Seria Huawei Mate 80 s-a lansat în China. Ecran de 8000 niți și sistem dual periscop pe Pro Max
Huawei a lansat oficial în China seria Huawei Mate 80, care aduce specificații tehnice solide, dar și câteva premiere pentru industria smartphone-urilor. Noua serie e formată din Mate 80, Mate 80 Pro, Mate 80 Pro Max și Mate 80 RS Ultimate Design. Potrivit Huawei Central, lansarea este un succes, telefoanele fiind de interes inclusiv pentru vedetele locale, nu doar pentru oamenii obișnuiți. Deocamdată, telefoanele sunt disponibile exclusiv pe piața chineză, dar am putea vedea o lansare globală în perioada următoare. Desigur, cu limitările de rigoare, fără servicii Google și fără 5G în afara Chinei. Toată seria este „motorizată” cu procesoare Kirin, proprietare Huawei. Mate 80 este echipat cu un cip Kirin 9020, versiunea de 12 GB a lui Mate 80 Pro aduce un cip 9030, iar versiunea de 16 GB oferă Kirin 9030 Pro. Mate 80 RS Ultimate Design are tot Kirin 9030 Pro. Deși nu există informații oficiale, modelul de vârf Kirin 9030 Pro ar fi fabricat de SMIC prin procesul N+3 și ar oferi o performanță echivalentă cu procesoarele de 5nm, potrivit PhoneArena. Alte surse spun că echivalența este mai degrabă cu 6nm, oricum un progres de la 7nm. Huawei Mate 80 Pro Max, luminozitate și camere periscop Cel mai excentric model, Huawei Mate 80 Pro Max, aduce unul dintre cele mai luminoase ecrane create vreodată. Conform DYPhotography, panoul OLED pe două straturi, așa-numita structură Tandem OLED, poate atinge o valoare de până la 8000 niți. Asta nu înseamnă că vei avea permanent o lanternă în buzunar, ci că o porțiune mică din ecran poate atinge acest nivel în anumite condiții. Totuși, tehnologia folosită ar trebui să aducă un avantaj evident în lumina directă a soarelui față de ceea ce găsești în acest moment pe piață. De asemenea, designul cu două straturi împarte sarcina electrică și termică, crescând eficiența și contrastul. Sistemul foto al Huawei Mate 80 Pro Max e format din patru camere, dintre care două sunt teleobiective periscop, o premieră în industrie. Camera principală de 50MP beneficiază de o diafragmă variabilă f/1.4-f/4.0, camera ultra-wide oferă 40MP (f/2.2), iar cele două camere periscop au câte 50MP fiecare. Una cu zoom optic 4x (f/2.1) și a doua cu zoom optic 6.2x (f/3.2). A nu se confunda cu telefoanele cu două teleobiective, din care doar unul includea periscop. Camera de selfie are un senzor de 13 MP, un obiectiv ultrawide de 18mm cu f/2.0 și autofocus. Tot sistemul de camere e construit sub titulatura XMAGE. Seria Huawei Mate 80 aduce baterii mai mari și încărcare rapidă. Valorile următoare au ca sursă informațiile GSMArena. Pe Pro Max avem o baterie de 6000 mAh, încărcare la 100 W pe fir și 80 W wireless. Pe Mate 80 RS Ultimate Design avem aceleași specificații ca la Pro Max. Pe modelul Pro, bateria e mai mica, de 5750mAh, dar încărcarea se păstrează de la Pro Max: 100 W pe fir și 80 W wireless. Pe modelul de bază Mate 80 bateria e de 5750mAh și încărcarea la 66 W pe fir și 50W wireless. Deși la prima vedere cifrele nu sunt impresionante pentru piața din China, în practică combinația dintre panoul OLED mai eficient și procesorul Kirin ar trebui să ofere o autonomie mai mare. Tot din informațiile HuaweiCentral, aflăm că modelele includ tehnologia de conectivitate 5A care asigură streaming video mai fluid și performanțe îmbunătățite în jocurile online multiplayer (MMO). Toate modelele au încărcare inversă wireless, dar și încărcare inversă pe fir, ceea ce e nu e o premieră pentru HUAWEI, dar e util ca telefonul să fie și baterie externă atunci când ai nevoie. Prețurile seriei Huawei Mate 80 în China pornesc de la aproximativ 570 euro pentru modelul de bază, 730 euro pentru Pro, 980 euro pentru Pro Max și 1.470 euro pentru RS Ultimate Design, potrivit GSMArena. Acoperă toată plaja de prețuri de la upper-midrange, la ultrapremium.
Funcționalitatea Wi-Fi hotspot primește îmbunătățiri majore pe Android: mai multă viteză și compatibilitate extinsă
Google este pe cale să îmbunătățească funcționalitatea Wi-Fi hotspot adăugând opțiune pentru conexiuni dual-band în benzile de 2,4Ghz și 6 GHz. Merită amintit că există deja și opțiunea 5GHz, însă bifarea diferitelor opțiuni de frecvență are drept efect crearea unor rețele Wi-Fi separate. Identificată în cea mai recentă versiune Android Canary, opțiunea “2.4 and 6 GHz” pentru hotspoturi Wi-Fi permite maximizarea lățimii de bandă, totodată păstrând compatibilitatea cu dispozitive compatibile doar cu banda de 2.4GHz, ar fi accesorii din categoria internet of things (mașina de spălat, aparatul de aer condiționat) larg răspândite în casele oamenilor. În formula actuală, Android creează un hotspot folosind frecvențele de 2,4 și 5 GHz, omițând frecvența de 6 GHz care acceptată de standardele Wi-Fi 6E și Wi-Fi 7 mai noi . Acest lucru este de înțeles, deoarece majoritatea dispozitivelor oricum nu se pot conecta la rețele Wi-Fi de 6 GHz. Ba mai mult, în unele regiuni reglementările chiar interziceau smartphone-urilor să creeze hotspot-uri Wi-Fi de 6 GHz. Dar aceste obstacole au fost eliminate, iar acum multe dispozitive acceptă conexiuni Wi-Fi de 6 GHz, deblocarea acestei frecvențe în modul hotspot devenind o simplă formalitate. Google a lansat recent o actualizare pentru telefoanele Pixel care a deblocat frecvența de 6 GHz pentru hotspot-urile Wi-Fi. Utilizatorii Pixel pot crea acum un hotspot Wi-Fi de 6 GHz accesând meniul Settings > Network & internet > Hotspot & tethering > Wi-Fi hotspot > Speed & compatibility, unde au de bifat opțiunea „6 GHz” din meniul „Preferred frequency”. Bine de știut, deși banda de 6 GHz poate oferi viteze mai mari decât benzile de 2,4 GHz și 5 GHz acoperirea oferită este în general mai mică, undele radio de înaltă frecvență fiind mai ușor blocate de pereții groși și alte obstacole. În plus, multe dispozitive vechi nu oferă suport complet pentru rețele Wi-Fi de 6 GHz, aceste incompatibilități putând cauza probleme de stabilitate a conexiunii sau chiar împiedica conectarea la hotspot-ul creat. Soluția Google la această problemă este dezvoltarea unei opțiuni hotspot Wi-Fi care păstrează și canalul de 2,4 GHz, banda de 6 GHz fiind comutată automat dacă dispozitivul respectiv este compatibil cu aceasta. Acest nou mod dual-band promite „cele mai rapide viteze” fără a sacrifica compatibilitatea cu celelalte dispozitive nu chiar atât de sofisticate, de care ai putea avea încă nevoie.
Notificările Gmail vor deveni mai folositoare, pe telefoane Galaxy
Chiar dacă Gmail este o aplicație nativă de Android și dezvoltată de Google, îmbunătățirile cele mai suculente cumva mai mereu ajung întâi la utilizatorii de iOS, arătând unde se află cu adevărat interesul financiar pentru rivalul Apple. Dar uneori se întâmplă și altfel, Google favorizând de data aceasta posesorii de telefoane Samsung, probabil pe motiv că sunt cei mai numeroși utilizatori de Android. Recent, Google a adăugat butonul „Mark As Read” în meniul de notificări, notificările Gmail devenind dintr-o dată mult mai folositoare. În loc să ștergi mesajul din listă, sau să intri pentru a-l vizualiza în aplicație, poși să-l marchezi ca ”Citit” și să lași subiectul respectiv pentru altădată. Iar de acum, dezvoltatorul Gmail a adăugat și opțiune ”Preview” pentru atașamentele adăugate la așa e-mail primite în Inbox. Funcționalitatea, oferită deocamdată ca o exclusivitate pentru posesorii de telefoane Galaxy, s-ar putea dovedi extrem de folositoare în acele situații în care nu urmărești mesajul în sine ci fișierul a adăugat că atașament. Fie că este vorba de o factură așteptată fără mare entuziasm, sau o poză trimisă de noua iubită, îți va fi de ajutor să poți inspecta atașamentul respectiv direct din meniul de notificări al telefonului. În noua formulă, notificările Gmail declanșate pentru mesaje care includ fișier atașat afișează un simbol în formă de agrafă. Când notificarea este extinsă, aceasta afișează imagini și alte atașamente. Pentru fișierele PDF, notificarea afișează un element în formă de pilulă care menționează PDF-ul și numele fișierului respectiv. Este posibil ca în forma finală să fie afișată o miniatură a documentului respectiv, cu condiția ca fișierul să nu fie protejat cu parolă. Cert este că majoritatea aplicațiilor de mesagerie instantant, precum WhatsApp, afișează deja previzualizări pentru atașamentele primite, Gmail fiind de fapt mult în urmă cu inovația. Totuși, această omisiune nu a fost chiar degeaba, atașamentele adăugate la mesaje e-mail reprezentând o modalitate facilă pentru răspândirea de malware, noua funcție pentru previzualizare în lista cu notificări reprezentând de acum o țintă „suculentă” pentru infractorii cibernetici. Să sperăm doar că nimic rău nu se va întâmpla în legătură cu acest subiect. Anterior, Gmail afișa doar numele expeditorului, subiectul e-mailului și un fragment de text din corpul mesajului. În plus unii utilizatori chiar preferă ca în lista de notificări să apară cât mai puțin din corpul mesajului. Așa că putem fi siguri că nu toată lumea va fi mulțumită de miniaturile afișate chiar în lista de notificări, pentru documente și imagini sensibile primite ca atașament.
Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025. O lecție de la Arhitectul digitalizării Estoniei pentru România
La Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 organizat de Edge Institute, fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a explicat în detaliu cum a reușit un stat post-sovietic să treacă de la sărăcie la statutul de laborator digital al lumii. Prezentarea care, potrivit Smarandei Heroiu, trebuia să aibă 20 de minute s-a transformat într-o oră de curs, circa 44 de minute și s-a numit „Revoluția digitală din Estonia sau cum să digitalizezi o țară”. Toomas Hendrik Ilves a intrat pe scenă cu aerul unui om care a mai spus povestea asta de sute de ori și totuși continuă să o repete pentru că, undeva, cineva încă nu crede că e posibil. O prezență care amintea discret de Arhitectul din Matrix, cu aceeași siguranță aproape geometrică cu care vorbești doar când știi că ai construit un sistem imposibil de contrazis. E drept că avea papion, zâmbea și-și freca mâinile cu o satisfacție cam evidentă. Cu toate astea, România părea publicul perfect pentru o astfel de lecție. A început abrupt. Estonia era la pământ în 1992. Un stat proaspăt ieșit din ocupație, sărac, cu infrastructură prăfuită și funcționari care uneori nu-și primeau salariile la timp. Apoi s-a întors în timp de dragul demonstrației. „În 1938 eram peste Finlanda”, a spus el, proiectând pe ecran graficul devastator găsit în Cambridge Economic History of Europe. Până în 1992, diferența devenise de opt ori, dar în favoarea Finlandei, potrivit datelor World Bank. O distanță care nu este străină nici României. Graficul următor a provocat murmur în sală: evoluția PIB per capita între 1992 și 2024. Linia albastră, reprezentând Estonia, urcă abrupt la 31.170 de dolari. Linia portocalie, reprezentând România, urcă și ea, mai domol, la 13.500 de dolari. Asta în condițiile în care populația Estoniei era de 1.37 milioane în 2024, iar a României de 19 milioane. Cu alte cuvinte, o țară cu doar 7,2% din populația României produce un PIB per capita cu aproximativ 130% mai mare. Hai să vedem cifrele mai clar. Indicator Estonia România Diferența Estonia vs România PIB per capita 2024 31.170 USD 13.500 USD cu 130% mai mare Populație 2024 1,37 milioane 19 milioane 7,2% din populația României „Atribui mare parte a acestei diferențe eficienței, reducerii corupției și economiei de timp create de digitalizare”, spune fostul președinte al Estoniei. Sigur, asta nu înseamnă că toate țările mai bogate decât Estonia sunt la fel de digitalizate, însă pentru Estonia digitalizarea a fost cea mai rapidă și mai simplă cale de a-și accelera creșterea economică. Ilves a intrat apoi în detaliile tehnice care au transformat Estonia într-un studiu de caz global. A fost un proces în care sărăcia a împins statul spre inovație: „Estonia was very poor after 50 years of Soviet and Nazi occupation. We were quite miserable”, spune încă din primele minute ale discursului. Mai târziu, când ajunge la arhitectura digitală a statului, o explică și mai direct: „We were forced to do this because we were too poor to actually have a big data center… Every ministry had their little server”. Nu exista buget pentru infrastructuri uriașe, așa că au construit o rețea distribuită: în locul unui sistem informatic centralizat, toate bazele de date ale statului erau păstrate separat, pe serverele fiecărui minister, iar sistemul doar le lega între ele. Practic, informațiile nu stăteau într-un singur loc, ci erau împrăștiate în mai multe puncte, ceea ce făcea întregul ansamblu mai ieftin, mai sigur și mai greu de compromis. Cel puțin așa era în 2001, când Estonia a construit sistemul. Astăzi, arhitecturile distribuite sunt încă folosite, dar securitatea nu mai înseamnă doar „să nu pui toate ouăle într-un singur coș”: presupune cloud hibrid, criptare avansată, monitorizare în timp real și reziliență la atacuri de tip ransomware sau supply chain. Cu alte cuvinte, principiul e valabil, dar modul de aplicare s-a schimbat odată cu avansul tehnologic și cu noile tipuri de atacuri. În paralel, accesul era permis doar prin identitatea digitală criptată, iar statul folosea soluții open source, adaptabile rapid. A ieșit un compromis ingenios între limitări financiare, orgolii instituționale și securitate. Identitatea digitală criptată este baza modelului estonian de digitalizare. Nu e un simplu „cont online”, ci echivalentul electronic al buletinului, construit pe un cip fizic și protejat prin criptografie. „Dacă nu ai o lege a semnăturii digitale, nu vei obține eficiență”, explică fostul președinte. Estonia a introdus cartea de identitate cu cip în 2001, cu autentificare în doi factori (2FA), criptare end-to-end și obligativitatea utilizării pentru orice serviciu public. Politic, a fost partea cea mai grea. Tehnic, era deja posibil din 1979. Sistemul combină două elemente esențiale:• ceva ce știi și anume un cod PIN, cunoscut doar de tine ca utilizator;• ceva ce ai, cardul cu cip sau tokenul criptografic. Abia împreună garantează că „tu ești tu”, nu cineva care încearcă să te imite. „On the internet, no one knows you’re a dog”, spune Ilves, citând celebra caricatură din The New Yorker, iar identitatea digitală tocmai asta rezolvă: scoate anonimatul din interacțiunile cu statul și pune în loc un mecanism verificabil, auditabil și imposibil de păcălit. Odată autentificat, utilizatorul poate semna orice document cu valoare legală, de la contracte, autorizații, declarații, până la rețete medicale în câteva secunde. Estonia a fost una dintre primele țări din lume care a introdus o lege care declară echivalența completă dintre semnătura digitală și cea olografă. Acolo s-a produs ruptura de vechiul sistem birocratic: semnătura digitală nu e doar „comodă”, e recunoscută ca act juridic. Criptarea asigură că nimeni nu poate interveni pe traseu (nici măcar prin atacuri de tip man-in-the-middle), iar serverele recunosc doar identitățile validate. În felul acesta, accesul la orice bază de date devine un canal securizat, nu o „poartă laterală” vulnerabilă. Statul nu mai trebuie să presupună nimic, pentru că totul este verificat matematic. Arhitectura X-Road, folosită azi de peste 25 de țări, este alt element central: fără baze de date centrale, fără „un singur punct de eșec”. Datele sunt fragmentate, ca într-un petrolier cu compartimente separate: dacă un compartiment cedează, restul rămân sigure. Modelul arhitecturilor distribuite a devenit tendință
Galaxy S26 Ultra chiar primește acumulator de capacitate mărită. Doar că nu suficient
Toate zvonurile recente arată că Samsung a adus schimbări importante în designul Galaxy S26 Ultra, noul flagship fiind deopotrivă cu ecran mai mare și carcasă mai subțire. Și s-ar părea că pe undeva s-a găsit loc și pentru un acumulator de capacitate mărită., Nu, S26 Ultra nu primește acumulator cu tehnologie siliciu-carbon, ci pur și simplu mai mare. Și nu cu mult. Potrivit dezvăluirilor făcute de un insider chinez, Galaxy S26 Ultra vine echipat cu o baterie de 5200mAh, cu 4% mai mult decât acumulatorul folosit de pe vremea lui Galaxy S20 Ultra, telefon lansat cu aproape șase ani în urmă. Cum ar fi… atât s-a putut! Chiar dacă saltul de capacitate nu e mare în comparație cu predecesorul S25 Ultra, avantajul la partea de autonomie reală probabil că va fi lărgit prin eficientizarea configurației hardware. Spre exemplu, Samsung va folosi o nouă generație de ecran CoE OLED, care îmbunătățește atribute esențiale vizând strălucirea, claritatea și eficiența consumului de baterie. Alte câștiguri ar putea fi livrate de chipset-ul Snapdragon sau Exynos de nouă generație, optimizate pentru folosirea mai eficientă a bateriei în situații care nu necesită procesare intensivă. Adică, în timp ce derulezi pagini web sau vizionați clipuri pe YouTube. Acumulatorul de capacitate ușor mărită ar putea permite și un alt tip de mult dorit de fanii Samsung: cel al vitezei de încărcare rapidă. Astfel, Galaxy S26 Ultra va dispune de încărcare rapidă cu fir de 60W, permisă de acumulatorul fizic mai mare. Se așteaptă ca viitorul flagship să ofere suport deplin pentru standardul de încărcare wireless Qi2.2, atingând viteze de până la 25W în compania unui adaptor compatibil. De asemenea, e de așteptat ca telefonul să vină în sfârșit cu magneți încorporați pentru fixarea adaptoarelor de încărcare wireless, eliminând nevoia achiziționării unei carcase de protecție care să adauge această capabilitate. Cel mai probabil, indiferent dacă este încărcat cu fir sau wireless, Galaxy S26 Ultra se va putea încărca de la 0 la 100% în decurs de aproximativ o oră, fără ca fiabilitatea excelentă a bateriei (apreciată la telefoanele Samsung) să aibă de suferit.
Meta, TikTok și restul platformelor sociale vor răspunde direct pentru fraudele comise pe platformele administrate
Uniunea Europeană pregătește un nou set de reguli pentru giganții din industria social media, Meta, TikTok, X și alții, stabilind fără loc de interpretări că răspunderea pentru fraudele și abuzurile îndreptate împotriva utilizatorilor cade asupra administratorilor platformelor respective. În acest fel, platforme precum Meta și TikTok vor putea fi trase la răspundere pentru fraude financiare și alte înșelătorii propagate cu ajutorul reclamelor sau postări înșelătoare pe care algoritmii de moderare ai platformei nu le detectează la timp. Parlamentul și Consiliul European au convenit asupra pachetului de reguli după opt ore de negocieri pentru consolidarea garanțiilor împotriva fraudei în materie de plăți. Acordul reglementează un nou nivel de risc aplicabil pe teritoriul UE, pentru giganții tehnologici americani care au făcut lobby pe lângă Casa Albă în încercarea de a „dilua” regulile anti-monopol și de moderare a conținutului recent comunicate de Bruxelles. Potrivit legiuitorilor europeni, ”rețelele de socializare au devenit pline de escrocherii financiare”, deputații europeni insistând în timpul negocierilor legislative pentru tragerea la răspundere atât a marilor companii de tehnologie, cât și a instituțiilor bancare care intermediază tranzacțiile suspecte. Oficialii mai multor țări țări europene au considerat că băncile ar trebui trase la răspundere dacă garanțiile lor nu sunt suficient de puternice. Ca un compromis, legiuitorii au convenit că băncile ar trebui să despăgubească victimele dacă un escroc, dându-se drept reprezentantul unei instituții bancare, le escrochează banii sau dacă plățile sunt procesate fără consimțământ. Încălcarea acordurilor privind soluțiile digitale (DSA) și a acordurilor privind mediul digital (DMA) va putea atrage amenzi usturătoare, în ciuda opoziției puternice exprimată din partea sectorului tehnologic și a președintelui american Donald Trump, care a acuzat UE că discriminează companiile americane. Secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a amenințat că va menține tarife de 50% la exporturile europene de oțel și aluminiu, dacă UE nu își relaxează regulile digitale. Back to top button
Principalele specificații iPhone Fold, confirmate cu ajutorul JP Morgan și partenerii Apple
iPhone Fold ar exista deja în laboratoarele Apple, un lot inițial de 100 de unități fiind comandate pentru verificări amănunțite și și validare în vederea producției de serie. Așa că a venit timpul să vorbim puțin despre principalele specificații iPhone Fold. O parte din informații provin de la celebrul analist Ming-Chi Kuo, dar și dintr-o sursă mai degrabă surprinzătoare, casa de investiții JP Morgan publicând un raport de cercetare intenționat pentru acționarii Apple, dar care conține și câteva comentarii despre iPhone Fold. Aflăm astfel că dispozitivul va fi un telefon pliabil în formă de carte, similar modelelor Samsung Galaxy Z Fold. Raportul precizează și că afișajul intern al primului telefon