință”, potrivit comunicatului comun. Posibile efecte negative Organizațiile patronare au enumerat și câteva dintre efectele probabile ale unei asemenea taxe pe tranzacții bancare: migrarea către plățile în numerar, cu efect direct asupra evaziunii fiscale și creșterea economiei negre, scăderea nivelului de bancarizare (care este, oricum, cel mai mic din Europa), stoparea/amânarea investițiilor în infrastructura de plăți electronice, zădărnicirea eforturilor de digitalizare ale Statului (e-factura, e-TVA, SAF – T); încurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare în afara României, ceea ce poate duce la competiție neloială pentru băncile românești și un control mai dificil al fluxurilor de bani de către autoritățile fiscale; migrarea către platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, care, pe lângă faptul că expune contribuabilul la riscuri semnificative, generează vulnerabilitate pentru sistemului financiar și riscuri de securitate națională; creșterea inflației determinată de efectul în cascadă a aplicării taxei pe circuitul de formare a prețului produselor și serviciilor, în condițiile în care trăim deja într-o economie în care inflația este cu mult peste ținta asumată; împovărarea suplimentară a categoriilor vulnerabile în condițiile în care vor fi afectate și plățile cu caracter social (pensii, ajutoare, burse, alocații, indemnizații, șomaj), care sunt operate, preponderent, prin transferuri bancare; creșterea prețului serviciilor bancare în condițiile în care costurile de implementare a acestei taxe dar și creșterea costurilor de administrare a plăților în numerar se vor translata, cel mai probabil, în costurile serviciilor și produselor bancare, conform principiilor de piață; frânarea procesului de modernizare a economiei raportat la faptul că această taxă contravine frontal obiectivului strategic național de digitalizare și de adoptare a serviciilor financiare moderne. Potrivit organizațiilor, aceste aspectele au fost sesizate și de Comisia Europeană în cazul unei taxe similare impuse în Slovacia. „Ar fi util ca atunci când «se copiază»inițiative populiste din alte țări, inițiatorii să analizeze și efectele negative generate precum problemele majore de implementare, costurile ridicate și beneficiile economice nesemnificative. Credem că a venit momentul conduitei responsabile care să fundamenteze implementarea oricărei decizii fiscale pe o indispensabilă analiză de impact cu evaluarea tuturor implicațiilor dar și discuții tehnice constructive cu reprezentanții mediului de afaceri”, potrivit comunicatului citat. „Mediul de afaceri dorește să fie parte din soluție. Avem expertiza relevantă și capacitatea de a contribui la construcția unor politici fiscale sustenabile, dar este nevoie de voință politică în consultarea reală și transparentă a partenerilor sociali reprezentativi la nivel național sau sectorial”, arată organizațiile patronale. Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizația patronală reprezentativă a sectorului bancar românesc, este parte a Federației Patronale a Serviciilor Financiare – FinBan, afiliată la Confederația Patronală CONCORDIA. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, Concordia este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC). Sursa foto: Profimedia – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Măsurile fiscale care au creat tensiuni în grupul tehnic de lucru de la Cotroceni. Unde nu se înțeleg PSD, PNL și USR?
Negocierile privind măsurile fiscale pe care România trebuie să le ia în vederea reducerii deficitului sunt în toi. De săptămâna trecută, experții economici ai PSD, PNL, USR și UDMR s-au așezat la masă pentru a negocia noile taxe și impozite. Cum partidele care și-au arătat disponibilitatea de a intra la guvernare au ideologii diferite, Gândul a aflat în exclusivitate că, în discuțiile de la Cotroceni, nu de puține ori au existat tensiuni între liderii politici asupra măsurilor fiscal-bugetare cu care să se pună de acord. Un grup tehnic de lucru pe probleme economice s-a format la Cotroceni, unde Nicușor Dan a fost reprezentat la discuții de Radu Burnete și Dragoș Anastasiu. Din partea PSD au fost prezenți Adrian Câciu și Cristian Socol, de la PNL, Bogdan Huțucă și Mircea Abrudean, iar de la USR, Vlad Voiculescu și Cristian Ghinea. Nu în ultimul rând, UDMR i-a trimis pe actualul ministru de Finanțe, Tánczos Barna, și pe Antal Árpád. CASS la pensii până la 3.000 de lei, motiv de disensiuni la negocieri Unul din punctele cele mai aprinse de la discuțiile pe noile măsuri fiscale a fost legat de o propunere care prevedea creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile până în 3.000 de lei și 10% peste pragul menționat, potrivit surselor Gândul. Mai mult, USR a insistat să se introducă CASS inclusiv la văduvele de război și persoane cu handicap, aspect care a dus la nemulțumirea reprezentanților PSD. Într-un draft de lucru intrat în posesia Gândul se arată că „se elimină rudele, urmașii, membrii de familie de la exceptarea de la plata CASS a indemnizațiilor acordate în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportați în străinătate ori constituiți