CEO-ul Nothing, Carl Pei: războiul specificațiilor s-a terminat. Următorul tău smartphone va fi mai scump

După Samsung, acum și CEO-ul Nothing, Carl Pei, susține că vremurile când producătorii smartphone se „băteau” în specificații încercând să ofere telefonul cu cele mai bune dotări la cel mai competitiv preț sunt acum la final. Pei susține că ”era siliciului ieftin” se încheie chiar de anul acesta, iar consumatorii vor trebui să se adapteze unei noi paradigme în care dotările software și experiența de utilizare în ansamblu reprezintă principala modalitate de diferențiere a dispozitivelor nou lansate. Și trebuie să recunoaștem că dacă privim lucrurile în această lumină devine mult mai ușor să judecăm companii precum Apple, Google și Samsung drept jucători cu viziune, care au anticipat și s-au aliniat deja în bună măsură noului trend. Altfel cum ai putea să justifici stagnarea cvazi-totală telefoanelor Galaxy în materie de specificații tehnice, îmbunătățirile iPhone date cu pipeta și încăpățânarea cu care Google insistă să folosească pentru seria Pixel un chipset inferior oricărei alte soluții întâlnită de obicei pe telefoane premium. Chiar dacă prețurile memoriei RAM au crescut vertiginos în ultima vreme, iar această criză afectează și smartphone-urile, tendința de stagnare sau chiar regres al specificațiilor exista deja, competiția dintre producători devenind un veritabil test de anduranță în fața presiunii de a crește prețurile în răspuns la inflație, la taxele pe importuri și alte costuri nou apărute pe lanțul de aprovizionare cu componente Așa că după ce oficiali de seamă din conducerea Xiaomi și Samsung au „clipit” primii, avertizând asupra unor prețuri mai mari pentru telefoane în 2026, acum și cofondatorul Nothing , Carl Pei, a reiterat aceste avertismente, oferindu-ne în același timp un indiciu despre ce să ne așteptăm de la telefoanele Nothing de la sfârșitul acestui an: ”2026 va fi un an fără precedent pentru electronicele de larg consum și în special pentru industria smartphone-urilor. Timp de cincisprezece ani, industria smartphone-urilor s-a bazat pe o singură presupunere fiabilă: componentele vor deveni inevitabil mai ieftine. Deși a existat volatilitate pe termen scurt, tendința descendentă pe termen lung a costurilor memoriei și a afișajelor a permis creșteri anuale ale specificațiilor fără creșteri de prețuri. În 2026, acest model a cedat în cele din urmă, impulsionat de o creștere bruscă și fără precedent a costurilor memoriei.” ”2026 este anul în care se încheie „cursa specificațiilor”. Pe măsură ce industria se resetează, experiența devine singurul factor de diferențiere real. Exact pentru asta a fost creată compania noastră. Era siliciului ieftin s-a încheiat. Era designului intenționat abia începe.” Altfel spus, dacă specificațiile Nothing Phone 3 (2025) ți s-au părut dezamăgitoare, probabil că nu vei avea motive să fii impresionat nici în 2026. Dar trebuie spus că Nothing a pus încă de la începuturile companiei mai mult accent pe design și software-ul livrat, decât pe specificațiile „pure”. Așadar, mesajul șefului Carl Pei nu indică o schimbare strategică majoră pentru companie, acesta sugerând mai degrabă că și alți jucători din industrie i-ar putea lua exemplul în încercarea de a justifica creșterile de prețuri reflectează tot mai puțin în inovații la partea de hardware. Pe de altă parte, Nothing nu livrează la fel de multe telefoane ca Samsung, OnePlus, Xiaomi sau alți producători de top, ceea ce înseamnă că nici nu pot accesa tarife mai bune la componente esențiale, obținute după criteriul volumului comandat. Iar dacă producătorii de top încep să se zgârcească la specificațiile hardware și anunță discret iminența unor scumpiri, situația nu poate fi decât una catastrofală pentru jucătorii mai puțin privilegiați din industrie.