pliabil de la Apple va folosi o cameră de tip under-screen, fără perforație vizibilă, iar aceasta va avea o rezoluție de 24MP. Pentru comparație, puținele telefoane de pe piață care oferă camere under-screen limitează rezoluția efectivă la 4MP sau 8MP, compensând astfel pierderea de luminozitate indusă de matricea ecranului. Tot pe subiectul ecran, se pare că Apple a rezolvat una dintre principalele neajunsuri care afectează telefoanele pliabile, reușind să elimine cuta vizibilă formată de obicei în zona de pliere a ecranului. Iar afirmația este susținută din surse multiple: iPhone Fold va fi primul telefon pliabil cu un ecran intern care nu este afectat de cută. Interesant de știut, chiar dacă Samsung este furnizorul ecranului, meritul acestei reușite aparține inginerilor Apple care au proiectat mecanismul balamalei. Potrivit celor mai recente informații, iPhone Fold va avea un ecran principal de 7,8 inch fără cută vizibilă și un ecran secundar de 5,5 inch. În loc de Face ID vom revedea senzorul biometric de amprentă Touch ID, readus de la generațiile iPhone anterioare. Telefonul va avea patru camere, inclusiv o cameră perforată pentru ecranul de pe capac, camera frontală de 24MP, menționată anterior, pentru ecranul intern, și o configurație cu două obiective de 48MP pe spatele telefonului. Astfel, acesta va fi primul iPhone livrat cu o perforație simplă aplicată pe ecranul secundar, în timp ce ecranul principal vine cu o cameră „invizibilă”. Acumulatorul împărțit pe ambele jumătăți ale carcasei pliabile va oferi o capacitate mai mare decât bateria iPhone 17 Pro Max, cuprinsă între 5400 mAh și 5800 mAh. Potrivit analistului Ming Chi Kuo, senzorul Touch ID va fi amplasat pe lateralul telefonului. De asemenea, iPhone Fold va avea 9 mm – 9,5 mm grosime în modul pliat, respectiv 4,5 mm – 4,8 mm grosime în modul extins. Spre comparație, Galaxy Z Fold 7 măsoară 8,9 mm (închis) și 4,2 mm (deschis), însă vine cu un acumulator de capacitate mai mică, doar 4400 mAh. Kuo adaugă că producția de serie va începe în trimestrul 4 al anului viitor, iar a doua generație de iPhone Fold va intra în producție în a doua jumătate a anului 2027. Kuo estimează că în 2026 vor fi livrate între 3 și 5 milioane de unități iPhone Fold, ajungând la 20 de milioane unități pentru dispozitivul de a doua generație.
Sony a lansat propriul senzor foto de 200MP, mai mare și mai performant decât alternativa Samsung
Sony LYTIA LYT-901 este pregătit să ofere competiție serioasă de acum celebrului ISOCELL HP2 de la Samsung, punând la îndoială șansele lui Galaxy S26 Ultra de a-și păstra avantajul competitiv în fața lui Xiaomi 17 Ultra și alte telefoane care vor veni echipate cu noul senzor Sony. LYT-901 este un senzor de 1/1,12 inch cu rezoluție de 200MP și pixeli de 0,7 microni, comparat cu 1/1.3″ și 0.64µm la alternativa Samsung. Merită amintit că Samsung a fost primul brand din lume care a dezvoltat și lansat un senzor de cameră de 200MP pentru telefoane, doar că prețul și dimensiunile prea mari l-a făcut nepotrivit pentru echiparea dispozitivelor care nu sunt neapărat adresate entuziaștilor în fotografie. LYT-901 ar urma să îndrepte acest neajuns oferind performanțe competitive din formatul unui modul de cameră suficient de compact pentru a încăpea în telefoane obișnuite. Senzorul va fi probabil utilizat de mai multe mărci chinezești de smartphone-uri, inclusiv Xiaomi și Vivo. Chiar dacă noul senzor Sony de 200MP este puțin mai mare decât cel mai mare senzor de cameră de 200MP de la Samsung, ISOCELL HP2, diferența este probabil suficient de mică încât să nu conteze prea mult. În schimb, avantajul unor performanțe superioare în condiții de lumină slabă ar putea să încline balanța în mod decisiv. Pixelii mai mari ar trebui să îi permită să capteze imagini cu mai puțin zgomot digital în condiții de lumină slabă și mixtă. Urmărind succesul avut de Samsung cu al lor senzor 200 MP, regăsit într-o versiune sau alta în echiparea unor modele-flagship foarte populare precum Xiaomi 15 Ultra, vivo X100 Ultra și X200 Pro, Sony a gândit propria soluție pentru a fi cât mai versatilă. Spre exemplul, Sony LYTIA LYT-901 include tehnologii de procesare AI implementate la nivel de cip, asigurând reducerea eficientă a nivelului de zgomot și accentuarea