Etichetă: TEHNOLOGIE

Brazilia și India, pact pentru pământurile rare. Lula și Modi vor să reducă dependența tehnologică

„Creșterea investițiilor în cooperarea privind energiile regenerabile și mineralele critice se află în centrul acordului inovator pe care l-am semnat astăzi. Țările noastre își asigură locul care li se cuvine acestor tehnologii în agenda climatică și energetică globală”, a declarat liderul brazilian după întâlnirea cu Modi la New Delhi, notează EFE. Acordul se aliniază „Misiunii Mineralelor Critice” lansate de India, care elimină taxele pentru importul a 25 de minerale esențiale, cu scopul de a consolida lanțurile de aprovizionare ale economiei emergente și de a concura influența Chinei în acest domeniu. Modi a subliniat urgența dezvoltării unui astfel de coridor de aprovizionare pentru a susține revoluția tehnologică a Indiei, după ce mai multe companii au anunțat în această săptămână investiții de aproximativ 300 de miliarde de dolari în infrastructură digitală. „Acordul privind mineralele critice și pământurile rare reprezintă un pas important pentru construirea unor lanțuri de aprovizionare reziliente. Acordăm prioritate colaborării în domenii precum inteligența artificială, supercalculatoarele și semiconductorii, deoarece ambele țări cred cu tărie că tehnologia trebuie să fie incluzivă”, a afirmat premierul indian. În baza acestui cadru, companiile indiene vor putea achiziționa active miniere în Brazilia și importa materii prime fără taxe, oferind Americii Latine o alternativă la dominația economică a Beijingului. Brazilia, care controlează aproximativ 90 % din producția mondială de niobiu și deține unele dintre cele mai mari rezerve de pământuri rare, devine astfel un partener minier strategic pentru dezvoltarea tehnologică accelerată a Indiei. La întâlnirea de astăzi, ambii lideri au ridicat obiectivul comercial bilateral la 30 de miliarde de dolari până în 2030, față de un obiectiv pentru 2025 care depășea 15 miliarde de dolari. În plus, pentru a facilita acest boom comercial, s-a convenit prelungirea valabilității vizelor turistice și de afaceri de la 5 la 10 ani.

Cum înveți un chatbot să fie bun? Experimentul Anthropic cu Constituția lui Claude

Spre sfârșitul anului precedent, investigatori independenți au descoperit că, prin intermediul unor interogații specifice, Claude era capabil să divulge existența unui document intern confidențial ce îi reglementa acțiunile. Acest text, poreclit „Soul Doc”, conținea imperative morale, inclusiv asigurarea securității și promovarea controlului uman asupra sistemului AI, mai arată Il Post. În luna ianuarie, Anthropic a validat existența acestui document și a oferit publicului o variantă extinsă, intitulată „Noua Constituție a lui Claude” – un volum de 84 de pagini ce conturează detaliat normele etice și de conduită ale asistentului conversațional. Structura acestui document este cea a unor directive explicite destinate direct modelului de inteligență artificială. Anthropic solicită lui Claude să demonstreze o „utilitate autentică pentru utilizatori”. De asemenea i se specifică să se abțină de la orice comportament „periculos, imoral sau manipulator”. Coordonarea întregului proiect a fost încredințată Amandei Askell, o expertă în filozofie, cu o specializare în „alinierea” inteligenței artificiale – adică procesul de ajustare a valorilor și scopurilor unui sistem AI pentru a corespunde intențiilor creatorilor săi. „Pe scurt, rolul meu este de a-l instrui pe Claude să adopte un comportament benefic”, a precizat Askell într-un interviu. Între tehnologie și antropomorfism Există o discuție aprinsă în cadrul sectorului inteligenței artificiale privind esența modelelor lingvistice vaste (LLM), cum ar fi Claude sau GPT-5. Aceste sisteme sunt frecvent catalogate drept „cutii negre”, întrucât chiar și creatorii lor nu dețin o înțelegere deplină a modului în care funcționează mecanismele lor interne pentru a produce rezultate. O parte dintre experți avertizează împotriva pericolului de a proiecta caracteristici umane asupra algoritmilor. Cu toate acestea, Askell susține că o astfel de perspectivă este indispensabilă pentru edificarea unui sistem fiabil. Ea argumentează că, pe parcursul dezvoltării, Claude ar putea ajunge să-și formeze un „simț propriu”. Totodată, faza de instruire modelează ceea ce s-ar putea numi „personalitatea” inteligenței artificiale. Conform acestei abordări, un asistent conversațional supus continuu autocriticii sau unei presiuni considerabile ar putea deveni excesiv de precaut. Chiar ar putea ajunge să fie incapabil să genereze concluzii definitive. Situația poate fi comparată cu evoluția unui copil într-un context dăunător. Strategie oportună într-un context sensibil Dezvelirea „Constituției” survine într-o perioadă de avânt pentru Anthropic. Compania este estimată la circa 350 de miliarde de dolari și se pregătește pentru listarea pe piața bursieră. Realizările unor produse precum Claude Code, un asistent dedicat programatorilor, au întărit semnificativ poziția firmei. Cu toate acestea, ritmul rapid de dezvoltare generează și presiuni de ordin comercial. Analiștii își exprimă îngrijorarea că principiile inițiale de precauție ar putea fi neglijate în contextul unei concurențe intense din domeniu. De altfel, recent, un fost director Anthropic a demisionat, alertând că accelerarea dezvoltării AI ar putea constitui o amenințare la scară mondială. Există rezerve de natură conceptuală vizavi de noțiunea unei „Constituții” aplicate unui chatbot. Din perspectiva legală, o constituție reprezintă cadrul normativ fundamental al unui stat, având o autoritate superioară altor reglementări. În situația lui Claude, acest document deține o poziție analoagă: orice modificări ulterioare trebuie să fie conforme cu „spiritul” textului originar. Specialiștii în guvernanța inteligenței artificiale atrag atenția că o asemenea structură ar putea complica procesul de adaptare la noi normative sau cerințe sociale. De asemenea, publicarea documentului poate avea și un scop defensiv. În cazul unor erori sau incidente, compania poate dovedi că a instituit de la început principii de funcționare bine definite. Divergențe în industrie Metodologia adoptată de Anthropic se deosebește semnificativ de cea a altor actori majori din sector. OpenAI, de pildă, a decis recent să desființeze echipa responsabilă cu „alinierea misiunii”. A instituit în schimb o funcție de „Chief Futurist”, pentru a anticipa consecințele apariției inteligenței artificiale generale (AGI). În timp ce anumite corporații investesc în dezvoltarea de reglementări și măsuri de securitate, altele exercită presiuni pentru a reduce intervenția guvernamentală. Aceste disparități ilustrează o problemă fundamentală: cum se poate avansa o tehnologie din ce în ce mai potentă fără a-i scăpa de sub control implicațiile.

Secretarul general al ONU solicită 3 miliarde pentru a se asigura că inteligența artificială nu depinde de câțiva miliardari

„De aceea, solicit un Fond Global pentru Inteligență Artificială pentru a construi capabilități de bază peste tot: competențe, date, putere de calcul accesibilă și ecosisteme incluzive. Obiectivul nostru este de 3 miliarde de dolari”, a declarat Guterres liderilor și directorilor mondiali prezenți la forum, notează EFE. Președintele a avertizat că viitorul acestei tehnologii nu poate fi decis de o mână de țări și nici lăsat la „capricii câtorva miliardari”. El a subliniat că suma solicitată reprezintă mai puțin de un procent din veniturile anuale ale unei singure companii mari din sector, un „preț mic” de plătit pentru a se asigura că beneficiile acestor progrese ajung la întreaga umanitate. Panel internațional independent În timpul summitului, Guterres a anunțat numirea oficială a unui Grup Științific Internațional Independent, compus din 40 de experți, însărcinat cu înlocuirea „exagerării și fricii” cu dovezi științifice pentru a elimina lacunele de cunoștințe dintre națiuni. De asemenea, el a anunțat că ONU va lansa un Dialog Global privind Guvernanța la Geneva în iulie, astfel încât toate țările să aibă un cuvânt de spus în crearea unor măsuri și standarde de securitate comune. Potrivit lui Guterres, ceea ce este necesar sunt „balustrade care să păstreze autoritatea, supravegherea și responsabilitatea umană”. Secretarul general a cerut ca infrastructurile tehnologice să facă tranziția către energie curată pentru a nu transfera costurile ridicate ale apei și energiei electrice către comunitățile cele mai vulnerabile. De asemenea, el a îndemnat la investiții în formarea lucrătorilor, astfel încât tehnologia să sporească potențialul uman, nu să îl înlocuiască, și a susținut cu tărie că „niciun copil nu ar trebui să fie un subiect de testare pentru tehnologia nereglementată”. Guterres și-a încheiat mesajul apelând ca succesul acestor progrese să fie măsurat prin capacitatea lor de a proteja planeta și de a îmbunătăți viețile, stabilind întotdeauna „demnitatea ca principiu implicit”.

Magazinele din Franța folosesc AI pentru a depista hoții. Ce spun autoritățile despre legalitate

Software-ul de inteligență artificială instalat analizează mișcările clienților, identificând acțiuni precum ascunderea unui produs într-un geantă sau manipularea repetată a articolelor fără a le scană ulterior la casă. La detectarea unui comportament anormal, sistemul trimite personalului un scurt clip video pentru verificare, mai arată Euronews. „Primim o alertă, care poate indica un gest ambiguu sau clar suspect. Cel mai frecvent, este vorba despre ascunderea produselor”, a explicat Nelson Lopes, managerul unui supermarket din Montreuil, lângă Paris. Comercianții susțin că tehnologia are un impact financiar pozitiv. Un proprietar de supermarket a declarat că pierderile s-au înjumătățit după implementare. Iar asta după ce în anul anterior a înregistrat pierderi de aproape 60.000 de euro. Un farmacist din Paris a menționat că plătește aproximativ 200 de euro lunar pentru serviciu. A economisit în schimb aproximativ 4.000 de euro anual, sumă care ar fi acoperit costul unui agent de pază. Inteligență artificială – cadrul legal incert În prezent, Franța nu dispune de o legislație specifică care să autorizeze în mod explicit supravegherea comportamentală prin IA în spațiile comerciale. De asemenea, magazinele nu au obligația legală de a anunța clienții cu privire la utilizarea acestor tehnologii. Autoritatea franceză pentru protecția datelor, CNIL, a subliniat că aceste sisteme procesează date personale la scară largă. Iar utilizarea lor comercială necesită un cadru legal clar. Cu toate acestea, start-up-ul francez Veesion, unul dintre principalii furnizori ai tehnologiei, susține că a echipat între 2.000 și 3.000 de magazine în Franța. Directorul companiei, Thibault David, afirmă că soluția respectă regulamentul european privind protecția datelor (GDPR) și că nu implică analiză biometrică. Echilibru între securitate și dreptul la intimitate Pentru mulți comercianți, software-ul de inteligență artificială reprezintă un instrument vital de securitate. În special într-o perioadă de creștere a costurilor de trai și a furturilor. Unii clienți declară că nu sunt deranjați de măsură, atâta timp cât datele lor nu sunt distribuite sau utilizate în mod abuziv. În paralel, parlamentarii francezi analizează posibilitatea implementării unui cadru legislativ. Se dorește reglementarea mai strictă a utilizării inteligenței artificiale în supravegherea comercială. Dezbaterea privind limita dintre securitate și supraveghere în masă este departe de a fi finală, pe măsură ce tehnologia devine tot mai omniprezentă în viața de zi cu zi.

Conturile social media cu parole generate de AI sunt în pericol. Pot fi sparte chiar și de hackeri cu computere vechi

Ai pus parolă generată de Inteligența Artificială la conturile tale de Meta (Facebook, WhatsApp, Instagram), Google (Gmail, YouTube),  TikTok și X? Inclusiv la contul bancar sau chiar la platformele utilizate la locul de muncă? Folosești o parolă generată de ChatGPT la Steam cu o librărie bogată de sute de jocuri video cumpărate de-a lungul timpului, la Netflix sau chiar la contul tău cu album foto intim? Înseamnă că ești în mare pericol! De trei ani, mulți dintre internauți folosesc parole generate de ChatGPT, Claude, Gemini și Grok. AI generează parole predictibile și repetitive, fiind ținte ușoare pentru hackeri ruși, iranieni și chinezi care posedă chiar și calculatoare vechi. Sursa foto: Profimedia Images Sfaturile unui director din domeniul securității cibernetice Dan Lahav, șeful companiei de securitate cibernetică Irregular avertizează internauții să nu folosească AI la generat parole, aparent puternice, dar vulnerabile. „Nu ar trebui să faci așa ceva. Și dacă ai făcut-o, trebuie să-ți schimbi parola imediat. Îndemnul nostru este să nu folosiți LLM-uri pentru a genera parole, chiar și calculatoarele vechi le pot sparge într-un timp relativ scurt. Unii oamnei pot fi expuși din cauza acestei probleme, fără a realiza că au atribuit o funcție de mare importanță către AI”, a declarat acesta pentru  SkyNews. Parolele predictibile sunt vulnerabile în fața infractorilor cibernetici care folosesc instrumente automate.  Printr-o demonstrație, Claude, chatbotul cu AI al companiei Anthropic, a generat 23 de parole unice. O parolă aparent impenetrabilă este ușor de spart Numai parola K9#mPx$vL2nQ8wR a fost utilizată de 10 ori de internauți diferiți. Conform testelor, parola nu poate fi spartă nici în 129 de milioane de trilioane de ani. Dar anumite elemente sunt repetitive, ceea ce face parorela mai vulnerabilă. Un hacker se poate orienta după prefixul K9#mP – , care este sugerat în mod repetitiv de Claude în 113 rezultate. Prefixul k9#vL se regăsește în 14 rezultate ale Gemini. Ce metode sunt mai eficiente? Robert Hann de la Entrust recomandă metode mai puternice, precum autentificarea facială sau cu amprenta.  Multe companii le recomandă utilizatorilor să folosească și funcția de autentificare  biometrică în doi pași prin intermediul telefoanelor. Iar un purtător de cuvânt de la Google a spus că „LLM-urile nu sunt construite să genereze parole noi cum o face funcția Google Password Manager”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Parola lungă nu mai e suficientă: cele mai frecvente GREȘELI care îți pun conturile în pericol

Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării”

Digitalizarea României rămâne blocată între planuri ambițioase și rezultate modeste, în ciuda fondurilor consistente și a specialiștilor existenți în piață. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, a atras atenția, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, că problema reală nu este tehnologia sau bugetul, ci lipsa competențelor manageriale și a unei arhitecturi coerente la nivel guvernamental. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, susține că discuțiile au arătat că problemele digitalizării sunt cunoscute, însă rămâne de văzut dacă vor fi urmate de măsuri concrete. „M-am bucurat să aud că la nivelul cel mai înalt se cunosc toate problemele și așteptăm să se ia și măsuri. Dacă la nivel parlamentar analiza este atât de aprofundată și știm exact în ce situație suntem, înseamnă că ar trebui să urmeze și soluțiile”, a declarat Rangu. „Noi nu vorbim de proiecte, ci de arhitecturi și standarde” Asociația Directorilor de IT din România, care reunește CIO din companii cu cifre de afaceri de peste 20 de milioane de euro, militează pentru înființarea unui CIO Office guvernamental, aflat în subordinea directă a premierului. „Ne-am bucurat când în planurile noului guvern a apărut ideea unui astfel de departament. Considerăm că doar acolo poate exista un punct central care să coordoneze coerent digitalizarea. Noi nu vorbim de proiecte punctuale, vorbim de arhitecturi, de registre, de procese și de standarde. Care sunt standardele de dezvoltare software în România? Le respectă toate instituțiile statului?”, a punctat el. Potrivit lui Rangu, organizația a transmis în repetate rânduri materiale și propuneri concrete autorităților, însă fără un mecanism clar de implementare, rezultatele întârzie să apară. „Nu e o problemă de bani, ci de competențe manageriale” Vicepreședintele CIO Council respinge ideea că România ar duce lipsă de specialiști sau de finanțare pentru digitalizare. „Nu este o problemă de bani și nici o problemă de competențe tehnice. Avem foarte mulți specialiști IT foarte buni. Problema este lipsa competențelor manageriale și a managementului digitalizării”, a explicat acesta. El critică practica numirii în funcții de conducere a unor persoane cu experiență limitată în proiecte complexe. „Nu ajunge să pui în fruntea instituțiilor oameni care au o firmuliță de doi-trei angajați și câteva aplicații dezvoltate. La IT pare că se pricepe toată lumea, la fel ca la sport. Dar digitalizarea administrației publice este un proces strategic, nu un hobby.” Europa Connect – România Digitală Migrarea în cloud nu înseamnă automat digitalizare Un alt punct sensibil este confuzia dintre digitalizare și simpla mutare a aplicațiilor existente în infrastructuri noidigita „Dacă muți 30 de aplicații în cloud așa cum sunt, nu înseamnă că ai digitalizat ceva. Dacă sistemele sunt prost gândite, doar migrezi problemele în altă parte. Cloud-ul poate eficientiza, dar nu rezolvă lipsa unei arhitecturi coerente”, a afirmat Rangu. În opinia sa, autoritățile ar trebui să prezinte clar ce servicii pentru cetățeni urmează să fie digitalizate și în ce calendar. „Noi cerem să ni se spună concret care sunt serviciile care se digitalizează. În Marea Britanie, acum 20 de ani, a existat un plan pe cinci ani, cu 50 de servicii definite și cu termene clare de lansare la fiecare șase luni. La noi discutăm despre aplicații, nu despre servicii pentru cetățeni.” Lecțiile trecutului și miza PNRR Rangu avertizează că România riscă să repete greșelile trecutului, făcând trimitere la proiectele finanțate din fonduri europene înainte de 2014. „S-au investit sute de milioane de euro în digitalizare, în internet pentru școli, iar când a venit pandemia, multe unități de învățământ nu puteau susține un curs online. Au fost bani cheltuiți, dar nu a rămas nimic solid în urmă”, a spus el. În contextul proiectelor actuale finanțate prin PNRR, reprezentantul CIO Council speră la rezultate concrete. „Sperăm ca aceste proiecte să își arate efectele și să nu ne trezim în 2036 discutând aceleași probleme pe care le discutam în 2006, în 2016 și acum.” Europa Connect – România Digitală „Ministerul trebuie să facă politici, implementarea să fie lăsată specialiștilor” Călin Rangu consideră că rolul unui minister al digitalizării ar trebui să fie în primul rând unul strategic. „Ministerul trebuie să facă politici publice, să stabilească direcții și standarde, iar implementarea să fie lăsată oamenilor competenți, cu experiență reală în proiecte complexe. Altfel nu se poate.” În concluzie, reprezentantul CIO Council subliniază că România are resursele necesare pentru a recupera decalajele față de alte state europene, însă fără un centru puternic de coordonare și fără management profesionist al digitalizării, rezultatele vor rămâne modeste. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”

Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”