Nvidia accelerează producția de acceleratoare GeForce RTX cu 8GB, simultan eliminând variantele cu 16GB VRAM

Acționând sub pretextul crizei de memorii RAM, Nvidia ar fi solicitat deja partenerilor OEM prioritizarea fabricării de acceleratoare GeForce RTX cu 8GB, diminuând cât mai mult importanța versiunilor cu 16GB VRAM. Potrivit dezvăluirilor circulate deocamdată cu titlul de zvonuri, Nvidia ar fi solicitat partenerilor din industrie să reducă pe cât posibil producția de acceleratoare GeForce RTX 5070 Ti și 5060 Ti cu 16GB, astfel încât să prevină blocarea activității din pricina lipsei proviziilor de cipuri VRAM. În traducere, „verzii” încă dețin stocuri uriașe de unității GPU pe care doresc să le vândă mai departe consumatorilor din segmentul de gaming, dar riscă să nu le poată scoate din depozite din pricina crizei de memorii RAM la care tot ei au contribuit prin alocarea discreționară a capacității de producție în beneficiul clienților industria centrelor de procesare cloud. Ce mai contează că acceleratoarele grafice echipate cu doar 8GB VRAM sunt considerate depășite de câțiva ani încoace, atât de mult încât în jocurile noi ai nevoie să setezi detaliile pe „Medium” sau „Low” pentru a obține o experiență cât de cât fluidă (iar uneori nici măcar atât). De acum cerințele de sistem se stabilesc pe criterii economice și nu de evoluție naturală a jocurilor video, în direcția unei mai bune fidelități vizuale și a complexității experienței de joc, iar dezvoltatorii de jocuri sunt cei care trebuie să se adapteze la noul context. În orice caz, implementările GeForce RTX 5070 Ti și 5060 Ti cu 16GB de memorie VRAM vor deveni mult mai greu de găsit în stocurile magazinelor și la prețuri de speculă. Iar dacă „cele bune” sunt mult mai greu de găsit și mai scumpe, atunci și alternativele favorizate de Nvidia pot deveni mai profitabile pentru producătorii respectivi, care pot acționa după principiul „oricum nu ai de ales”. Tot pe surse aflăm și că aceste două versiuni GPU, RTX 5060 și 5070, ar fi fost selectate pe motiv că sunt cele mai bine vândute pe piața chineză și, prin extrapolare, ar fi surprinzător dacă preferințele consumatorilor din piețele globale nu ar reflecta acest lucru într-o măsură rezonabilă. Privind lucrurile strict din perspectiva strategiei de business, Nvidia nu va dori să „irosească” memoria VRAM de ultimă generație (GDDR7), care a devenit o marfă mult mai rară și scumpă, pe plăci grafice de nivel inferior, mai ales că scumpirea acestor cipuri va fi resimțită și mai acut dacă este transferată în prețul unei plăci video RTX 5060 de 16 GB. Vestea și mai puțin bună ar fi că scumpirile prefigurate ar putea accelera în „următorul trimestru”, acceleratoarele Nvidia cu 8GB VRAM, pe cât de nedezirabile din punct de vedere al experienței de gaming, devenind și mai dificil de procurat la costuri rezonabile. Aparent, Nvidia mizează pe utilizarea tehnologiilor DLSS (generarea de cadre) pentru mascarea deficitului de performanță și rularea jocurilor preferate la rezoluții sub cea nativă a monitorului. Însă de la un punct, simpla activare a suportului DLSS nu mai poate masca deficitul de memorie video. Mai ales că tehnologia în sine presupune alocarea unei porțiuni din VRAM separat de motorul grafic al jocului, special pentru procesarea DLSS, inducând fluctuații de performanță și chiar probleme de stabilitate.
Xiaomi 17 Max va fi telefonul Xiaomi cu cea mai mare baterie

A nu se confunda cu Xiaomi 17 Ultra, sau Xiaomi 17 Pro Max. Xiaomi 17 Max intră în scenă ca o alternativă pentru modelul Xiaomi 17, oferit într-o echipare cu acumulator de 8000 mAh, simțitor mai mare decât cel de 7000mAh oferit pe modelul „standard”. Dacă Samsung pregătește un model Galaxy S26 „vanilla” cu acumulator de 4300 mAh, respectiv S26+ cu baterie de 4900 mAh, atunci Xiaomi 17 Max ar apărea ca o alternativă cât se poate se solidă, cu al său acumulator de 8000 mAh. De la un punct nici nu mai contează cât de bine e optimizată partea de software, atât timp cât bateria vine cu o capacitate „fără număr” și se încarcă „cât ai clipi”. Bine, Xiaomi 17 Max nu bate recorduri la capitolul vitezei de încărcare, oferind „doar” 100W putere acceptată prin cablu USB-C, respectiv 50W în modul wireless. La fel ca versiunea Xiaomi 17 deja lansată pentru consumatorii din China, echiparea 17 Max va veni (tot în piața din China) folosind o configurație bazată pe Snapdragon 8 Elite Gen 5, același cip rezervat pentru Galaxy S26 Ultra și alte telefoane-flagship intens promovate pentru consumatorii din piețele vestice. În ciuda folosirii unui acumulator de mare capacitate, Xiaomi 17 Max dan va avea dimensiuni normale pentru un smartphone de categorie premium, inclusiv ecran decupat după modelul iPhone, încadrat de o ramă simetrică foarte îngustă. Și pentru că iPhone reprezintă „tematica” preferată de Xiaomi, 17 Max vine cu o insulă foto cât se poate familiară în privința aspectului, garnisită cu camere ultrawide, wide și periscope, specificațiile exacte urmând să fie aflate la momentul anunțului de lansare oficial. Singurul lucru pe care îl putem spune cu certitudine este că performanțele foto ar trebui să fie ușor peste nivelul Xiaomi 17 „vanilla”. Prețul și data de lansare nu sunt cunoscute momentan, dar putem presupune că anunțul pregătit de producătorul chinez nu va viza și piețele vestice. Back to top button
Chiar dacă a anunțat oprirea producției pentru clienții retail, Micron a lansat un nou SSD pentru consumatori

La doar trei săptămâni după ce a stârnit valuri de furie, informând despre abandonarea brandului Crucial de SSD-uri pentru consumatori și direcționarea producției de memorii exclusiv spre clienții mai bogați din industria centrelor de procesare cloud, Micron lansează un nou SSD PCIe Gen5 pentru consumatori. Înainte de a ne entuziasma foarte tare, trebuie spus că Micron 3610 este un SSD mai degrabă modest, echipat cu chip-uri QLC mai puțin dezirabile pentru clienții aflați în căutarea de soluții de înaltă performanță pentru echiparea centrelor de date. Micron susține că vitezele de citire secvențială ”de până la 11.000 MB/s în mod constant” se îmbunătățesc cu 57%, iar cele de scriere secvențială cresc cu 45% în comparație cu unitățile QLC Gen4. Chiar dacă vitezele promise la citire secvențială sunt la un nivel foarte competitiv, călcâiul lui ahile este reprezentat de anduranța oferită de cipurile Micron G9 QLC NAND în scenarii de utilizare intensivă. Acestea fiind spuse, anduranța modelului 3610 crește odată cu capacitatea instalată, modelele de 1 TB, 2 TB și 4 TB având o un rating evaluat la 400 TBW, 800 TBW și, respectiv, 1.600 TBW. Similar, performanța de citire și scriere aleatorie a dispozitivului crește odată cu capacitatea, ajungând la 850 KIOPS de citire și 1.500 KIOPS de scriere la 1 TB și până la 1.500 KIOPS de citire și 1.600 KIOPS de scriere la capacități mai mari. foto Crucial „SSD-ul 3610 combină tehnologia PCIe Gen 5 de ultimă generație, cea mai avansată memorie NAND G9 QLC de la Micron și un design elegant, cu o singură față, pentru a oferi performanță, capacitate și eficiență energetică premium”, a declarat Mark Montierth, vicepreședinte senior și director general al unității de afaceri Mobile and Client de la Micron. „Modelul 3610 va permite crearea de dispozitive ultra-subțiri care să răspundă cerințelor tot mai mari ale inteligenței artificiale integrate, streaming-ului captivant și sarcinilor de lucru cu performanță ridicată.” Cu nume complet Micron 3610 PCIe Gen5 NVMe SSD, acesta nu este un produs din bine cunoscuta serie Crucial, dar este adresat clienților OEM, cum ar fi integratori de PC-uri și laptopuri. Altfel spus, nu sunt șanse prea mari să-l vedem în ofertele magazinelor retail, Micron 3610 reprezentând mai degrabă răspunsul oferit cu dedicație pentru producătorii OEM care acuză blocarea de facto a activității prin deciziile recente luate de marii furnizori de memorii.
Dell admite că utilizatorii nu prea sunt interesați de PC-uri AI: mai mult derutează decât ajută

În timp ce Google, Samsung și Apple par de neclintit în ce privește încrederea exprimată față de strategia de business în care au investit deja sume colosale, șeful departamentului de produs al gigantului Dell, Kevin Terwilliger, fine cu o declarație care prevestește vremuri tulburi pentru industria de profil: Cumpărătorilor de PC-uri nu le pasă de inteligența artificială! Chiar dacă întreaga industrie IT promovează cu îndârjire tot felul de inovații bazate pe AI, adevărul e că subiectul nu prea stârnește interes din partea consumatorilor de rând. Cel puțin, nu deocamdată. ”Ceea ce am învățat pe parcursul acestui an, mai ales din perspectiva consumatorului, este că aceștia nu cumpără pe baza inteligenței artificiale”, spune Terwilliger fără menajamente. „De fapt, cred că inteligența artificială îi derutează mai mult decât îi ajută să înțeleagă un anumit rezultat.” Terwilliger își clarifică afirmațiile precizând că Dell nu abandonează complet eforturile în domeniul inteligenței artificiale, ci pur și simplu și-a dat seama că promovarea constantă a inteligenței artificiale nu ajută la vânzarea de PC-uri. De fapt, ar putea avea chiar efectul contrar. Dell, la fel ca Apple și alte companii de tehnologie, trebuie să își comercializeze produsele către mai multe segmente de public diferite. Iar asta înseamnă că trebuie să te pliezi așteptărilor și nevoilor exprimate de consumatori, mulțumirea acționarilor și investitorilor venind ca un rezultat al strategiei de business bine calibrată și nu un scop în sine. Dar tocmai asta nu am văzut la CES 2026, jucători de la cei mai mici la cei mai mari întrecându-se în a lipi etichete AI pe aproape orice produs, în timp ce prin showroom-uri defilau tot felul de roboței, frigidere touch-screen și alte gadgeturi pe care nimeni nu le-a cerut, cu atât mai puțin să le și găsească o utilitate reală. Revenind la Dell, compania promite că va pune consumatorii pe primul loc, adresând acele aspecte care stârnesc nemulțumiri. Vom vedea o revigorare a gamei de laptopuri XPS, câteva noi laptopuri Alienware ultraslim de ultimă generație, precum și câteva laptopuri Alienware entry-level (adică mai ieftine?), noi versiuni ale desktopurilor Area-51 și o serie de monitoare noi. „Un lucru pe care îl veți observa este că mesajul pe care l-am transmis în legătură cu produsele noastre nu a fost axat pe inteligența artificială pe primul loc”, spune Kevin Terwilliger, șeful de produs Dell, zâmbind. „Deci, este o mică schimbare față de acum un an, când ne concentram pe PC-urile cu inteligență artificială.” Din păcate, această abordare mai rațională nu prea se regăsește și la alți jucători din industrie, Microsoft, Google, Samsung și Apple insistând cu transformarea oricărui produs în ceva cu și despre AI, spre exasperarea unei categorii tot mai numeroase de consumatori.
Un startup finlandez dezvoltă primii ochelari cu autofocus, capabili să focalizeze imaginea în direcția în care privești

Cum ar fi să poți cumpăra o singură pereche de ochelari care să-ți corecteze în mod automat orice problemă de vedere, permițându-ți să vezi perfect și de aproape și de departe, pornind de la un simplu consult oftalmologic și încărcarea parametrilor de corecție în software-ul ochelarilor? Compania finlandeză IXI Eyewear exact asta promite, strângând deja finanțare de 40 milioane de dolari, inclusiv din partea gigantului Amazon, pentru a construi ochelari cu lentile adaptive care pot focaliza automat, dinamic, în funcție de direcția în care privește persoana care îi poartă. La sfârșitul anului 2025, compania a declarat că a dezvoltat un prototip de ochelari care cântărește doar 22 de grame. Acesta include senzori încorporați direcționați către ochii purtătorului și lentile cu cristale lichide care răspund în consecință. Potrivit companiei, focalizarea automată este „alimentată de o tehnologie ascunsă în ramă care urmărește mișcările ochilor și ajustează focalizarea instantaneu – indiferent dacă privești aproape sau departe…”. La fel cum ochelarii de vedere pot oferi dioptrii diferite, pentru citit şi folosire normală, în cele din urmă am putea avea ochelari care se adaptează în funcţie de nevoile utilizatorilor, oferind focalizare ajustabilă şi poate chiar opțiune zoom. Noul sortiment de lentile este confecționat dintr-un polimer elastic, care la aplicarea unui curent electric de mică intensitate își schimbă proprietățile de refracție a luminii. Aceeași tehnologie este urmărită și de startup-urile japoneze Elcyo și Vixion. Vixion are deja un produs cu lentile adaptive încorporate în mijlocul lentilelor, dar care nu seamănă cu ochelarii standard. Însă finlandezii de la IXI Eyewear par a fi mai aproape de obținerea unui produs disponibil comercial, website ul companiei având deja o listă de așteptare pentru ochelari. Ce-i drept, încă nu sunt oferite detalii concrete despre prețul și disponibilitatea acestui produs în diferite regiuni ale lumii. Potrivit informațiilor oferite de Niko Eiden, CEO al IXI, ”ochelarii varifocali moderni au acest canal de vizualizare îngust deoarece combină practic trei lentile diferite… Deci, există zone de distorsiune, părțile laterale ale lentilelor sunt destul de inutile pentru utilizator și apoi trebuie să gestionezi cu adevărat la ce parte a acestui canal de vizualizare te uiți.” Ochelarii IXI, a spus Eiden, vor avea o zonă de „lectură” mult mai mare pentru vederea de aproape – deși tot nu la fel de mare ca întreaga lentilă – și vor fi, de asemenea, poziționați „într-un loc mai optim”, pe baza examenului oftalmologic standard al utilizatorului. Dar cel mai mare avantaj, a adăugat Eiden, este că, de cele mai multe ori, zona de citire pur și simplu dispare, lăsând prescripția principală pentru distanțe lungi pe întreaga lentilă. „Pentru a vedea departe, diferența este cu adevărat izbitoare, deoarece cu ochelarii varifocali trebuie să te uiți la partea superioară a lentilei pentru a vedea departe.” „Cu ai noștri, aveți întreaga suprafață a lentilei pentru a vedea la distanță…” Totuși, comparat ochelarilor convenționali, noua alternativă high-tech prezintă și câteva dezavantaje destul de mari. În primul rând, acesta va fi încă un gadget pe care va trebui să-ți amintești să-l pui la încărcat. Și nu e ca la folosirea unor banale căști bluetooth. Aici dacă ți se descarcă ochelarii de vedere și te afli la volan conducând pe autostradă, chiar ai o problemă. Deși portul de încărcare este magnetic și ascuns inteligent în zona tâmplelor, va fi necesară încărcarea peste noapte… O altă limitare, probabil specifică produsului de primă generație, este că sunt necesare teste suplimentare pentru a face ochelarii siguri pentru condus. Confruntat pe acest subiect, producătorul susține că în cazul unei defecțiuni a componentelor electronice sau a zonei cu cristale lichide, ochelarii sunt echipați cu un mod de siguranță care îi oprește la starea de bază a lentilei principale, care ar fi de obicei vederea la distanță, fără a crea tulburări vizuale.