în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare. // Indemnizațiile acordate în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare // Indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, precum și alte sume acordate în baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și rămân DOAR văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, „se elimină exceptarea de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate a sumelor reprezentând ajutorul social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și a veniturilor obținute de persoanele cu handicap în baza Legii 448/2006”, se mai arată în documentul citat. Negocieri aprinse și pe propunerea de introducere a 1% din cifra de afaceri pentru firme O altă propunere care a dus la dezacord a fost introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri la toate firmele, nu doar la cele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Social-democrații spun că o astfel de măsură „ar omorî toate firmele românești”, spun sursele Gândul. TVA, motiv de dispută politică Taxa pe valoare adăugată a fost un alt motiv al tensiunilor de la Cotroceni. PSD a insistat ca TVA-ul de 9% să rămână la alimente, medicamente pentru uz uman și apă, potrivit surselor citate. Până la urmă, draftul de lucru prevede că se va aplica o cotă redusă de 9% doar pentru apă și alimente și 19% pentru restul. De asemenea, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% se va face doar pentru livrarea de medicamente de uz uman și 19% pentru medicamentele de uz veterinar. Un alt motiv de disensiuni a fost creșterea impozitului pe dividende la 16%, măsură propusă de liberali, potrivit surselor Gândul. Echipa PSD trimisă la negocieri a transmis președintelui Nicușor Dan că, în cazul unei astfel de măsuri, România va suferi o contracție economică între 0,9% și 2,2% din PIB. Nicușor Dan: „O să fie o lungă discuție luni după-amiază” Președintele Nicușor Dan a afirmat pe 5 iunie că „documentul tehnic” cu măsurile fiscale „nu este definitiv”. Șeful statului a precizat că documentul va fi negociat politic, la nivel de lideri. „E un document de lucru care va fi negociat politic de către liderii partidelor și de către mine (…) O să fie o discuție simultană cu discuția pe celelalte capitole de program care urmează să fie finalizate luni. Deci, o să fie o lungă discuție luni după-amiaza pe tot pachetul”, a spus Nicușor Dan. Foto colaj: Shutterstock + Facebook + Presidency CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
RECOMANDĂRILE FMI pentru România: Renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende
O echipă de experți de la Fondul Monetar Internațional au publicat vineri un set de recomandări pentru reformarea sistemului de taxe din România și transferului poverii fiscale dinspre taxarea muncii spre taxarea consumului și, într-o mai mică măsură, a capitalului, FMI estimând că, dacă sunt implementate integral, aceste propuneri ar putea genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în acest an. Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau mai puţin) până în 2031. „Cu o marjă limitată pentru consolidarea cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă. Asistenţa tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă şi eliminarea lacunelor pentru de planificare fiscală abuzivă. Principalele recomandări vizează deplasarea sarcinii fiscale dinspre impozitarea muncii (inclusiv contribuţiile sociale) către impozitele pe consum şi, într-o mai mică măsură, pe capital. Recomandările, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puţin 1,2% din PIB în 2025”, se arată într-un raport publicat de FMI. Principalele recomandări ale FMI: Impozitarea muncii Cu privire la impozitarea muncii, principala recomandare a FMI este trecerea de la cota unică de impozitare de 10% a veniturilor din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% și 25%, aceasta din urmă aplicabilă doar veniturilor celor mai bogaţi 10% dintre contribuabili. „Pentru a reduce povara fiscală pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, contribuţia la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată”, spun experții FMI. În măsura în care există spaţiu fiscal, povara fiscală la veniturile mici ar trebui atenuată prin deduceri mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii pentru cei care lucrează. În plus, contribuţiile la pensie ar trebui fie să nu mai fie deductibile, fie ca veniturile din pensii să fie impozitate. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietăților Cu privire la taxarea veniturilor din capital și proprietăți, FMI susține că impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%, nivel similar cu cel al impozitului pe veniturile din dobânzi. Această măsură ar creşte veniturile, ar reduce posibilităţile de arbitraj fiscal şi ar îmbunătăţi progresivitatea sistemului. „Recomandările principale privind impozitul pe proprietate sunt: fuzionarea impozitului pe terenuri şi pe clădiri într-un singur impozit şi limitarea scutirilor, oferind totodată măsuri de sprijin fiscal pentru grupurile vulnerabile sub alte forme”, mai arată experții. Sursa citată mai spune că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. De asemenea, stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil. În final, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la nivelul actual de 500.000 euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro). Impozitele pe consum Pentru a creşte veniturile şi a crea spaţiu fiscal pentru reducerea contribuţiei la sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la rata standard, cu excepţia alimentelor de bază – în cazul cărora creșterea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum. Totodată, cota standard de TVA ar trebui majorată de la 19% la cel puţin 20% în 2025 şi ulterior la 21%, aproape de media din UE de 22%. Accizele ajustate cu inflaţia pentru tutun şi alcool ar trebui majorate, iar acciza pentru vinurile liniştite şi spumante ar trebui unificată la circa 60 lei/hl (la preţurile actuale). De asemenea, accizele la combustibili fosili ar trebui majorate treptat până la nivelul optim. Vezi aici documentul „România are al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană, existând o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administraţiei fiscale, pentru a genera venituri suplimentare. Asistenţa tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanţe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, concomitent cu îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă, rămânând atractive pentru investiţiile de capital şi eliminând lacunele pentru de planificare fiscală abuzivă. În loc să facă ajustările fiscale minime necesare pentru a salva pachetul de fonduri UE, presiunile asupra deficitului pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a face îmbunătăţiri structurale importante în zona fiscală, în special prin transferarea sarcinii fiscale de la contribuţiile obligatorii de asigurări sociale şi bazându-se mai mult pe impozitarea consumului şi a veniturilor”, se mai arată în raport. Sursa foto: Mediafax CITEȘTE ȘI: TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului? Comisia Europeană critică situația financiară a ROMÂNIEI și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
O curte federală de apel a restabilit, joi, tarifele drastice impuse de Donald Trump
O curte federală de apel a restabilit joi cele mai drastice tarife impuse de Donald Trump, la o zi după ce un tribunal comercial a decis că preşedintele şi-a depăşit autoritatea atunci când a impus taxele vamale şi a ordonat blocarea imediată a acestora, relatează Reuters. Curtea de Apel a Statelor Unite pentru Circuitul Federal din Washington nu a oferit nicio opinie sau motivare în ordonanţa sa, dar a solicitat reclamanţilor din acest caz să răspundă până la 5 iunie, iar administraţiei până la 9 iunie. Curtea de Comerț Internațional a declarat că, prin Constituția SUA, Congresul are autoritatea exclusivă de a reglementa comerțul cu alte țări, o autoritate care nu este depășită de puterile de urgență ale președintelui pentru a proteja economia SUA, conform Reuters. „Curtea nu se referă la înțelepciunea sau eficacitatea probabilă a utilizării de către președinte a taxelor vamale ca pârghie”, a declarat completul de trei judecători în decizia de a emite o hotărâre judecătorească permanentă de interdicție asupra decretelor privind taxele vamale generale emise de Trump din ianuarie. „Această utilizare este inadmisibilă nu pentru că este neînțeleaptă sau ineficientă, ci pentru că legea federală nu o permite”. Decizia surprinzătoare luată miercuri de Curtea pentru Comerţ Internaţional a SUA ameninţa să anuleze sau cel puţin să amâne impunerea tarifelor din „Ziua Eliberării” a lui Trump asupra majorităţii partenerilor comerciali ai SUA, precum şi taxele la importul de mărfuri din Canada, Mexic şi China, argumentate de acuzaţia sa că cele trei ţări facilitează fluxul de fentanil în SUA. Decizia de miercuri a Curţii de Comerţ Internaţional a fost bine primită de pieţele din Europa şi Asia, care s-au apreciat. În schimb, dolarul a scăzut joi, investitorii pregătindu-se ca preşedintele american Donald Trump să lupte împotriva hotărârii tribunalului comercial american care a blocat majoritatea tarifelor propuse de acesta. Joi, oficiali de rang înalt ai administraţiei Trump minimalizaseră impactul hotărârii, exprimându-şi încrederea că aceasta va fi anulată în apel şi insistând că, între timp, sunt disponibile alte căi legale, precizează Reuters. Reacția Casei Albe ”Administrația Trump s-a confruntat aseară cu un nou exemplu despre depășirea atribuțiilor justiției. Folosind adecvat autoritatea pe care o are, președintele Trump a impus tarife vamale universale și tarife reciproce în Ziua Eliberării, pentru a aborda amenințarea extraordinară la adresa siguranței naționale și a economiei generată de către deficitul comercial persistent. Statele Unite au avut deficit comercial în fiecare an începând din 1975. În 2024, deficitul nostru comercial a depășit 1.000 de miliarde de dolari. Toată lumea este de acord că acest lucru este inacceptabil”, a afirmat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Președinției SUA. Citiți și: Curtea de Comerț Internațional BLOCHEAZĂ intrarea în vigoare a celor mai multe taxe vamale impuse de Trump. Decizia este temporară Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele