Au fost anunțate spectacolele selectate pentru Festivalul Național de Teatru 2026
Tema ediției din acest an este „[…]perfect uman”, iar selecția a fost realizată de criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-vlad Popa. Potrivit echipei curatoriale, ediția din 2026 pornește de la ideea de „(im)perfecțiune” ca trăsătură esențială a umanității. „Ediția 2026 a Festivalului Național de Teatru ne surprinde în plină reconsiderare de paradigmă a umanității. Ne aflăm într-un moment în care ne repoziționăm și negociem rolurile în relație cu noi înșine, cu ceilalți, cu societatea ca mecanism politic, economic, social și cultural, și, pentru prima oară ca partener cvasi-conștient, cu tehnologia”, se arată în argumentul echipei curatoriale. Selecția FNT 2026 include 36 de spectacole, alese din peste 150 de producții vizionate în stagiunea teatrală 2025-2026. Festivalul Național de Teatru 2026 va avea loc la București, în perioada 16-25 octombrie. Selecția oficială a Festivalului Național de Teatru 2026 1. 9 RUȘINI și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României de Cosmin Stănilă, Sașa Ceban, Ionuț Caras și Diana Buluga, regia Ionuț Caras, video Andrei Cozlac, Radu Marțin, muzica Magor Bocsárdi, consultant costume Mirela Grindean, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca 2. A douăsprezecea noapte de W.Shakespeare, traducerea Mihnea Gheorghiu, versiunea de scenă Adrian Nicolae, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, lighting designul Lucian Moga, mișcarea scenică Elena Anghel, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați 3. Arădeanca de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, video proiecția Dan Varga, muzica Paul Tonca, lighting designul Alex Dancu, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad 4. Cântăreața cheală de Eugène Ionesco, traducerea Vlad Russo și Vlad Zografi, regia Mihai Măniuțiu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, muzica Mihai Dobre, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara 5. Comedia erorilor de W.Shakespeare, traducerea George Volceanov, regia Sânziana Stoican, scenografia Valentin Vârlan, Teatrul „Nottara” București 6. De profundis, după Oscar Wilde, regia, coregrafia, costumele și coloana sonoră Răzvan Mazilu, decorul Oana Micu, lighting designul Costi Baciu, Teatrul „Stela Popescu”, București 7. Familia Tót de Örkény István, dramaturgia Orbán Enikő, regia Hunor Horváth, decorul Golicza Előd, costumele Andreea Săndulescu, coregrafia Matilde J. Ciria, Baczó Tünde, muzica Cári Tibor, Kolozsi Tamás, mișcarea scenică Melles Endre, Ádám Julcsi, lighting designul Nichita Teodorescu, video designul și mapping Dan Basu, Ilinca Popescu, regia film Laura Brumă, soundscapes DJ K-Lu, sound designul Kupán Zsolt, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara 8. Femeia – câmp de luptă de Matei Vișniec, dramaturgia Diana Nechit, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, lighting designul Cristian Niculescu, scenografia sonoră Claudiu Urse, coregrafia Alice Veliche, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași 9. Funny Games, după filmul lui Michael Haneke, regia Botond Nagy, adaptarea de scenă și texte originale Diana Nechit și Andrei C. Șerban, scenografia Theodor Cristian Niculae, muzica orginală și sound designul Claudiu Urse, lighting designul Ruxandra Ilie și Botond Nagy, Teatrul Grivița 53 10. Iubitul meu dușman, textul și regia Gianina Cărbunariu, scenografia Adrian Ganea, muzica Oscar Ungvári, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 11. Ivanov de A.P. Cehov, traducerea și adaptarea Raluca Rădulescu, regia artistică și director de imagine Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, muzica Rémi Billardon, lighting designul Sabina Reus, video artist Ovidiu Zimcea, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 12. Lirda, textul și regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, muzica Csaba Boros, Teatrul de Comedie București 13. Livada de vișini de A.P. Cehov, traducerea și adaptarea Raluca Rădulescu, regia și ilustrația muzicală Andrei Măjeri, scenografia Oana Micu, coregrafia Andrea Gavriliu, sound designul Claudiu Urse, lighting designul Sabina Reus, Teatrul de Stat Constanța 14. Mai e vreun candidat?, spectacol concert după I.L. Caragiale, conceptul, adaptarea și muzica Ada Milea, cântecele Ada Milea și Anca Hanu, scenografia Maria Constantin, coregrafia Florin Fieroiu, sound designul Victor Pamfilov, lighting designul Daniel Tiuntiuc, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București. Proiect în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava” 15. Mein Kampf de George Tabori, traducerea Márk Cristopher Demeter, regia Marcel Bélai, scenografia Zsuzsi Szőke, costumele Kata Mihály, muzica László Bakk-Dávid, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe și Teatrul Masca, București 16. Metamorfoza de Franz Kafka, traducere colectivă, regia și adaptarea Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu lighting designul Cristian Șimon, Victor Pâslari, sound designul Andrei Doboș, Teatrul Excelsior București 17. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat, textul și regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, muzica originală Aida Šošić, Teatrul Mic București 18. Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie (după 1001 de nopți), regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoş Buhagiar, muzica originală Vasile Şirli, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu 19. Nora de Sivan Ben Yishai, traducerea Ciprian Marinescu, regia Bobi Pricop, decorul Raul Cioabă, ilustrația muzicală Eduard Gabia, coregrafia și mișcarea scenică Filip Stoica, Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu” 20. Oameni și zei, textul, regia și ilustrația muzicală Andrei Măjeri, traducerea Mária Albert, scenografia Adrian Balcău, coregrafia Andrea Gavriliu, consultant muzical Katalin Incze G., sound design Adrian Piciorea, video designul Andrei Cozlac, lighting designul Samu Trucza, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” 21. O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, costumele Maria Miu, Teatrul ACT București 22. Ora Zero, textul și regia Iulia Grigoriu, scenografia Andrei Dinu, game designer Levent Crăcea, sound designul Adrian Piciorea, lighting designul Andrei Ignat, creart / Teatrelli, București 23. Orlando de Sarah Ruhl după Virginia Woolf, regia Florin Caracala, scenografia Ana Ienașcu, coregrafia George Pleșca, dramaturgia la scenă Daria Ancuța, lighting designul Lucian Prasti, video designul Silviu Luda, Teatrul de Stat Constanța 24. Răscoala, scenariul Alexa Băcanu după romanul lui Liviu Rebreanu, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, muzica Boros Csaba (Actul 1), Danaga (Actul 2) și Radu Dogaru („Cine-aș fi putut să fiu”), pregătirea muzicală Renata Burcă, pregătirea vocală Adonis Tanța, scenografia Mihai Păcurar, coregrafia Sergiu Diță, ilustrații diagrame Lucia Mărneanu, sunetul și luminile / proiecțiile video și subtitrarea Cătălin Filip și Alex Maftei / Călin Deneș, sonorizarea Radu Boancă, Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca 25. Rave de Ravel, conceptul, coregrafia și ilustrația muzicală Andrea Gavriliu, lighting designul Andrei Ignat, Teatrul Masca București 26. Regele Lear de William Shakespeare, traducerea textului George Volceanov, regia și adaptarea scenică Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, muzica originală Vasile Șirli, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 27. Regele moare de Eugène Ionesco,
Șerban Pavlu, apel către spectatorii de teatru: Închideți telefoanele mobile. Este îngrozitor
Șerban Pavlu a vorbit despre conduita spectatorilor în podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, unde a fost întrebat dacă există oameni care dau replici în timpul spectacolelor sau comentează cu voce tare. „Sunt spectatori cărora le sună telefonul, sunt spectatori care foșnesc pungi. Am asistat la o situație, și de fapt nu la una, în care o doamnă foșnea o pungă plângând în același timp, atât de impresionată de ceea ce se întâmpla pe scenă”, a spus Șerban Pavlu. Actorul a explicat că, la teatru și la cinema, ar trebui să existe o anumită conduită a spectatorului. Șerban Pavlu a transmis și un apel către public, spunând că telefoanele mobile care sună în timpul spectacolelor strică experiența pentru care spectatorii au plătit bilet. „Închideți telefoanele mobile. Este îngrozitor. Vă stricați experiența pentru care ați plătit. Vă distrugeți experiența pe care ați plătit bilet să o urmăriți”, a spus actorul. El a explicat că, la teatru, un telefon care sună nu este doar un zgomot deranjant, ci poate afecta direct concentrarea actorilor. „E cu totul altceva la teatru decât la cinema. Și la cinema e urât să sune telefonul, dar la teatru produci în cei care joacă o abatere”, a mai spus Pavlu. Actorul a vorbit și despre relația dintre public și spectacol, spunând că spectatorii pot influența energia unei reprezentații. „Odată intrat în sală, ajuți spectacolul. Trebuie să mă credeți pe cuvânt: un public talentat, un public generos ridică spectacolul. Actorii se simt urmăriți, se simte liniștea, concentrarea spectatorilor”, a declarat Șerban Pavlu. El a adăugat că actorii nu sunt roboți și că zgomotele din sală îi pot scoate din ritm. „Ar fi ideal să fim ca niște roboți, fără greșeală: poți să dai drumul la muzică, poți să foșnești pungi, poți să vorbești cu bunica la telefon, eu joc la fel. Nu suntem roboți, suntem oameni și telefoanele deranjează”, a spus actorul. Podcastul integral:
Guvernul alocă peste 244 milioane de lei pentru 73 de instituții de spectacole din țară. Propunerea, venită de la Ministerul Dezvoltării
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de vineri, să aloce peste 244 de milioane de lei pentru finanțarea a 73 de instituții publice de spectacole din mai multe județe ale țării. Banii sunt destinați teatrelor, operelor, filarmonicilor și unui ateneu aflate în subordinea autorităților locale. Conform Ministerului Dezvoltării, suma totală aprobată este de 244.081.025,69 de lei și va ajunge la instituții din 47 de localități, aflate în 34 de județe. „Prin această măsură, venim în sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susţine toate cheltuielile legate de asigurarea funcţionării şi de continuarea investiţiilor”, a declarat ministrul Cseke Attila. Fondurile reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 30 mai 2026 și sunt distribuite în funcție de solicitările trimise către Ministerul Dezvoltării de autoritățile locale până pe 5 iunie. Lista include județe din aproape toate regiunile țării, printre care Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timiș, Suceava și multe altele, iar fiecare beneficiază de finanțări pentru instituțiile culturale din subordine. În topul sumelor alocate se află Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, care primește 12.142.684,97 de lei. Urmează Opera Brașov, cu 10.364.048,83 de lei, și Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, cu 9.340.546,84 de lei. Autoritățile spun că aceste fonduri sunt foarte importante pentru funcționarea instituțiilor culturale.
Spectacolul Faust, a cărui premieră a fost acum 20 de ani, sold out la FITS
Biletele pentru cea de-a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Sibiu, care are loc în perioada 19 – 28 iunie, s-au pus în vânzare de miercuri, 6 mai. Până joi, spectacolele „Faust”, regia Silviu Purcărete, „Ivanov”, regia Eugen Jebeleanu, „Copiii Medeei”, regia Milo Rau, „O noapte cu Morricone”, Centro Coregrafico Nazionale, „Don Quijote” regia Alexandru Dabija și „Metamorfoza”, regia Yuri Kordonsky, sunt deja sold out. 2026 a depășit recordul stabilit în 2025 privind vânzarea de bilete În primele ore s-au vândut cu 25% mai multe bilete decât anul trecut, an care a depășit toate recordurile din istoria FITS. De asemenea, în primele ore s-au vândut și aproximativ 100 de bilete și abonamente pentru spectacolele care vor fi transmise online. Pentru prima dată în istoria FITS, au fost rezervate, încă din prima zi, toate locurile pentru spectacolele din cadrul Festivalului Universităților de Teatru. Aproape 3.000 de utilizatori din 39 de țări au vizitat site-ul sibfest.ro în prima jumătate de oră, cele mai multe accesări fiind din România, Austria, Japonia, SUA, Marea Britanie, Germania și Țările de Jos. În momentul de vârf, 1662 de utilizatori accesau site-ul sibfest.ro concomitent. Tema ediției din 2026 este „SUFLET” „Munca pe care am depus-o în ultimul an, în ciuda tuturor provocărilor pe care le-am avut, este forma noastră de a spune MULȚUMESC publicului care și în acest an vine alături de noi. Anul trecut a fost unul al recordurilor absolute, cu vânzări uriașe în primele ore și nu credeam că putem să depășim acele cifre, dar iată că publicul ne-a demonstrat că este nerăbdător să aibă parte de Miracolul artei. Este o ediție de suflet, pentru suflet, care sperăm să rămână mulți ani în sufletele tuturor celor care vor fi la Sibiu între 19 și 28 iunie.” a declarat Constantin Chiriac, Președintele FITS și directorul general TNRS. Sunt în vânzare ultimele bilete pentru spectacolele: „Visul unei nopți de vară”, „Povestea prințesei deocheate”, „Sex, bani și foame”, „Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie” (reprezentația de la ora 20:00). Tema ediţiei din acest an este „SUFLET” și subliniază că mai presus de tehnologie stă sufletul, fie că e vorba de cel al artistului sau al spectatorului.
Ziua Mondială a Teatrului aduce spectacole speciale în București. Unde poți merge în aceste zile
Teatrul Odeon aniversează chiar în această zi 80 de ani de existență, printr-un spectacol special, conceput și prezentat de Răzvan Mazilu, intitulat „ODEON 80”. CREART, prin Teatrelli, propune o serie de evenimente reunite sub egida #OameniiCareTinScena. La Teatrul Nottara are loc premiera spectacolului „Lapte negru”, o adaptare a volumului semnat de Elif Shafak. Ce spectacole pot vedea bucureștenii în această perioadă Luni, 23 martie Opera Comică pentru Copii: „Atelierele Bubu. Joacă și emoții”, ora 10:30 (atelier) Teatrul de Animație Țăndărică: „Prințesa și broscoiul”, ora 10:00, Sala Țăndărică Teatrul de Comedie: „Hello, Ceaușescu”, ora 18:30, Sala Studio Marți, 24 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Rățușca cea urâtă”, ora 10:00, Sala Țăndărică Opera Comică pentru Copii: „Atelierele Bubu. Muzică”, ora 10:30 (atelier) Teatrul Ion Creangă: „Ursul păcălit de vulpe”, ora 10:00, Sala Mare Teatrul de Comedie: „Hello, Ceaușescu”, ora 18:30, Sala Studio Teatrul Municipal L.S. Bulandra: „Tache, Ianke și Cadâr”, ora 19:00, Sala Liviu Ciulei Teatrul Tineretului Metropolis: „Goodbye, Lenin!”, ora 19:00, Sala Mare Teatrul Excelsior: „Tristețe și bucurie în viața girafelor”, ora 19:00, Sala Ion Lucian ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București: concert de jazz „The Glamour Edition”, ora 19:15, Sala Mare Miercuri, 25 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Prințesa și broscoiul”, ora 10:00 Teatrul Ion Creangă: „Albă ca zăpada”, ora 10:00, Sala Mare Teatrul de Comedie: „Trei surori”, ora 19:00, Sala Radu Beligan Teatrul Excelsior: „Două ore cu pauză”, ora 19:00, Sala Ion Lucian Muzeul Național al Literaturii Române: Spectacol-lectură „Auto”, ora 18:00 Masă rotundă, ora 18:30 Teatrul Tineretului Metropolis: „30+”, ora 19:00, Sala Mare Teatrul Nottara: „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, ora 18:30, Sala Horia Lovinescu „Cancun”, ora 19:30, Sala George Constantin Teatrul Dramaturgilor Români: „Matca”, ora 19:00, Sala Luceafărul Muzeul Municipiului București: recital „Suavissimus Baroque”, ora 19:30, Casa Filipescu-Cesianu Joi, 26 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Rățușca cea urâtă”, ora 10:00 Teatrul de Comedie: „Visul unei nopți de vară”, ora 19:00 Teatrul Bulandra: „Rabbit Hole”, ora 19:00, Sala Toma Caragiu Teatrul Odeon: „Lexiconul amar”, ora 19:00, Sala Majestic Teatrul Nottara: „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, ora 18:30 „Iona”, ora 19:30 Teatrul Ion Creangă: „Pinocchio”, ora 10:00 Teatrul Masca: „Rave de Rave”, ora 19:00 Teatrul Dramaturgilor Români: „Trauma Kink”, ora 19:00 Teatrul Excelsior: „Două ore cu pauză”, ora 19:00 Teatrul Metropolis: „Părinții”, ora 19:00, Sala Mare. „Aer”, ora 19:00, Sala Mică Muzeul Municipiului București: Ghidaje în expoziția „Infinitatea cuvintelor”, orele 17:00 și 17:25, Palatul Suțu Conferință susținută de Vlad Eftenie, ora 18:30 Centrul Cultural Lumina: „Apus de soare”, ora 19:00 ARCUB: lansare de carte, ora 15:00, Casa Eliad Teatrul Mic: „Ellen Babic”, premieră, ora 19:00, Sala Studio
Au fost anunțate nominalizările pentru cea de-a 34-a ediție a Galei Premiilor UNITER. Victor Rebengiuc, omagiat pentru cariera sa strălucită și longevivă
Potrivit UNITER, pe baza propunerilor primite din partea teatrelor și a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în ședința din 23 februarie 2026 au fost decise premiile speciale și cele pentru întreaga activitate: Premiul de Excelență „Ion Caramitru”: Teatrul ACT – primul teatru independent din România, „reper al valorii și demnității în cultura română de peste 25 de ani”. Premiul pentru întreaga activitate (actriță): Catrinel Dumitrescu. Premiul pentru întreaga activitate (actor): Marius Bodochi. Premiul pentru întreaga activitate (regie): Tompa Gábor. Premiul pentru întreaga activitate (scenografie): Marie-Jeanne Lecca. Premiul pentru întreaga activitate (critică și istorie teatrală): Marina Constantinescu. Victor Rebengiuc: omagiul UNITER pentru „cariera sa strălucită și longevivă”. Premii speciale ȘI Festival – Festivalul de Teatru și Film, ediția a V-a, realizat de Asociația Șerban Ionescu – pentru construirea unui spațiu de creație și identitate culturală în localitatea 2 Mai Teatrul de Artă București – pentru rezistență și vocație în cultura independentă – 15 ani în 2025 Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova – la împlinirea a 175 de ani de slujire a culturii românești Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași – 185 de ani de istorie – tradiție și continuitate Nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2026 Pentru a XXXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025. Cel mai bun debut Maria Elena Morar pentru rolurile din spectacolul „Lalele, păsări și beton”, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu, după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca Larisa Popa pentru regia spectacolului „Acest loc blestemat” de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, scenografia Ilinca Gavriliță, Centrul de Teatru Educațional Replika, București Ada-Maria Zaharia pentru scenografia spectacolului „Noi, lupii” de Joel Horwood, regia Horia Suru, Teatrul „Jean Bart”, Tulcea Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic 1984 de George Orwell, adaptarea și regia Alexandru Unguru, Voxa Fereastra care n-avea somn de Selma Dragoș, adaptarea radiofonică și regia Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune heteroSălăjan, dramaturgia Răzvan Omotă, regia Robert Kocsis, AUZIT.Teatru Radiofonic Oedip la Colonos de Sofocle, regia Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune Cea mai bună scenografie Gabi Albu pentru scenografia spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO Gyopár Bocskai pentru scenografia spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj Oana Micu pentru scenografia spectacolului „Livada de vișini” de A.P. Cehov, regia Andrei Măjeri, Teatrul de Stat Constanța Irina Moscu pentru scenografia spectacolului „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București Beáta V.Sós și Sára Katalin Mihály pentru scenografia spectacolului „Maestrul și Margareta” după Mihail Bulgakov, regia Sardar Tagirovski, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Cel mai bun actor în rol secundar George Albert Costea pentru rolul Evgheni Konstantinovici Lvov din spectacolul „Ivanov” de A.P. Cehov, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova Ștefan Iancu pentru rolul Arti din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București Sorin Leoveanu pentru rolurile Lady Margaret/Clarence din spectacolul „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara Csongor Zsolt Nagy pentru rolurile Dinis/Verșinin/Harpagon/Doctorul din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Tibor Pálffy pentru rolul Jean din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe Cea mai bună actriță în rol secundar Alexandra Caras pentru rolul Mica din spectacolul „Dealul florilor” de Calița Nantu, regia Mark Cristopher Demeter, scenografia Mihai Păcurar, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca Blanca Doba pentru rolul Jim Curry din spectacolul „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila Elena Emandi pentru rolurile Izabela, narator și îngerul din spectacolul „Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu” de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați Ioana Iacob pentru rolul Mariedl din spectacolul „Șefele” de Werner Schwab, regia Irisz Kovacs, decorul și costumele Réka Oláh, Teatrul German de Stat, Timișoara Blanka Moldován pentru rolurile Directoarea/Izabel/Olga/Antigona/Berenice din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Cel mai bun actor în rol principal Tudor Chirilă pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București Bence Kónya-Ütő pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe Csaba László pentru rolul Both Karola, mama lor din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Nicu Mihoc pentru rolul Edmund Tyrone din spectacolul „Lungul drum al zilei către noapte”, după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu Marius Turdeanu pentru rolul Gregor din spectacolul „Metamorfoza” de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București Cea mai bună actriță în rol principal Katalin Berekméri pentru rolul Both Etelka din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Andreea Boboc pentru rolul Dorra din spectacolul „Femeia – câmp de luptă” de Matei Vișniec, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași Cătălina Mihai pentru rolul Janis din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București Calița Nantu pentru rolurile Nadia, Tov.Ludmila, Aurora, Petra Punkista, turista din RDG, Bunica Viorica din „Arădeanca” de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Arad Alina Petrică pentru rolul Girafa din spectacolul „Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodrigues, regia Edda Coza și Dan Coza, decorul Andreea Tecla, costumele Maria Ștefănescu, Asociația Tangent, Teatrul Mic, București și Teatrul „Alexie
A murit regizorul Cristian Pepino, reper al teatrului de animație din România
„Colectivul Teatrului de Animație Țăndărică își exprimă profunda durere la trecerea în neființă a regizorului Cristian Pepino, personalitate marcantă și reper esențial al teatrului de animație din România. Pentru Țăndărică și pentru întregul domeniu al teatrului de animație, Cristian Pepino a fost un reper artistic, un spirit viu, atent la detaliu, exigent și pasionat, care a știut să ducă teatrul de animație dincolo de convenție și să îi dea consistență, forță și demnitate. A crezut în această artă fără rezerve și a apărat-o cu fermitate”, a transmis Teatrul de Animaţie Țăndărică într-o postare pe Facebook. „Plecarea sa lasă un gol dureros în comunitatea teatrală. Rămân însă spectacolele, ideile, discipolii și amprenta unei vieți dedicate scenei. Suntem alături de familie, de prieteni și de toți cei care l-au cunoscut și l-au prețuit. Numele lui Cristian Pepino rămâne înscris în istoria teatrului de animație din România”, a subliniat colectivul teatrului. Cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu o pot face joi, 26 februarie 2026, în foaierul Teatrului de Animație Țăndărică, unde trupul neînsuflețit va fi depus între orele 13:00 și 22:00.
FSIC cere retragerea normelor Ministerului Culturii privind evidența timpului de muncă al artiștilor
„Într-o formulă lipsită de principii democratice, Ministerul Culturii a elaborat fără o consultare a partenerilor sociali îndreptățiți conform legislației, o procedură de cuantificat activitatea/munca angajaților din departamentul artistic în instituțiile de spectacole/concerte. Un set de instrucțiuni care au scopul de a institui reguli în privința evidenței timpului de muncă al artiștilor, sub formă de pontaj”, a transmis FSIC într-un comunicat. FSIC afirmă că, deși problema evidenței timpului de muncă este una reală și „neacoperită de legislația specifică”, soluția ar trebui discutată în cadrul Comisiei de Dialog Social și adaptată la nivelul legislației primare, conform specificului activităților, „în sensul eliminării normării în ore a muncii și adoptarea unui alt sistem, coerent”. FSIC cere retragerea instrucțiunilor Ministerului Culturii „Principalele disfuncții ale acestui set de reguli le reprezintă birocratizarea activității artistice, a perioadelor de studiu/pregătire zilnice, care ar trebui avizate, viziunea contabilicească a planificării timpului de muncă și afectarea autonomiei artistice a instituțiilor, fiind în sine adăugiri neclare la legislația existentă si care nu rezolvă problemele întâlnite în sistem. Verificarea îndeplinirii perioadelor de studiu/pregătire individuală a artistului trebuie raportată la capacitatea acestuia de a presta activitatea în cadrul repetițiilor și spectacolelor/concertelor, nu la numărul de ore alocate”, a precizat FSIC. Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură a subliniat că nu critică pontarea activității în sine, arătând că în sectorul cultural există deja sisteme de evidență implementate din 2017 și adaptate la specificul activității, pe care le consideră necesare, însă „ajustate unitar în mod fezabil”. În același timp, FSIC susține că normele propuse de Ministerul Culturii nu simplifică adaptarea la cadrul normativ general, ci complică activitatea prin apropierea actului artistic de munca administrativă. „În concluzie, FSIC respinge acest set de INSTRUCȚIUNI-NORME creat de Ministerul Culturii, solicită retragerea lor și face apel la comunicare, consultare cu toți factorii implicați pentru dezbateri pe acest subiect. Invităm toți artiștii interesați să atragă atenția asupra deficiențelor din acest regulament alături de colegii noștri, în fața Teatrului Național din București sau a altor instituții de spectacole din țară, începând de marți, 10.02.2026, ora 14:30”, se arată în comunicatul FSIC.
UNITER critică proiectul pilot al Ministerului Culturii privind normarea timpului de muncă în teatre: Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor 80
UNITER susține că măsurile propuse de Ministerul Culturii ar conduce la birocratizare și ar afecta specificul muncii artistice. „Considerăm că proiectul nu este altceva decât un proces de birocratizare, destabilizare și devalorizare a rolului artei și artiștilor în societate, o formă de anulare a vitalității creației artistice. Problema Ministerului Culturii este aceea că vrea să măsoare nemăsurabilul: starea de grație, căutarea, cercetarea, îndoiala, emoția – stări care, alături de altele, toate la un loc sau separat, însoțesc și fundamentează actul creației și al interpretării artistice”, au transmis semnatarii scrisorii. În scrisoare, Senatul UNITER afirmă că măsurile vin într-un „context teatral vulnerabilizat de bugete substanțial reduse, de interimate prelungite și de instabilitate crescută” și că organizarea unitară și evidențierea timpului de lucru ar contribui la „decredibilizarea instituțiilor de spectacole” și la o înțelegere „lacunară a muncii artistice”. UNITER susține că demersul „dezbină intenționat” și reprezintă „un atac împotriva unor valori și principii inalienabile”. „Calitatea muncii artistice nu poate să depindă de o cuantificare pe modelul eficienței imediate tocmai pentru că are specificități și particularități neîncadrabile în paradigma de normare obișnuită”, au subliniat semnatarii. „Demersul este unul profund imoral” UNITER critică și cifrele folosite în proiect, arătând că acestea nu ar reflecta specificul muncii din teatru. „Cele 1800 de ore, dintre care 900 de repetiții, sunt cifre care demonstrează o necunoaștere specifică a muncii artistice, o muncă în care orele propriu-zise de lucru sunt, de cele mai multe ori, greu de calculat în cifre precis stabilite. Demersul este și unul profund imoral, cunoscută fiind reducerea substanțială a fondurilor în ultimii ani. A reglementa în aceste condiții o pondere minimă de activități de un anumit fel, în instituții adesea lipsite de mijloace suficiente pentru a realiza spectacole, reprezintă un act de cinism. Dincolo de asta, rolul administrației culturale ar trebui să fie acela de a asigura condițiile-cadru pentru dezvoltarea culturii din România și nicidecum de a interveni în micro-managementul instituțiilor culturale, prin impunerea de formulare-tip și programări săptămânale”, au precizat semnatarii scrisorii. „Ne mai aducem aminte câte ore am rezistat închiși în case în timpul pandemiei alături de artiști și artiste care atunci ne-au salvat sufletul? A contabilizat cineva rolul social major pe care arta l-a avut și în acele momente de cumpănă? Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor ’80, când politruci care nu aveau habar de fundamentele muncii artistice încercau să o reglementeze aberant. Ba chiar mai mult, am îndrăzni să reamintim: nici măcar în perioada comunistă reglementările nu erau atât de rigide birocratic. Nu există, de fapt, niciun precedent în cultura noastră instituțională pentru reglementarea fixă a orelor de muncă pontate pe zile pentru artiști”, au transmis semnatarii. UNITER cere lege a teatrelor UNITER susține că dezbaterea privind normarea timpului de muncă ar trebui mutată către o decizie mai amplă despre felul în care este reglementat teatrul în România și cere elaborarea unei legi a teatrelor, în acord cu sistemul actual și cu valorile europene. De asemenea, UNITER solicită o administrație care să recunoască faptul că arta nu poate fi redusă la tabele și unități orare. „Cerem urgent o administrație care să aibă încredere în artiști și în instituțiile culturale, care să respecte autonomia decizională a celor care conduc instituțiile de cultură și care să înțeleagă că actul artistic se întemeiază pe libertate, responsabilitate și vocație, nu pe suspiciune, control și constrângere administrativă. În lipsa acestei înțelegeri, orice reglementare riscă să devină nu un instrument de bună guvernare, ci un factor de descurajare, uniformizare și, în cele din urmă, de degradare a vieții culturale, a educației și a societății”, au mai spus semnatarii.
Teatrul Național Radiofonic anunță o piesă inspirată de crima din Timiș
Teatrul Național Radiofonic anunță demararea unui nou proiect artistic, inspirat de crima din Timiș, relatează rador.ro. Este o inițiativă menită să proiecteze o realitate care nu este comodă de multe ori, dar cu care, Teatrul Național Radiofonic rămâne conectat, fidel misiunii sale de a reda societatea așa cum este. Băiatul de 15 ani din Cenei, dat dispărut de familie și ucis de alți doi prieteni ai săi a suscitat în societate dezbateri ample despre limitele răspunderii legale – o reflecție căreia Teatrul Radiofonic i se alătură prin această creație artistică ce se va situa la limita dintre realitate și documentar. Echipa Teatrului Radiofonic lucrează deja la documentarea proiectului Vorbim despre un spectacol care va explora cauzele profunde, responsabilitățile, mecanismele sociale care pot duce la astfel de tragedii. Nu este o goană după senzațional, ci o analiză lucidă a evenimentului. Echipa Teatrului Radiofonic lucrează deja la documentarea proiectului – adună informații, mărturii, date relevante. Un spațiu al reflecției critice Spectacolul va fi scris și regizat de Ilinca Stihi, artistă multiplu premiată, la nivel internațional, pentru producțiile sale teatrale și radiofonice, apreciată pentru rigoarea artistică și pentru modul în care îmbină documentarea atentă. Prin această producție, Teatrul Național Radiofonic își reafirmă rolul de spațiu al reflecției critice și al dialogului public, în care teatrul radiofonic devine un instrument de interogare a realității și de stimulare a conștiinței colective.