Democratizarea AI, colaborări surprinzătoare și gadgeturi ciudate la CES 2026

CES 2026 nu mai este de mult doar un eveniment al tehnologiei. Este un barometru al direcției în care se îndreaptă industria IT și lumea, un loc unde hype-ul se întâlnește cu realitatea și unde marile companii testează limitele a ceea ce publicul este pregătit să accepte. Privit din postura unui jurnalist aflat la fața locului, CES 2026 a părut mai puțin despre „cel mai puternic” și mai mult despre „cel mai accesibil”. Mai puțin despre viitorul îndepărtat și mai mult despre cum ajunge acel viitor pe biroul, în buzunarul sau… pe fața utilizatorului obișnuit. CES 2026 a arătat mai clar ca niciodată că granița dintre gadget „ciudat” și tehnologie utilă este din ce în ce mai subțire. Printre cele mai discutate apariții s-au numărat roboți-aspirator capabili să urce scări, roboți de birou cu personalitate AI, companion-AI pentru copii sau dispozitive de bucătărie precum cuțitele ultrasonice. La prima vedere par experimente sau simple atracții de târg, dar toate indică aceeași direcție: robotica și AI-ul coboară din laboratoare direct în viața de zi cu zi, pentru a rezolva probleme mici, repetitive sau pur și simplu pentru a face tehnologia mai „umană”. Robotica nu mai este prezentată doar ca industrie grea sau automatizare industrială, ci ca ajutor domestic și personal. Roboții de curățenie mai inteligenți, companionii AI sau gadgeturile care reacționează la emoții și comportament arată cum tehnologia începe să se adapteze omului, nu invers. În același timp, hardware-ul reinventat (de la jucării inteligente la obiecte aparent absurde) ilustrează democratizarea AI-ului și experimentarea fără filtre: unele produse vor dispărea rapid, altele vor defini următoarea generație de tehnologie personală. CES 2026 confirmă astfel că viitorul nu va fi doar mai inteligent, ci și mai personal, mai robotic și, uneori, surprinzător de bizar. „AI pentru toți” Democratizarea AI este un termen relativ recent, popularizat tot mai intens în ultimii ani de giganții tech în whitepaper-ele și discursurile lor strategice. Conceptul nu aparține unei singure persoane, ci a fost conturat progresiv pe măsură ce inteligența artificială a început să coboare din zona de research și infrastructuri academice către produse comerciale și utilizare de masă. Figuri precum Andrew Ng, informatician și cofondatorul Google Brain, au contribuit la această schimbare de paradigmă, susținând ideea că AI-ul ar trebui să devină o tehnologie fundamentală, accesibilă la fel ca electricitatea sau internetul, nu un privilegiu rezervat câtorva centre de date. În acest context, AMD se poziționează ca unul dintre actorii care au împins constant această narațiune, prin transformarea „democratizării inteligenței artificiale” dintr-un slogan de marketing într-o direcție declarată de dezvoltare. Mesajul a fost clar întărit în keynote-ul susținut de Lisa Su la CES 2026, unde accentul nu a fost pus pe o singură lansare spectaculoasă, ci pe construirea unui ecosistem coerent care mută AI-ul din cloud și data center mai aproape de utilizatorii obișnuiți, dezvoltatori și companii de toate dimensiunile. Concret, AMD a prezentat la CES 2026 o ofensivă amplă pe mai multe segmente: de la procesoarele Ryzen AI 400 și Ryzen AI Max+, cu NPUs capabile de zeci de TOPS pentru rularea locală a aplicațiilor AI, până la platforma Ryzen AI Halo, gândită explicit pentru dezvoltatori și rularea de modele mari direct pe dispozitive compacte. Strategia este susținută de avansurile din zona software, prin ROCm 7.2, suport extins pentru Windows și Linux, integrarea facilă cu PyTorch și ComfyUI, dar și prin pachete care reduc semnificativ complexitatea instalării AI-ului local. În paralel, AMD a continuat expansiunea în data center cu seria MI400 și promisiunile MI500, precum și în zona de edge și „physical AI”, conturând o viziune în care inteligența artificială nu este doar mai performantă, ci și mai accesibilă, mai ușor de adoptat și mai bine integrată în produse reale. Razer intră în această narațiune ca al doilea actor major care susține ideea de „AI pentru toată lumea”, dar o face dintr-o zonă unde puțini se așteptau: gamingul ca poartă de acces către dezvoltare și AI local. La CES 2026, compania a mutat clar accentul de la simple periferice către infrastructură pentru creatori și dezvoltatori, prin lansarea Forge AI Developer Workstation, a platformei open-source AIKit și a acceleratorului AI portabil realizat împreună cu Tenstorrent. Mesajul este greu de ignorat: Razer vrea să devină un furnizor de hardware și tooling pentru dezvoltare AI locală, cu latență redusă, fără dependență de cloud, o direcție care aliniază surprinzător de bine gamingul high-performance cu nevoile reale ale ecosistemului AI. Abordarea orientată spre dezvoltatori este completată de mișcări mai puțin previzibile, dar extrem de inspirate. Colaborarea cu LG pentru Wolverine V3 Bluetooth — un controller cu latență ultra-redusă, optimizat pentru cloud gaming pe televizoare, este genul de parteneriat neașteptat care funcționează tocmai pentru că sparge granițele tradiționale dintre PC, consolă și living