Guvernul alocă peste 244 milioane de lei pentru 73 de instituții de spectacole din țară. Propunerea, venită de la Ministerul Dezvoltării
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de vineri, să aloce peste 244 de milioane de lei pentru finanțarea a 73 de instituții publice de spectacole din mai multe județe ale țării. Banii sunt destinați teatrelor, operelor, filarmonicilor și unui ateneu aflate în subordinea autorităților locale. Conform Ministerului Dezvoltării, suma totală aprobată este de 244.081.025,69 de lei și va ajunge la instituții din 47 de localități, aflate în 34 de județe. „Prin această măsură, venim în sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susţine toate cheltuielile legate de asigurarea funcţionării şi de continuarea investiţiilor”, a declarat ministrul Cseke Attila. Fondurile reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 30 mai 2026 și sunt distribuite în funcție de solicitările trimise către Ministerul Dezvoltării de autoritățile locale până pe 5 iunie. Lista include județe din aproape toate regiunile țării, printre care Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timiș, Suceava și multe altele, iar fiecare beneficiază de finanțări pentru instituțiile culturale din subordine. În topul sumelor alocate se află Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, care primește 12.142.684,97 de lei. Urmează Opera Brașov, cu 10.364.048,83 de lei, și Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, cu 9.340.546,84 de lei. Autoritățile spun că aceste fonduri sunt foarte importante pentru funcționarea instituțiilor culturale.
Spectacolul Faust, a cărui premieră a fost acum 20 de ani, sold out la FITS
Biletele pentru cea de-a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Sibiu, care are loc în perioada 19 – 28 iunie, s-au pus în vânzare de miercuri, 6 mai. Până joi, spectacolele „Faust”, regia Silviu Purcărete, „Ivanov”, regia Eugen Jebeleanu, „Copiii Medeei”, regia Milo Rau, „O noapte cu Morricone”, Centro Coregrafico Nazionale, „Don Quijote” regia Alexandru Dabija și „Metamorfoza”, regia Yuri Kordonsky, sunt deja sold out. 2026 a depășit recordul stabilit în 2025 privind vânzarea de bilete În primele ore s-au vândut cu 25% mai multe bilete decât anul trecut, an care a depășit toate recordurile din istoria FITS. De asemenea, în primele ore s-au vândut și aproximativ 100 de bilete și abonamente pentru spectacolele care vor fi transmise online. Pentru prima dată în istoria FITS, au fost rezervate, încă din prima zi, toate locurile pentru spectacolele din cadrul Festivalului Universităților de Teatru. Aproape 3.000 de utilizatori din 39 de țări au vizitat site-ul sibfest.ro în prima jumătate de oră, cele mai multe accesări fiind din România, Austria, Japonia, SUA, Marea Britanie, Germania și Țările de Jos. În momentul de vârf, 1662 de utilizatori accesau site-ul sibfest.ro concomitent. Tema ediției din 2026 este „SUFLET” „Munca pe care am depus-o în ultimul an, în ciuda tuturor provocărilor pe care le-am avut, este forma noastră de a spune MULȚUMESC publicului care și în acest an vine alături de noi. Anul trecut a fost unul al recordurilor absolute, cu vânzări uriașe în primele ore și nu credeam că putem să depășim acele cifre, dar iată că publicul ne-a demonstrat că este nerăbdător să aibă parte de Miracolul artei. Este o ediție de suflet, pentru suflet, care sperăm să rămână mulți ani în sufletele tuturor celor care vor fi la Sibiu între 19 și 28 iunie.” a declarat Constantin Chiriac, Președintele FITS și directorul general TNRS. Sunt în vânzare ultimele bilete pentru spectacolele: „Visul unei nopți de vară”, „Povestea prințesei deocheate”, „Sex, bani și foame”, „Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie” (reprezentația de la ora 20:00). Tema ediţiei din acest an este „SUFLET” și subliniază că mai presus de tehnologie stă sufletul, fie că e vorba de cel al artistului sau al spectatorului.