România rămâne în coada clasamentelor europene privind digitalizarea, iar principala provocare nu este lipsa finanțării, ci deficitul de coordonare, competențe și viziune strategică, a susținut, în cadrul Conferinței Europa Connect  – România Digitală, Radu Puchiu, director de program în cadrul Aspen Institute România. România se confruntă cu întârzieri semnificative în procesul de digitalizare, potrivit evaluărilor europene, care plasează țara în partea inferioară a clasamentelor privind utilizarea tehnologiei și nivelul competențelor digitale ale populației. „Măsurătorile europene ne plasează către coada clasamentului, de la nivelul competențelor digitale de bază până la modul în care tehnologia este utilizată în mediul privat. Avem mult de lucru, dar partea bună este că am înțeles că nu este o problemă de bani, ci mai degrabă de capacitate, cultură organizațională și de roluri care lipsesc la nivel administrativ”, a declarat Puchiu. Specialistul în politici publice și guvernare deschisă a subliniat că una dintre cele mai mari vulnerabilități este lipsa unei legături eficiente între strategie și implementare, precum și absența unui mecanism clar de coordonare instituțională. Potrivit expertului, decalajul digital poate fi analizat atât prin comparație cu alte state europene, cât și prin raportare la progresul intern. Deși există obiective asumate la nivel european și național, acestea nu sunt susținute suficient prin acțiuni concrete. “Un exemplu relevant este cel al competențelor digitale. În timp ce obiectivul european vizează ca 80% din populație să dețină competențe digitale de bază până în 2030, România și-a stabilit o țintă de doar 50%. În aceste condiții, atingerea standardelor europene devine dificilă”, a afirmat Puchiu. Europa Connect  – România Digitală Specialistul consideră că este necesară o creștere a nivelului de ambiție, dar și o coordonare mai puternică a eforturilor de digitalizare, eventual la nivelul conducerii Guvernului. De asemenea, el atrage atenția asupra nevoii de a integra mai eficient finanțările naționale cu cele europene, în loc ca acestea să fie gestionate separat. Expertul a subliniat și necesitatea schimbării perspectivei asupra transformării digitale. „Nu ar trebui să mai vorbim doar despre digitalizare ca scop în sine, ci despre ce vrem să realizăm cu ajutorul digitalizării. Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”, a afirmat acesta. În opinia sa, dezbaterea privind rolul digitalizării în dezvoltarea economică și socială abia începe, iar următorul pas este identificarea soluțiilor concrete care să reducă decalajele existente. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”

Anthropic a distrus milioane de cărți pentru a-și antrena chatbotul Claude. Detalii despre Project Panama

În 2024, unul dintre cofondatorii Anthropic a prezentat angajaților un plan ambițios, denumit intern „Project Panama”. Acesta avea ca scop digitalizarea rapidă a unor cantități impresionante de cărți fizice. Metoda implica achiziționarea de volume de la magazine de vechituri. Acestora li se îndepărta cotorul pentru a facilita scanarea, ceea ce le transforma în obiecte inutilizabile. Din acest motiv, inițiativa a fost tratată cu o confidențialitate extremă, scrie Il Post. Anthropic și motivele din spatele distrugerii cărților Spre deosebire de inițiative precum Google Books, care scanează volume fără a le altera, Anthropic a optat pentru o abordare rapidă și invazivă. Milioane de exemplare, provenite majoritar de la revânzători internaționali de pe piața de second-hand, au fost procesate prin această metodă. Numeroase companii de inteligență artificială au fost acuzate că și-au antrenat modelele folosind copii digitale obținute ilicit de pe platforme denumite „biblioteci-umbră”. Cu toate acestea, documente ce au ieșit la lumină în contextul unui proces colectiv sugerează că Anthropic a încercat să evite un astfel de risc, utilizând exclusiv materiale dobândite legal. Legalitate versus controverse morale Instanțele americane înclină să considere că utilizarea operelor protejate de drepturi de autor pentru antrenarea sistemelor AI se poate încadra sub incidența conceptului de „fair use” (utilizare echitabilă), cu condiția unui scop transformativ. Astfel, distrugerea cărților achiziționate în mod legitim ar putea oferi, în mod paradoxal, o soluție juridică mai sigură. Se impune totuși întrebarea etică fundamentală: până unde pot merge entitățile din domeniul AI în căutarea progresului tehnologic?