room. Alături de concepte precum Project AVA și Project Motoko, dar și de experiențele multisenzoriale propuse prin Project Madison, Razer arată că viitorul nu se construiește doar prin produse individuale, ci prin ecosisteme și alianțe surprinzătoare, o temă care devine tot mai vizibilă la CES 2026 și care deschide natural discuția despre colaborările neobișnuite dintre giganții tech. Pe langa colaborarea cu Razer, LG a venit la CES 2026 cu un mesaj mai matur și mai calculat decât în anii anteriori, concentrându-se pe consolidarea televizoarelor și a platformei webOS ca hub-uri centrale pentru divertisment, gaming și servicii bazate pe AI. Compania a pus accent pe integrarea inteligenței artificiale direct în experiența de zi cu zi, de la optimizări automate de imagine și sunet, până la extinderea platformei LG Gaming Portal și a serviciilor de cloud gaming pe ecrane mari. Fără a miza pe concepte futuriste extravagante, LG a ales o abordare pragmatică: AI-ul ca infrastructură invizibilă, care face produsele mai inteligente, mai rapide și mai ușor de folosit pentru publicul larg. Această strategie devine și mai relevantă în contextul deschiderii LG către parteneriate externe, un exemplu clar fiind colaborarea cu Razer pentru certificarea controllerelor în cadrul programului „Designed for LG Gaming Portal”. Alte colaborări surprinzătoare ASUS ROG a mizat puternic pe parteneriate cu identitate clară: de la colaborarea cu Kojima Productions,
Apple va folosi tehnologiile Gemini pentru a echipa următoarea versiune de Siri

La fel ca Samsung, Apple colaborează cu Google pentru a integra chatbotul Gemini pe funcțiile sale de inteligență artificială, creatorul iPhone urmând să relanseze asistentul Siri într-o versiune mult îmbunătățită. Spre deosebire de colaborările avute până acum cu Google, noul parteneriat vizează integrarea directă a tehnologiilor Gemini pe dispozitivele Apple. Adică, în loc să paseze întrebarea mai departe ori de câte ori nu reușește să ajungă la un rezultat, Siri se va baza pe modelele Gemini și tehnologia cloud de la Google pentru a oferit în mod direct răspunsul așteptat de utilizatorii iPhone. Apple dă asigurări că își va pune în continuare propria amprentă asupra modelelor LLM care acompaniază dispozitivele și serviciile din portofoliu, chiar la nivel fundamental tehnologiile respective provin de la partenerul Google: ”După o evaluare atentă, am stabilit că tehnologia Google oferă cea mai capabilă bază pentru modelele Apple Foundation și suntem încântați de noile experiențe inovatoare pe care le va oferi utilizatorii noștri”. Acceptat cu reticență din pricina costurilor mari și dependența creată față de Google, acordul semnat vine după eșecul companiei americane în a dezvolta propria alternativă Apple Intelligence, amânările fără sfârșit erodând serios încrederea consumatorilor, dar și reputația companiei de lider în inovație. Cumva la aceeași concluzie au ajuns și cei de la Samsung, costurile exorbitante împingând producătorul sud-coreean să abandoneze dezvoltarea propriilor modele AI pentru platforma Galaxy AI, compania „abonându-se” în schimb la tehnologiile Google. Cert este că 2025 a fost cel mai bun an pentru Google din 2009 și până acum, compania depășind Apple în capitalizarea de piață, săptămâna trecută, pentru prima dată din 2019. Acțiunile Alphabet au crescut cu 65% anul trecut, vestea colaborării cu Apple adăugând în doar câteva ore încă 1% la valoarea de piață a companiei. Merită amintit că Apple colabora deja cu OpenAI pentru integrarea parțială a tehnologiilor ChatGPT la nivelul Siri și Apple Intelligence. Momentan nu se știe dacă acest parteneriat va mai continua, dar putem anticipa că următoarea versiune de iOS va aduce pe dispozitivele utilizatorilor un aport consistent de tehnologii Google.
Ce a mai lansat interesant Samsung la CES 2026

O să încep din start prin a spune că intenționat am mers pe răspunsul la întrebarea „Ce a mai lansat interesant Samsung la CES 2026” și nu „Ce a mai lansat Samsung la CES 2026”. Pentru că dacă punem accentul pe absolut tot ce era în zona gigantică dedicată produselor noi Samsung ei bine… vă povesteam până mâine și cred că tot nu terminam cu toate. Vom face însă o trecere în revistă rapidă a produselor interesante și vom petrece ceva mai mult timp alături de cele care ne-au răpit cele mai multe priviri și ridicări de sprânceană. Iar pentru imagini exclusive direct de la sursă, l-am împachetat pe Alex și l-am trimis la Las Vegas, Nevada pentru a se lupta cot la cot cu marea de participanți pentru a obține secunde prețioase cu fiecare dispozitiv. Cei care știu, știu ce vreau să zic, pentru cei care nu, imaginați-vă cea mai plină zi a comic con-ului și voi încercați să filmați dispozitive în același timp cu mii alții. Revenind la ale noastre: Să începem cu cel mai mare și mai tare din parcare, care ne aștepta center stage, fix cum intrai în zona de demo și cel care, datorită dimensiunilor sale făcea imposibilă filmarea fără minim un alt om în cadru: un televizor MicroRGB-ul de nici mai mult, nici mai puțin de 130 de inch în diagonală, adică 3.3 metri, Samsung R95H. Aș spune că abia aștept la review