Ziua Mondială a Teatrului aduce spectacole speciale în București. Unde poți merge în aceste zile
Teatrul Odeon aniversează chiar în această zi 80 de ani de existență, printr-un spectacol special, conceput și prezentat de Răzvan Mazilu, intitulat „ODEON 80”. CREART, prin Teatrelli, propune o serie de evenimente reunite sub egida #OameniiCareTinScena. La Teatrul Nottara are loc premiera spectacolului „Lapte negru”, o adaptare a volumului semnat de Elif Shafak. Ce spectacole pot vedea bucureștenii în această perioadă Luni, 23 martie Opera Comică pentru Copii: „Atelierele Bubu. Joacă și emoții”, ora 10:30 (atelier) Teatrul de Animație Țăndărică: „Prințesa și broscoiul”, ora 10:00, Sala Țăndărică Teatrul de Comedie: „Hello, Ceaușescu”, ora 18:30, Sala Studio Marți, 24 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Rățușca cea urâtă”, ora 10:00, Sala Țăndărică Opera Comică pentru Copii: „Atelierele Bubu. Muzică”, ora 10:30 (atelier) Teatrul Ion Creangă: „Ursul păcălit de vulpe”, ora 10:00, Sala Mare Teatrul de Comedie: „Hello, Ceaușescu”, ora 18:30, Sala Studio Teatrul Municipal L.S. Bulandra: „Tache, Ianke și Cadâr”, ora 19:00, Sala Liviu Ciulei Teatrul Tineretului Metropolis: „Goodbye, Lenin!”, ora 19:00, Sala Mare Teatrul Excelsior: „Tristețe și bucurie în viața girafelor”, ora 19:00, Sala Ion Lucian ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București: concert de jazz „The Glamour Edition”, ora 19:15, Sala Mare Miercuri, 25 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Prințesa și broscoiul”, ora 10:00 Teatrul Ion Creangă: „Albă ca zăpada”, ora 10:00, Sala Mare Teatrul de Comedie: „Trei surori”, ora 19:00, Sala Radu Beligan Teatrul Excelsior: „Două ore cu pauză”, ora 19:00, Sala Ion Lucian Muzeul Național al Literaturii Române: Spectacol-lectură „Auto”, ora 18:00 Masă rotundă, ora 18:30 Teatrul Tineretului Metropolis: „30+”, ora 19:00, Sala Mare Teatrul Nottara: „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, ora 18:30, Sala Horia Lovinescu „Cancun”, ora 19:30, Sala George Constantin Teatrul Dramaturgilor Români: „Matca”, ora 19:00, Sala Luceafărul Muzeul Municipiului București: recital „Suavissimus Baroque”, ora 19:30, Casa Filipescu-Cesianu Joi, 26 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Rățușca cea urâtă”, ora 10:00 Teatrul de Comedie: „Visul unei nopți de vară”, ora 19:00 Teatrul Bulandra: „Rabbit Hole”, ora 19:00, Sala Toma Caragiu Teatrul Odeon: „Lexiconul amar”, ora 19:00, Sala Majestic Teatrul Nottara: „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, ora 18:30 „Iona”, ora 19:30 Teatrul Ion Creangă: „Pinocchio”, ora 10:00 Teatrul Masca: „Rave de Rave”, ora 19:00 Teatrul Dramaturgilor Români: „Trauma Kink”, ora 19:00 Teatrul Excelsior: „Două ore cu pauză”, ora 19:00 Teatrul Metropolis: „Părinții”, ora 19:00, Sala Mare. „Aer”, ora 19:00, Sala Mică Muzeul Municipiului București: Ghidaje în expoziția „Infinitatea cuvintelor”, orele 17:00 și 17:25, Palatul Suțu Conferință susținută de Vlad Eftenie, ora 18:30 Centrul Cultural Lumina: „Apus de soare”, ora 19:00 ARCUB: lansare de carte, ora 15:00, Casa Eliad Teatrul Mic: „Ellen Babic”, premieră, ora 19:00, Sala Studio
Au fost anunțate nominalizările pentru cea de-a 34-a ediție a Galei Premiilor UNITER. Victor Rebengiuc, omagiat pentru cariera sa strălucită și longevivă
Potrivit UNITER, pe baza propunerilor primite din partea teatrelor și a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în ședința din 23 februarie 2026 au fost decise premiile speciale și cele pentru întreaga activitate: Premiul de Excelență „Ion Caramitru”: Teatrul ACT – primul teatru independent din România, „reper al valorii și demnității în cultura română de peste 25 de ani”. Premiul pentru întreaga activitate (actriță): Catrinel Dumitrescu. Premiul pentru întreaga activitate (actor): Marius Bodochi. Premiul pentru întreaga activitate (regie): Tompa Gábor. Premiul pentru întreaga activitate (scenografie): Marie-Jeanne Lecca. Premiul pentru întreaga activitate (critică și istorie teatrală): Marina Constantinescu. Victor Rebengiuc: omagiul UNITER pentru „cariera sa strălucită și longevivă”. Premii speciale ȘI Festival – Festivalul de Teatru și Film, ediția a V-a, realizat de Asociația Șerban Ionescu – pentru construirea unui spațiu de creație și identitate culturală în localitatea 2 Mai Teatrul de Artă București – pentru rezistență și vocație în cultura independentă – 15 ani în 2025 Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova – la împlinirea a 175 de ani de slujire a culturii românești Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași – 185 de ani de istorie – tradiție și continuitate Nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2026 Pentru a XXXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025. Cel mai bun debut Maria Elena Morar pentru rolurile din spectacolul „Lalele, păsări și beton”, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu, după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca Larisa Popa pentru regia spectacolului „Acest loc blestemat” de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, scenografia Ilinca Gavriliță, Centrul de Teatru Educațional Replika, București Ada-Maria Zaharia pentru scenografia spectacolului „Noi, lupii” de Joel Horwood, regia Horia Suru, Teatrul „Jean Bart”, Tulcea Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic 1984 de George Orwell, adaptarea și regia Alexandru Unguru, Voxa Fereastra care n-avea somn de Selma Dragoș, adaptarea radiofonică și regia Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune heteroSălăjan, dramaturgia Răzvan Omotă, regia Robert Kocsis, AUZIT.Teatru Radiofonic Oedip la Colonos de Sofocle, regia Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune Cea mai bună scenografie Gabi Albu pentru scenografia spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO Gyopár Bocskai pentru scenografia spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj Oana Micu pentru scenografia spectacolului „Livada de vișini” de A.P. Cehov, regia Andrei Măjeri, Teatrul de Stat Constanța Irina Moscu pentru scenografia spectacolului „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București Beáta V.Sós și Sára Katalin Mihály pentru scenografia spectacolului „Maestrul și Margareta” după Mihail Bulgakov, regia Sardar Tagirovski, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Cel mai bun actor în rol secundar George Albert Costea pentru rolul Evgheni Konstantinovici Lvov din spectacolul „Ivanov” de A.P. Cehov, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova Ștefan Iancu pentru rolul Arti din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București Sorin Leoveanu pentru rolurile Lady Margaret/Clarence din spectacolul „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara Csongor Zsolt Nagy pentru rolurile Dinis/Verșinin/Harpagon/Doctorul din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Tibor Pálffy pentru rolul Jean din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe Cea mai bună actriță în rol secundar Alexandra Caras pentru rolul Mica din spectacolul „Dealul florilor” de Calița Nantu, regia Mark Cristopher Demeter, scenografia Mihai Păcurar, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca Blanca Doba pentru rolul Jim Curry din spectacolul „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila Elena Emandi pentru rolurile Izabela, narator și îngerul din spectacolul „Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu” de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați Ioana Iacob pentru rolul Mariedl din spectacolul „Șefele” de Werner Schwab, regia Irisz Kovacs, decorul și costumele Réka Oláh, Teatrul German de Stat, Timișoara Blanka Moldován pentru rolurile Directoarea/Izabel/Olga/Antigona/Berenice din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Cel mai bun actor în rol principal Tudor Chirilă pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București Bence Kónya-Ütő pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe Csaba László pentru rolul Both Karola, mama lor din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Nicu Mihoc pentru rolul Edmund Tyrone din spectacolul „Lungul drum al zilei către noapte”, după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu Marius Turdeanu pentru rolul Gregor din spectacolul „Metamorfoza” de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București Cea mai bună actriță în rol principal Katalin Berekméri pentru rolul Both Etelka din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Andreea Boboc pentru rolul Dorra din spectacolul „Femeia – câmp de luptă” de Matei Vișniec, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași Cătălina Mihai pentru rolul Janis din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București Calița Nantu pentru rolurile Nadia, Tov.Ludmila, Aurora, Petra Punkista, turista din RDG, Bunica Viorica din „Arădeanca” de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Arad Alina Petrică pentru rolul Girafa din spectacolul „Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodrigues, regia Edda Coza și Dan Coza, decorul Andreea Tecla, costumele Maria Ștefănescu, Asociația Tangent, Teatrul Mic, București și Teatrul „Alexie
A murit regizorul Cristian Pepino, reper al teatrului de animație din România
„Colectivul Teatrului de Animație Țăndărică își exprimă profunda durere la trecerea în neființă a regizorului Cristian Pepino, personalitate marcantă și reper esențial al teatrului de animație din România. Pentru Țăndărică și pentru întregul domeniu al teatrului de animație, Cristian Pepino a fost un reper artistic, un spirit viu, atent la detaliu, exigent și pasionat, care a știut să ducă teatrul de animație dincolo de convenție și să îi dea consistență, forță și demnitate. A crezut în această artă fără rezerve și a apărat-o cu fermitate”, a transmis Teatrul de Animaţie Țăndărică într-o postare pe Facebook. „Plecarea sa lasă un gol dureros în comunitatea teatrală. Rămân însă spectacolele, ideile, discipolii și amprenta unei vieți dedicate scenei. Suntem alături de familie, de prieteni și de toți cei care l-au cunoscut și l-au prețuit. Numele lui Cristian Pepino rămâne înscris în istoria teatrului de animație din România”, a subliniat colectivul teatrului. Cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu o pot face joi, 26 februarie 2026, în foaierul Teatrului de Animație Țăndărică, unde trupul neînsuflețit va fi depus între orele 13:00 și 22:00.
FSIC cere retragerea normelor Ministerului Culturii privind evidența timpului de muncă al artiștilor
„Într-o formulă lipsită de principii democratice, Ministerul Culturii a elaborat fără o consultare a partenerilor sociali îndreptățiți conform legislației, o procedură de cuantificat activitatea/munca angajaților din departamentul artistic în instituțiile de spectacole/concerte. Un set de instrucțiuni care au scopul de a institui reguli în privința evidenței timpului de muncă al artiștilor, sub formă de pontaj”, a transmis FSIC într-un comunicat. FSIC afirmă că, deși problema evidenței timpului de muncă este una reală și „neacoperită de legislația specifică”, soluția ar trebui discutată în cadrul Comisiei de Dialog Social și adaptată la nivelul legislației primare, conform specificului activităților, „în sensul eliminării normării în ore a muncii și adoptarea unui alt sistem, coerent”. FSIC cere retragerea instrucțiunilor Ministerului Culturii „Principalele disfuncții ale acestui set de reguli le reprezintă birocratizarea activității artistice, a perioadelor de studiu/pregătire zilnice, care ar trebui avizate, viziunea contabilicească a planificării timpului de muncă și afectarea autonomiei artistice a instituțiilor, fiind în sine adăugiri neclare la legislația existentă si care nu rezolvă problemele întâlnite în sistem. Verificarea îndeplinirii perioadelor de studiu/pregătire individuală a artistului trebuie raportată la capacitatea acestuia de a presta activitatea în cadrul repetițiilor și spectacolelor/concertelor, nu la numărul de ore alocate”, a precizat FSIC. Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură a subliniat că nu critică pontarea activității în sine, arătând că în sectorul cultural există deja sisteme de evidență implementate din 2017 și adaptate la specificul activității, pe care le consideră necesare, însă „ajustate unitar în mod fezabil”. În același timp, FSIC susține că normele propuse de Ministerul Culturii nu simplifică adaptarea la cadrul normativ general, ci complică activitatea prin apropierea actului artistic de munca administrativă. „În concluzie, FSIC respinge acest set de INSTRUCȚIUNI-NORME creat de Ministerul Culturii, solicită retragerea lor și face apel la comunicare, consultare cu toți factorii implicați pentru dezbateri pe acest subiect. Invităm toți artiștii interesați să atragă atenția asupra deficiențelor din acest regulament alături de colegii noștri, în fața Teatrului Național din București sau a altor instituții de spectacole din țară, începând de marți, 10.02.2026, ora 14:30”, se arată în comunicatul FSIC.
UNITER critică proiectul pilot al Ministerului Culturii privind normarea timpului de muncă în teatre: Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor 80
UNITER susține că măsurile propuse de Ministerul Culturii ar conduce la birocratizare și ar afecta specificul muncii artistice. „Considerăm că proiectul nu este altceva decât un proces de birocratizare, destabilizare și devalorizare a rolului artei și artiștilor în societate, o formă de anulare a vitalității creației artistice. Problema Ministerului Culturii este aceea că vrea să măsoare nemăsurabilul: starea de grație, căutarea, cercetarea, îndoiala, emoția – stări care, alături de altele, toate la un loc sau separat, însoțesc și fundamentează actul creației și al interpretării artistice”, au transmis semnatarii scrisorii. În scrisoare, Senatul UNITER afirmă că măsurile vin într-un „context teatral vulnerabilizat de bugete substanțial reduse, de interimate prelungite și de instabilitate crescută” și că organizarea unitară și evidențierea timpului de lucru ar contribui la „decredibilizarea instituțiilor de spectacole” și la o înțelegere „lacunară a muncii artistice”. UNITER susține că demersul „dezbină intenționat” și reprezintă „un atac împotriva unor valori și principii inalienabile”. „Calitatea muncii artistice nu poate să depindă de o cuantificare pe modelul eficienței imediate tocmai pentru că are specificități și particularități neîncadrabile în paradigma de normare obișnuită”, au subliniat semnatarii. „Demersul este unul profund imoral” UNITER critică și cifrele folosite în proiect, arătând că acestea nu ar reflecta specificul muncii din teatru. „Cele 1800 de ore, dintre care 900 de repetiții, sunt cifre care demonstrează o necunoaștere specifică a muncii artistice, o muncă în care orele propriu-zise de lucru sunt, de cele mai multe ori, greu de calculat în cifre precis stabilite. Demersul este și unul profund imoral, cunoscută fiind reducerea substanțială a fondurilor în ultimii ani. A reglementa în aceste condiții o pondere minimă de activități de un anumit fel, în instituții adesea lipsite de mijloace suficiente pentru a realiza spectacole, reprezintă un act de cinism. Dincolo de asta, rolul administrației culturale ar trebui să fie acela de a asigura condițiile-cadru pentru dezvoltarea culturii din România și nicidecum de a interveni în micro-managementul instituțiilor culturale, prin impunerea de formulare-tip și programări săptămânale”, au precizat semnatarii scrisorii. „Ne mai aducem aminte câte ore am rezistat închiși în case în timpul pandemiei alături de artiști și artiste care atunci ne-au salvat sufletul? A contabilizat cineva rolul social major pe care arta l-a avut și în acele momente de cumpănă? Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor ’80, când politruci care nu aveau habar de fundamentele muncii artistice încercau să o reglementeze aberant. Ba chiar mai mult, am îndrăzni să reamintim: nici măcar în perioada comunistă reglementările nu erau atât de rigide birocratic. Nu există, de fapt, niciun precedent în cultura noastră instituțională pentru reglementarea fixă a orelor de muncă pontate pe zile pentru artiști”, au transmis semnatarii. UNITER cere lege a teatrelor UNITER susține că dezbaterea privind normarea timpului de muncă ar trebui mutată către o decizie mai amplă despre felul în care este reglementat teatrul în România și cere elaborarea unei legi a teatrelor, în acord cu sistemul actual și cu valorile europene. De asemenea, UNITER solicită o administrație care să recunoască faptul că arta nu poate fi redusă la tabele și unități orare. „Cerem urgent o administrație care să aibă încredere în artiști și în instituțiile culturale, care să respecte autonomia decizională a celor care conduc instituțiile de cultură și care să înțeleagă că actul artistic se întemeiază pe libertate, responsabilitate și vocație, nu pe suspiciune, control și constrângere administrativă. În lipsa acestei înțelegeri, orice reglementare riscă să devină nu un instrument de bună guvernare, ci un factor de descurajare, uniformizare și, în cele din urmă, de degradare a vieții culturale, a educației și a societății”, au mai spus semnatarii.