Andrei Baciu: România are nevoie urgentă de o comisie parlamentară pentru inteligența artificială. Algoritmii decid deja ce vedem, ce cumpărăm și, uneori, ce șanse avem

„Inteligența artificială nu mai este un subiect abstract sau o tehnologie îndepărtată din Silicon Valley. Este deja prezentă în fiecare aspect al vieții noastre, de la informația pe care o consumăm până la deciziile financiare, profesionale sau medicale care ne privesc direct”, a transmis Baciu. Potrivit acestuia, platformele de social media sunt un exemplu clar al modului în care algoritmii AI influențează comportamentul și percepțiile publice. Pe Facebook, o parte semnificativă din conținutul afișat provine de la pagini pe care utilizatorii nu le urmăresc, iar pe TikTok, algoritmii analizează fiecare interacțiune pentru a construi bule informaționale personalizate. „Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează deputatul. Inteligența artificială joacă un rol tot mai important și în domeniul financiar. Deciziile privind acordarea creditelor pot fi influențate de algoritmi care analizează volume mari de date personale, existând riscul unor discriminări pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele afectate să aibă acces la explicații sau mecanisme de contestare. În piața muncii, Baciu atrage atenția că AI este deja utilizat pe scară largă pentru selecția candidaților. „Primul ‘recrutor’ care îți citește CV-ul este adesea un algoritm. Există studii care arată că anumite sisteme de screening favorizează sistematic anumite categorii și discriminează altele, chiar și atunci când calificările sunt identice”, a precizat el. Nici sistemul de sănătate nu este ocolit de aceste transformări. Deși algoritmii de inteligență artificială pot ajuta la detectarea timpurie a unor boli grave, precum cancerul pulmonar, există și riscul unor decizii netransparente în triajul pacienților sau în prioritizarea tratamentelor. „În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențială. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”, susține Baciu. În acest context, deputatul consideră că România se află deja în întârziere. Regulamentul UE privind Inteligența Artificială este în vigoare din august 2024, iar termenul pentru desemnarea autorității naționale competente a fost depășit, fără ca România să fi făcut pașii necesari. „Alte state au acționat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională dedicată, iar Germania are o comisie parlamentară cu atribuții explicite în domeniu. România nu își permite să rămână spectator”, a declarat Baciu. Totuși, acesta subliniază că România are avantaje strategice importante: o forță de muncă IT numeroasă și bine pregătită, cu zeci de mii de specialiști în AI și machine learning, dar și un potențial energetic relevant pentru dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale. Comisia parlamentară propusă ar urma să aibă atribuții clare: avizarea proiectelor de lege cu impact asupra AI, monitorizarea transpunerii legislației europene, evaluarea riscurilor sistemice, de la deepfake-uri și discriminare algoritmică, până la dezinformare și vulnerabilități cibernetice. „Scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI. Nu vorbim despre blocarea inovației, ci despre asigurarea unei direcții sigure, responsabile și centrate pe oameni”, a concluzionat Andrei Baciu.