acest model, dar nu am cum să-l aduc în studio. Decât poate cu macaraua, direct pe geam. Da, am ajuns în punctul în care-ți construiești casa în jurul televizorului, pe care-l aduci cu macaraua. Ar fi dificil de explicat dar mai ales arătat în filmare cât de impresionant este acest model și cât de bine se vede. Ca să recapitulăm câteva caracteristici principale, modelul R95H are în mod evident la bază cele mai noi inovații Samsung în materie de Micro RGB. Este susținut de Micro RGB AI Engine Pro, Micro RGB Color Booster Pro pentru cele mai bune culori redate dar și Micro RGB HDR Pro care, după cum presupuneți deja, cu ajutorul AI-ului rafinează contrastul și diferitele nuanțe de culori prea fade. Apropo de culori, acest display acoperă complet segmentul de culori BT.2020 cu un deltaE minim, totul cât mai puțin distorsionat de diferite reflexii pentru că are stratul Glare Free proprietar Samsung. Specificațiile exacte nu au fost date, dar vor veni ulterior. Deci, nu știm 100% ce luminozitate maximă are, câte dimming zones sau altfel de detalii pur tehnice. Dar cum le aflăm noi fiți siguri că le veți primi și voi. Samsung R95H suportă HDR10+ Advanced și Eclipsa Audio și este burdușit de funcții AI accesibile prin conversație naturală, ecosistem numit Vision AI Companion. Mai țineți minte bula aia AI despre care toată lumea zice că se va sparge la un moment dat? Ei bine anul acesta la CES 2026, cam toate firmele mari au mers efectiv All-In pe Inteligența Artificială, iar Samsung nu face excepție. AI-ul este la ordinea zilei, este focusul central pentru cam tot ce are nou de oferit Samsung în 2026 și vom dezbate câteva dintre funcțiile noi introduse odată cu seria de televizoare MicroRGB. Dacă vă este străin termenul de MicroRGB, l-am mai discutat în trecut în acest video… dar pe scurt: Televizoarele tradiționale pe care le știm cu toții, cele non-OLED, Folosesc LED-uri albastre sau albe, a căror lumină trece prin filtre pentru a crea culori. MicroRGB-urile în schimb înlocuiesc sursa de lumină fie ea albă sau albastră cu Trio-uri de micro-LED-uri (Roșu, Verde, Albastru) direct în panoul de iluminare. Acest lucru elimină nevoia de filtre de culoare care blochează din lumină și sunt ineficiente, rezultând o puritate a culorii mult mai mare. Dimensiunile acestor blocuri RGB sunt considerabil mai mici, la sub 100 de micrometri. Revenind la AI și la demo-uri pentru funcțiile noi, menționăm că toate demo-urile s-au făcut pe modelul de 85 inch, numit sec 85 inch MicroRGB. Deci putem presupune că fac parte tot din seria R95H. Ca și la cel de 130 de inch, vom afla ulterior date exacte cu privire la luminozitate și alte caracteristici. Focusul este pe AI. Bun, să trecem în revistă cele mai interesante funcții, chiar dacă cu unele din ele nu suntem neapărat de acord. Prima pe listă este posibilitatea de a te conversa direct cu agentul tău AI, Vision AI Companion și să-l întrebi detalii de exemplu despre serialul sau documentarul la care te uiți. Fix ca prietenul sau prietena care în loc să fie atent la show te asaltează cu 100 de întrebări la care ar primi răspuns dacă ar urmări până la final respectivul film sau serial. Mi se pare că poate să-ți strice toată distracția și singurul mod în care l-aș folosi ar fi să-i cer recomandări similare. A doua pe listă în materie de funcții AI introduse este Upscaling-ul dar și Micro RGB Color Booster Pro funcție care-ți poate aduce fix flerul necesar scenei la care te uitai înainte. Pe exemplele afișate la CES rezultatele sunt chiar bune cu foarte mici momente în care parcă a explodat culorile verzi. AI Sound Controller Pro este o adiție chiar fascinantă, una pe care o văd folosită. Acesta îți poate separa muzica de voci sau de background chiar eficient. De exemplu, cu ajutorul comenzilor vocale în limbaj natural, poți da efectiv mute fundalului ca să asculți doar vocea artistului preferat. Sau invers, în cazuil în care beatul ți se pare prea fin să fie perturbat de voci. AI Soccer Mode Pro Și nu puteau să lipsească din ecuație sporturile, cu primul implementat bineînțeles… fotbalul, dar vor urma și alte sporturi ulterior. AI Soccer Mode Pro este activabil tot prin comenzi vocale adresate lui Vision AI Companion. Acesta îți va transforma experiența vizuală dar și auditivă pentru că pe lângă faptul că stadionul va arăta considerabil mai bine, se va și auzi mai bine. Sound Controller Pro poate interveni și aici și-ți permite să elimini sau să boost-ezi anumite layere
Ce a lansat și ce nu a lansat NVIDIA la CES 2026