Teatrul Național Radiofonic anunță o piesă inspirată de crima din Timiș
Teatrul Național Radiofonic anunță demararea unui nou proiect artistic, inspirat de crima din Timiș, relatează rador.ro. Este o inițiativă menită să proiecteze o realitate care nu este comodă de multe ori, dar cu care, Teatrul Național Radiofonic rămâne conectat, fidel misiunii sale de a reda societatea așa cum este. Băiatul de 15 ani din Cenei, dat dispărut de familie și ucis de alți doi prieteni ai săi a suscitat în societate dezbateri ample despre limitele răspunderii legale – o reflecție căreia Teatrul Radiofonic i se alătură prin această creație artistică ce se va situa la limita dintre realitate și documentar. Echipa Teatrului Radiofonic lucrează deja la documentarea proiectului Vorbim despre un spectacol care va explora cauzele profunde, responsabilitățile, mecanismele sociale care pot duce la astfel de tragedii. Nu este o goană după senzațional, ci o analiză lucidă a evenimentului. Echipa Teatrului Radiofonic lucrează deja la documentarea proiectului – adună informații, mărturii, date relevante. Un spațiu al reflecției critice Spectacolul va fi scris și regizat de Ilinca Stihi, artistă multiplu premiată, la nivel internațional, pentru producțiile sale teatrale și radiofonice, apreciată pentru rigoarea artistică și pentru modul în care îmbină documentarea atentă. Prin această producție, Teatrul Național Radiofonic își reafirmă rolul de spațiu al reflecției critice și al dialogului public, în care teatrul radiofonic devine un instrument de interogare a realității și de stimulare a conștiinței colective.
Când teatrul se ascultă / Premiile Rinocerul au celebrat excelența Teatrului Radiofonic Românesc
Cele mai valoroase creații artistice ale anului teatral 2025 au fost premiate la Sala Mare a Teatrului Evreiesc de Stat din București, în cadrul galei „Rinocerul”. Gala a fost organizată de Revista Rinocerul, o publicație culturală de prestigiu, și a reunit creatori, critici și iubitori de teatru. Potrivit declarației organizatorilor, premiile au recompensat „creațiile cele mai valoroase observate de revista „Rinocerul” pe parcursul anului 2025”, un an descris ca fiind bogat și divers, cu propuneri spectacologice și dramaturgice remarcabile. Teatrul radiofonic românesc a fost starul serii Gazda serii a fost dramaturgul Dinu Grigorescu, director fondator al revistei și coordonator al ediției tipărite, care a subliniat misiunea galei de a aduce în prim-plan excelența artistică în multiplele ei forme: scenică, radiofonică, dramaturgică, teatrologică, literară și filmică. Un accent deosebit al ediției din acest an a fost pus pe teatrul radiofonic, organizatorii evidențiind impactul radiofoniei teatrale, valoarea spectacolelor sonore și rolul documentar al arhivelor Radioului public. În acest context, mai multe producții ale Teatrului Național Radiofonic au fost distinse cu premii importante. „A doua scrisoare pierdută” Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic bazat pe un text românesc a fost acordat producției „A doua scrisoare pierdută” de Eugen Șerbănescu, în regia artistică a lui Dan Tudor. Spectacolul, realizat în iunie 2025, propune o continuare originală a celebrei comedii caragialiene „O scrisoare pierdută”, imaginând situații surprinzătoare și personaje cuceritoare, într-o construcție dramatică vie și pătrunzătoare. Distribuția amplă, formată din actori cu voci puternic individualizate, alături de regia atent calibrată, sound design-ul expresiv și muzica originală, a contribuit la conturarea unei formule teatrale dinamice și pline de semnificații. Tragedie antică prin mijloace sonore high-tech Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic bazat pe un text străin a revenit proiectului Trilogia Labdacizilor – „Oedip rege”, „Oedip la Colonos” și „Antigona” de Sofocle –, în adaptarea radiofonică și regia artistică semnate de Gavriil Pinte. Realizate în octombrie 2025, spectacolele oferă un exemplu elocvent de reinterpretare contemporană a tragismului antic prin mijloace sonore moderne. Construite cu rafinament, într-o densă țesătură de motive acustice și planuri sonore, producțiile impresionează prin forță artistică, subtilitate și capacitatea de a aduce textele fundamentale ale umanității mai aproape de sensibilitatea ascultătorului de astăzi. Un moment de mare emoție al serii l-a constituit acordarea Premiului Opera Omnia regizorului Attila Vizauer, pentru întreaga sa activitate dedicată teatrului radiofonic românesc. Universul său regizoral, profund și divers, cuprinde spectacole sonore clasice, producții pentru copii, documentare și creații moderne, remarcabile prin inovație auditivă și rafinament expresiv. De asemenea, Premiul pentru dramaturgie contemporană românească a fost acordat Emei Stere, jurnalistă la Radio România Cultural și colaboratoare a Teatrului Național Radiofonic, pentru piesa „Playlist”, montată de Attila Vizauer pe scena Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești. Publicul interesat poate asculta producțiile radiofonice premiate în cadrul Galei Premiilor „Rinocerul” pe platforma eteatru.ro, în Colecția Premiere 2025 a Teatrului Național Radiofonic, confirmând astfel continuitatea și vitalitatea teatrului sonor românesc în peisajul cultural contemporan.