detaliilor care s-ar fi pierdut prin folosirea unor metode de procesare convenționale. Sony menționează și suport pentru autofocus pe toți pixelii, probabil referindu-se la autofocusul cu detecție de fază pe doi pixeli. De asemenea, poate capta imagini și videoclipuri cu zoom 4x aplicat la nivel de senzor, oferind o calitate similară zoomului optic și binning 16-în-1 pentru captarea de imagini de 12,5MP la un nivel de calitate superior chiar și în condiții de lumină slabă. Producătorul susține că LYT-901 folosește algoritmi bazați pe inteligență artificială pentru reconstruirea imagini, permițând prezervarea/reconstruirea detaliilor în condiții dificile de iluminare. Sony LYT-901 include și ceva numit Dual Conversion Gain-HDR (DCG-HDR), o tehnologie care ar trebui să îmbunătățească procesarea dynamic range și combină acest lucru cu Hybrid Frame-HDR (HF-HDR) pentru o performanță și mai bună. Senzorul captează mai multe cadre și le îmbină inteligent pentru a oferi imagini cu peste 100dB de gamă HDR. Acest lucru este similar cu funcțiile Smart ISO Pro și Staggered HDR de la Samsung, care utilizează Dual Conversion Gain și capturează mai multe cadre la expuneri diferite. Optimizat pentru sensibilitate crescută la lumină, noul senzor Sony ar putea fi primul capabil să folosească rezoluția de 200MP la întregul potențial oferind și poze care nu arată ca niște picturi în stil modernist, atunci când privești imaginea la nivelul de zoom 1:1. Sony precizează că senzorul LYT-901 a intrat deja în producția de serie și este livrat către brandurile partenere. Xiaomi 17 Ultra ar putea fi primul smartphone lansat cu acest senzor. OPPO Find X9 Ultra și Vivo X300 Ultra ar putea fi, de asemenea, lansate la începutul anului viitor cu același senzor Sony.
Accesarea rețelelor sociale și chatboți AI, interzisă până la vârsta de 16 ani
Continuând eforturile pentru mai buna protejare a minorilor împotriva abuzurilor online, Parlamentul European propune stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesarea rețelelor sociale, a platformelor de video sharing și a serviciilor de tip chatbot. Oficialii europeni lasă totuși deschisă posibilitatea ca tinerii cu vârste între 13 și 16 ani să acceseze aceste servicii cu acordul părinților. Propunerea adoptată cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, invocă îngrijorările tot mai mari cu privire la riscurile pentru sănătatea fizică și mentală cu care se confruntă minorii în spațiul online. Cât despre motivele oferite pentru justificarea acestor reguli, oficialii europeni acuză designul manipulativ al platformelor sociale – inclusiv caracteristicile care încurajarea derularea prelungită și interacțiunea constantă (ex. Clipuri virale pe TikTok). Pe lângă dependența creată, utilizarea necontrolată a acestor platforme poate afecta capacitatea de atenție, comportamentul și bunăstarea utilizatorilor. Iar pentru ca mecanismul să funcționeze, Parlamentul susține dezvoltarea unei aplicații UE de verificare a vârstei și a portofelului european de identitate digitală (eID), cu cerința ca aceste sisteme să fie precise și să respecte confidențialitatea. Deputații europeni subliniază că verificarea vârstei nu reduce responsabilitatea platformelor de a se asigura că serviciile sunt sigure și adecvate vârstei prin concepție. Cât despre sancțiunile pregătite, Legea privind serviciile digitale (DSA) sugerează că administratorii platformelor respective ar putea fi trași la răspundere în mod direct pentru situațiile în care sunt constatate nereguli grave în formă continuată, în special atunci când e vorba despre cerințele privind siguranța minorilor și verificarea strictă a vârstei. Parlamentul European propune: Interzicerea celor mai dăunătoare practici care generează dependență și dezactivarea implicită a altor funcții care creează dependență pentru minori (derulare infinită, redare automată, reîmprospătare prin tragere, bucle de recompensă, gamificare dăunătoare). Interdicții asupra platformelor care nu respectă normele UE privind siguranța copiilor. Acțiuni împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi reclamele direcționate, marketingul bazat pe influenceri, designul care creează dependență și modelele întunecate, în temeiul viitoarei Legi privind echitatea