Continuăm seria lucrurilor interesante lansate la CES 2026 cu cea mai mare companie din lume, NVIDIA. Toată planeta aștepta cu mare interes prezentarea de la CES a CEO-ului NVIDIA Jensen Huang, pentru că gamerii de pretutindeni tânjesc după mult râvnitul RTX 5080 Super, probabil cea mai cerută placă video de când s-a anunțat seria 5000. Bineînțeles pe lângă toate celelalte Super-uri posibile. Dar de ce fix 5080 Super? Păi destul de simplu, pentru că RTX 5080 basic, aproape cel mai puternic model din seria 5000, are cam puțină memorie RAM pentru zona de performanță în care vrea să se plaseze. Totuși 16GB pentru gaming în 4K devine insuficient destul de repede în jocurile cele mai solicitante, mai ales dacă introducem și tehnologia Path Tracing în ecuație. Super-ul Nvidia, zvonit peste tot, ar veni fix cu bandajul potrivit pentru această problemă, adică 8GB extra de VRAM, pentru un total nou de 24GB de memorie ultra rapidă GDDR7. Dar ce să vezi, VRAM-ul s-a scumpit, iar lansarea mult așteptată poate că nu e chiar atât de rațională în momentul de față, din punct de vedere al strategiei de business, de partea Nvidia și/sau a partenerilor OEM care ar trebui să obțină profit fabricând și vânzând aceste acceleratoare grafice la prețuri accesibile pentru consumatorii de rând. Ei bine, nu mai trag de timp și vă anunț cu tristețe că nu am primit nimic de acest gen, nici o placă video nouă și nimic palpabil în materie de produse fizice dedicate consumatorilor, vorb-aia, dacă tot suntem la Consumer Electronics Show. Alex a fost plin de entuziasm în același amfiteatru cu geaca de piele a lui Jensen Huang și a fost martor la o prezentare de mai bine de o oră jumătate în care nu s-a prezentat aproape nimic dedicat consumatorilor. Totul a fost dedicat AI-ului, modelelor noi implementate, a aplicațiilor acestora dar și hardware-ul nou, cap de serie noul server Vera Rubin, dedicat centrelor AI, desigur, a noilor aplicații și implementări dar și a scenariilor de utilizare care mai de care mai înspăimântătoare, pentru niște pragmatici în materie de AI care suntem noi. După cum ziceam și ieri, la acest CES toată lumea s-a aruncat cu capul înainte în zona de AI, iar NVIDIA prezintă noul pas în toată ecuația ca fiind atât AI-ul agentic dar și AI-ul fizic. Înainte de toate să vă dau un exemplu prezentat chiar de Jensen care mi-a ridicat puțin părul de pe ceafă. Deci cu toții știm cât de reliable sau nu un AI în a-ți oferi răspunsuri cât mai aproape de realitate sau cât de des se întâmplă ca un model să halucineze. Ei bine, exemplul folosit de Jensen a fost următorul: Pentru a ajunge la mașini self driving care se conduc perfect este extrem de dificil să antrenezi AI-ul responsabil cu condusul și reacțiile la diverse situații cu filmări și scenarii reale din trafic sau simulări în condiții controlate. Așa că ce facem? Păi folosim un alt model de AI cu care generăm aceste scenarii și situații pe care le folosim ulterior ca al doilea AI să aibă de unde să învețe. Freaky. Păi și dacă primul halucinează și face niște scenarii demne de Tarrantino sau ne aduce nu știu… extratereștri și oameni cu 5 picioare… atunci cum reacționează al doilea AI? Pe mine personal mă sperie dependența de AI spre care pare că se îndreaptă. Cred că cel mai tare mă sperie aplicațiile din domeniul medical care au fost desigur menționate și ele ca fiind absolut necesare pe viitor. Mi se pare că dacă ajungem să ne bazăm pe diagnoză prin AI mergem în direcția greșită. OK, nu e la fel de rău ca atunci când căutai de ce te doare genunchiul și găseai prin WC-ul Internetului tot felul de site-uri care deja te condamnau și cereau măsuri pentru sicriul ce va fi livrat alor tăi, dar văd cum ar genera panică și astfel de implementări. Nu zic că doctorii umani sunt perfecți, departe de mine acest gând, dar totuși. AI-ul Fizic spre care pare că ne îndreptăm a fost dat ca exemplu atât prin cei 2 roboței simpatici care l-au acompaniat pe Jensen pe scenă dar și sub forma diferiților alți roboți deja dezvoltați de diferitele firme de pe tot globul, roboți care vor ajuta în o multitudine de sectoare și domenii. În mod evident aceștia au fost antrenați în ecosisteme virtuale generate complet cu alte AI-uri cu mult înainte ca ei să ia formă fizică. Astfel au învățat echilibrul, mersul și toate mișcările într-o lume complet virtuală, generată cu AI. Văd cum ar putea avea aplicații interesante dar în același timp văd și cum toată treaba asta ar fi neprecisă. Și toate aceste avansuri în materie de AI trebuie susținute și de o putere de procesare mult mai capabilă nu? Aici intră în ecuație noile servere Vera Rubin, numite după astronomul american care a descoperit Dark Matter, printre altele…. Păi și după toată polologhia asta despre AI fizic, AI agentic și viitorul AI-ului, și pentru noi ăștia mai mici, consumatorii, gamerii, a lansat NVIDIA ceva la CES? Răspunsul este DA, dar nu în cadrul Keynote-ului. Pă șestache așa, în același timp. Ce avem nou? Nu multe, dar sunt măcar interesante, iar majoritatea update-urilor se învârt în jurul DLSS-ului, care a ajuns la versiunea 4.5. Nucleul DLSS 4.5 este trecerea la versiunea a 2-a a modelului Transformer, care de fapt sunt 2 versiuni separate, un Transformer 2 dedicat Performanței maxime și unul Calității. Schimbarea majoră în DLSS 4.5 este că Upscaling-ul are loc acum în tandem cu denoise-ul, permițând AI-ului să vadă datele brute de lumină sau ,radiance, înainte ca acestea să fie „curățate” greșit de filtrele vechi. Transformer 2 a fost antrenat cu până la 5 ori mai multă putere de calcul pentru a duce modelul la următorul nivel în materie de eficiență dar și calitate a imaginilor produse. Mai mult de atât, s-au folosit mult mai multe cazuri în care modelul precedent greșea sau producea artefacte vizuale pentru a duce noul