Ziua Culturii 2026: unde mergi gratuit la muzeu, teatru și concert
Evenimentele dedicate Zilei Culturii Naționale au loc atât în București, cât și în orașe din întreaga țară, în spațiile și prin programele instituțiilor publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii. În București Biblioteca Națională a României propune expoziția „Expresii ale portului tradițional de pe teritoriul României în lucrări de grafică din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României”, o incursiune în splendoarea și diversitatea vestimentației tradiționale, redată în 70 de desene și acuarele din colecțiile speciale. Tot aici are loc conferința cu ateliere „Genealogie și practici culturale” (joi, 15 ianuarie 2026, 14:00–16:10, Sala Mircea Eliade; intrare liberă în limita locurilor disponibile), cu invitați din zone diferite ale culturii – Maia Morgenstern, Filip Florian, Radu Tudorancea și Gabriela Petre. Evenimentul include ateliere dedicate, inclusiv unul construit în jurul fotografiilor de familie (publicul este invitat să participe cu câte o fotografie), iar în timpul întâlnirii vor rula 43 de fotografii din Biblioteca Digitală a BNaR, informeză Ministerul Culturii. Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNAC) invită publicul la un tur ghidat al expoziției „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor” (15 ianuarie, 17:30, la parter), alături de curatorul expoziției, Călin Dan, urmat de un DJ set în cafeneaua muzeului (18:30) cu Zadiel. Participarea este gratuită, fără rezervare, iar pentru acest eveniment este permis accesul cu automobilul în curtea Palatului Parlamentului. Ce evenimente gratuite te așteaptă de Ziua Culturii Naționale în București și în țară La Muzeul Național al Țăranului Român, Ziua Culturii Naționale se trăiește în mai multe registre: de la educație muzeală la artă contemporană, de la retrospectivă la film. Publicul este așteptat la workshopul „IA cu povești” (15 ianuarie, 15:00, Sala Irina Nicolau), în cadrul expoziției „Din Bihor la New York”, cu artistul Dorin Negrău și dr. Simona Bala. În aceeași zi au loc vernisajele expozițiilor „In memoriam Corneliu Vasilescu” (17:00, Sala Tancred Bănățeanu) și „Between I and we” (18:00, Sala Media), acesta din urmă fiind însoțit de un program artistic cu soprana Alexandra Tănase (pian: Andra Demidov), Berechet Sisters Band și un performance de dans semnat de Elena Mihaela Zamfirescu. Seara se încheie la Cinema Muzeul Țăranului cu proiecția filmului „Moartea domnului Lăzărescu” (20:00), urmată de Q&A cu echipa filmului. Expoziția „8” La Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, ziua de 15 ianuarie este dedicată întâlnirii dintre știință, natură și cultură: intrare gratuită la expoziția permanentă și la expoziția „8”, iar publicul poate observa aproximativ 80 de specii de tarantule vii. Pentru familii, elevi și cadre didactice, muzeul propune un treasure hunt – „Poezia Naturii” – inspirat de versurile lui Mihai Eminescu (program 10:00–18:00, ultima intrare 17:00). La Muzeul Național de Istorie a României, publicul are acces gratuit și poate vedea, în premieră, un album cu manuscrise ale poetului Vasile Alecsandri, alături de expozițiile permanente (Copia Columnei lui Traian, Tezaurul Istoric, Lapidarium) și de expozițiile temporare: „Dușmance ale poporului”, „RE – MNIR: 50 de ani de Restaurare”, „Capodopere…”, „Ion Dumitrana – Machetator și gravor”, „… la îndeMână.” Spectacole, expoziții și concerte gratuite: programul complet de Ziua Culturii Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi invită publicul pe 15 ianuarie 2026 la vizitare gratuită și la descoperirea expoziției temporare „Zoom in. Zoom out. România în hărți”, curatoriată de Elena Păunoiu și Ioana Zamfir, care propune o călătorie vizuală prin reprezentări cartografice ale teritoriului românesc, între perspectivă de ansamblu și detaliu. La Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, publicul este invitat la programul „Dor de Eminescu… 176 de ani de la nașterea marelui poet” (de la 11:00), cu momente din lirica eminesciană, recitaluri vocale și instrumentale și participarea unor artiști și elevi din instituții de profil. Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) organizează pe 16 ianuarie, ora 18:00, la Cărturești, dezbaterea „Consumul cultural & lectura: unde suntem și încotro ne îndreptăm”. Meșterul Manole Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” organizează două evenimente: Gala premiilor MUSICRIT, ediția a IV-a (14 ianuarie, ora 19:00, Ateneul Român), în parteneriat cu Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România; concertul „Ziua Culturii Naționale” la Palatul Tinerimea Română (15 ianuarie, ora 18:00), susținut de Cvartetul ARCADIA și Corul de cameră PRELUDIU – Voicu Enăchescu. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” prezintă, pe 15 ianuarie, de la ora 19:00, opera rock „Meșterul Manole”, o producție care îmbină folclorul autentic românesc cu vibrația muzicii rock. Teatrul Muzical Ambasadorii organizează, pe 15 ianuarie 2026, ora 10:00, spectacolul „Harap Alb” (adaptare Ion Creangă), la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor. Două spectacole românești la Teatrul Național „I.L. Caragiale” Teatrul Național „I.L. Caragiale” propune în seara de 15 ianuarie, de la ora 19:00, două spectacole românești „de autor”: „Moroi și păpădii”, text și regie Gavril Pătru (Sala Pictură); „Exil”, text și regie Alexandra Badea (Sala „Ion Caramitru”). Spectatorii de la „Exil” vor putea urmări în foaier un montaj video cu versuri eminesciene în interpretarea unor mari actori ai Teatrului Național. Biletele sunt disponibile la casa de bilete a Teatrului sau online, pe bilet.ro. Tot la TNB: vizite ghidate gratuite la Muzeul TNB (12:00 și 14:00) pentru expoziția „REGINA MARIA LA TEATRU” (acces cu bilet gratuit, în limita locurilor disponibile), tururi ghidate gratuite ale teatrului (13:00, 15:00 și 17:00) și, începând cu ora 17:00, proiecții luminoase pe turnul scenei cu portretele unor personalități ale culturii române. Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” marchează Ziua Culturii Naționale 2026 prin două evenimente: evenimentul expozițional „Marin Constantin 100”, găzduit de instituțiile culturale române din Madrid (ICR Madrid și Ambasada României în Regatul Spaniei); lansarea celui mai recent videoclip din programul „Muzică contemporană românească în spații antice universale” – episodul V, filmat la Teatrul Roman din Mérida: „Mérida – Efemeride”, în interpretarea Corului Madrigal, pe baza piesei „Efemeride” de Anatol Vieru, în regia lui Emil Pantelimon. În același timp, în toată țara, în cadrul Programului Național Cantus Mundi, corurile de copii vor susține recitaluri dedicate Zilei Culturii Naționale. În țară La Iași, Complexul Muzeal Moldova organizează expozițiile „Pictora” (14 ianuarie – 13 februarie, Muzeul de Artă – Palatul Culturii) și „The Human Condition” (16 ianuarie – 15 februarie, Muzeul Unirii), precum și atelierele de scriere creativă „Eminescu peste generații” (14–18 ianuarie, Palatul