digitală. Interzicerea sistemelor de recomandare bazate pe implicare pentru minori. Aplicarea protecțiilor DSA pe platformele video online și interzicerea loot box-urilor și a altor funcții de joc aleatorii, inclusiv monedele din aplicație, roțile norocului și modelele de plată în funcție de progres. Măsuri pentru prevenirea exploatării comerciale a minorilor, inclusiv restricții asupra platformelor care oferă stimulente financiare pentru influențarea copiilor. Acțiuni urgente pentru a aborda riscurile legate de inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatboții de companie bazați pe inteligență artificială, agenții inteligenței artificiale și aplicațiile de nuditate sintetică. Altfel spus, noile reguli UE au potențialul să redefinească în mod fundamental peisajul online, prin reguli stricte și amenzi usturătoare pentru furnizorii de servicii care nu iau în serios aceste prevederi. Potrivit statisticilor furnizate de autorii acestui proiect de lege, 97% dintre tineri se conectează zilnic la internet, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. Mai mult decât atât, unul din patru minori prezintă simptome asemănătoare dependenței, asociate folosirii peste măsură a smartphone urilor sau alte dispozitive inteligente. Pe lista restricțiilor de implementat în perioada imediat următoare în statele membre UE mai avem sisteme stricte de verificare a vârstei la accesarea serviciilor de conținut pentru adulți, inițiative educaționale cum ar fi interzicerea sau limitarea folosirii smartphone-urilor în școli, reguli privind hărțuirea cibernetică, crearea unor linii telefonice de asistență și campanii de conștientizare, ca parte a răspunsurilor naționale la riscurile emergente.
Google Maps primește o nouă funcție de economisire a bateriei, utilă mai ales la drum lung
Fie că folosești Waze sau Google Maps, consumul bateriei reprezintă un motiv de anxietate atunci când modul de navigare la drum lung și nu ai telefonul conectat la o sursă de alimentare externă. Adresând această problemă, Google pregătește suplimentarea indicațiilor de navigare cu alerte afișate atât în lista de notificări, cât și în meniul Lock Screen. În acest mod, fie că mergi la pas sau ești la volan, nu va mai trebui să ții ecranul telefonului pornit permanent pentru a urmări indicațiile de orientare, informațiile esențiale apărând direct în meniul de blocare al ecranului. Așa că fie pornești ecranul pentru a vedea indicația de urmat și bagi telefonul în buzunar, sau setezi afișarea interfeței de navigare direct în modul de economisire a bateriei. Ce-i drept, și până acum puteai avea indicații auditive în modul ne navigare, pre-anunțate cu funcția de vibrații a telefonului. Dar nu puteai avea indicații vizuale afișate la vedere decât dacă țineai ecranul pornit. Noul mod de economisire a energiei încorporat versiunea de Android a aplicației Google Maps își propune să reducă drastic consumul bateriei în timpul navigării, păstrând active doar acele funcții esențiale, cum ar fi receptorul GPS și conexiunea de date mobile. În schimb, harta de navigare este generată într-o versiune simplificată și actualizată cu frecvență mult redusă, în funcție de dinamica informațiilor afișate. Deocamdată, funcția este disponibilă doar pe gama Pixel 10 , dar Google lucrează deja la implementarea pe modelele Pixel anterioare. Probabil că vom vedea această funcționalitate adăugată și pe alte modele recente de telefoane cu Android, de tipul celora prevăzute cu ecrane OLED și deja compatibile cu funcționalitatea Always-On-Display. Vei vedea informațiile relevante apărând și în cartonașe dedicate marcate cu logo-ul Google, afișate în lista de notificări sau direct pe Lock Screen. Aceste alerte vor arăta direcția în care ar trebui să te îndrepți, dar și ora estimată de sosire. Va exista și un buton care îți permite să închei sesiunea de navigare mai devreme, dacă dorești. Odată ce noua funcționalitate este adăugată pe telefonul tău, tot ce ai de făcut este să atingi pictograma Profile din colțul dreapta-sus al aplicației Google Maps și să accesezi meniul Settings. La secțiunea cu opțiuni de conducere trebuie doar să bifezi setarea Power Saving Mode, pentru ca harta de navigare să poată apărea și în ecranul de blocare al telefonului. Back to top button