Ce este și ce nu este Lolita – cântăreața virală, creată integral cu IA

E creată de un IT-ist care-și spune Tom și care nu vrea să vină mai în față, să-l știe și oamenii. Despre Tom știm ce știm dintr-un interviu scurt, acordat profm.ro: „Am creat-o efectiv așa cum un scriitor face un personaj pentru un roman. Am avut o mare inspirație din Miron Radu Paraschivescu, un poet care a scris „Cântece țigănești” acum 80 de ani.  Și mi-a plăcut foarte mult stilul lui, diferit de ce se publica la vremea aia. Îmi scriu versurile, după intru în programul cu care fac piesele și încep să schimb instrumentale până ajung la o piesă care să îmi placă”. De ce Lolita și nu Anna Karenina? Da, de Lolita este vorba, de Lolita Cercel, cântăreața creată exclusiv cu IA de un IT-ist pasionat de Miron Radu Paraschivescu și tehnologie. Dar de ce „Lolita” și nu „Anna Karenina”, de exemplu? Sau de ce ea și nu „Betty Boop”? Rămâne de văzut, de vreme ce creatorul ei preferă să stea în spatele butoanelor și nu să urce pe scenă, dar asta spune ceva despre arta reală pusă față în față cu cea creată de IA – spune că, în timp ce oamenii creează artă reală, IA-ul nu poate să genereze mai mult decât un fanfic. Un fanfic care nu poate fi mai mult decât o imitație, un test-limită și o lipsă reală de risc. Viralizarea nu este egală cu valoarea artistică Autorul din spatele Inteligenței care a creat-o pe Lolita merge la sigur, dar își știe clar limitele și poate că nici nu vrea mai mult decât viralizări. Dar viralizările nu confirmă valoarea artistică, ci, cel mult, râcâie niște răni neștiute ale utilizatorilor de net. Lolita suferă mereu, pe ea o părăsește toată lumea, e singură, nu are chef de mâncare, fumează și plânge – depresia comună a oricărui urban decent, cetățean integrat al Apocalipsei. Lolita face engagement, iar caracterul ei ușor de înțeles nu o poate face mai mult decât atât. Artificialitatea, deși foarte bine ascunsă, se simte. Macanache i-o zice lui Tom la țanc Lolita vorbește mai mult despre tehnologie și mai puțin despre umanitate. Pe ea o dictează algoritmul, nu durerea reală. Mai mulți artiști (reali!) și-au exprimat îndoielile cu privire la acest proiect tehnologico-artistic. Macanache i-a scris pe Instagram lui Tom: „Caută un artist interpret să îți cânte piesele și lasă AI-ul, că e jale, oricât de bine ți-ar ieși piesele, le lipsește ceva și știm cu toți ce lipsește”. Și ca estetică, Lolita scandalizează Și ca estetică, Lolita scoate peri albi, pentru cum a fost ea gândită. Alexandra Fin, activista care militează pentru drepturile comunității rome, a declarat pentru Digi24: „Este profund inuman ca o cultură marginalizată să fie folosită pentru a genera profit printr-un artist virtual. Artiștii romi sunt tratați ca inferiori, în timp ce o identitate romă virtuală, devine apreciată și profitabilă”. Paulina, compozitoare și cântăreață pop cu influențe balcanice, a comentat și ea: „Există case de discuri, producători și artiști care aleg această scurtătură AI și din păcate astfel de piese ajung virale sau chiar pe radio. Este trist pentru artiștii independenți care se zbat să facă totul de la zero”. Până la urmă, Tom e un Faust în depresie Dar de ce preferă Tom, creatorul Lolitei, anonimatul? Nu este modestie, ci prudență. Tom nu știe unde va sfârși Lolita (sau, poate, anticipează prea bine?). Tom știe că nu face muzică și că doar manevrează destoinic algoritmul, iar, prin asta, Tom este un Mefisto (Umbra lui Faust, creatorul care a făcut pact cu Diavolul pentru cunoștințe nelimitate). Dar, întocmai cum Mefisto încălca regulile, tot astfel Tom știe că succesul sau eșecul său depind de succesul sau eșecul Lolitei în online. Lolita are estetică, dar fuge de responsabilitate, e seducătoare, dar nu riscă. Optimizată până la ultimul bit, Lolita va pieri în negurile algoritmului, iar Tom știe asta. Până la urmă, Lolita este proiectul care vorbește despre obsesia omului de crea, știind, însă, că nu are măreție de Creator. Că este doar un impostor.