Fondatorul AI care a devenit miliardar pentru că a avut ideea de a produce un soft AI pentru medici
Daniel Nadler este cofondator și CEO al OpenEvidence – un start-up creat să-i ajute pe medici să răsfoiască rapid printre miile de studii publicate, să găsească cele mai bune răspunsuri, cu citări complete, în diagnosticare și tratament, scrie Forbes. Într-o lume în care se publică un studiu medical la 30 de secunde, să ții pasul cu toate informațiile apărute în domeniu este, dacă nu imposibil, atunci aproape imposibil. „Creierul uman are o capacitate limitată de a citi milioane de studii” „Există acest uriaș flux continuu de informații pe care medicii trebuie să le urmărească, iar creierul uman are o capacitate limitată în a citi milioane de studii”, explică Nadler, care s-a gândit să rezolve această problemă dezvoltând un soft de inteligență artificială. Software-ul OpenEvidence este folosit gratuit de medici, iar veniturile se obțin din publicitate, exact după modelul Google. El este capabil să caute în milioane de publicații evaluate de experți, în reviste de top din domeniul medical, precum New England Journal of Medicine și Journal of the American Medical Association, pentru a livra cele mai pertinente răspunsuri. OpenEvidence va fi pentru domeniul Sănătății ceea ce a fost Google pentru internet De la înființarea sa, în 2022, OpenEvidence a tras 40% dintre medicii din Statele Unite – peste 430 000 – și continuă să adauge alții noi, într-un ritm de aproximativ 65.000 pe lună. Veniturile din publicitate generează 50 de milioane de dolari. Nu este o sumă iuriașă, însă investitorii mizează masiv: OpenEvidence a strâns 210 milioane de dolari, runda fiind condusă de GV (brațul de investiții al Google) și Kleiner Perkins, la o evaluare de 3,5 miliarde de dolari, în creștere față de 1 miliard la ultima finanțare din februarie, a declarat Nadler pentru Forbes. Au investit, de asemenea, alte firme de capital de risc renumite, precum Coatue, Conviction și Thrive Capital. „Cred că OpenEvidence va fi pentru domeniul sănătății ceea ce a fost Google pentru internet”, a spus John Doerr, președinte miliardar al Kleiner Perkins, care a investit personal în companie, precum și prin intermediul firmei sale, adăugând: „Modelul gratuit pentru medici este cheia aici.” „Partea bună când ai a doua afacere este că nu mai ești idiot” Aceasta este a doua afacere a lui Nadler, care și-a vândut-o pe prima pentru 500 de milioane de dolari. Estimările Forbes arată că Nadler are o avere estimată de 2,3 miliarde de dolari. El însuși a investit în proiectul său 10 milioane de dolari și chiar a comentat că „partea bună la a doua afacere este că nu mai ești un idiot. De departe, a fost cea mai inteligentă decizie financiară pe care am luat-o în viața mea… Am vrut să pariez pe mine însumi”. Nadler crede că această a doua afacere va fi mai mare decât prima. Adevărul eu că, într-o lume în care literatura medicală se dublează la fiecare cinci ani (apar mereu noi terapii, opțiuni de tratament, medicamente care pot reacționa între ele), OpenEvidence este nu doar utilă, ci și necesară. Accesibil, gratuit, fără bătăi de cap OpenEvidence este folosit în aproximativ 8,5 milioane de consultații pe lună. Poate fi descărcat gratuit. Nefiind considerat un instrument de diagnostic, nu are nevoie de aprobarea FDA (Food and Drug Administration), spre deosebire de algoritmii folosiți pentru detectarea accidentelor vasculare cerebrale sau a sepsisului. Plus că, datorită accesibilității sale, nu are nevoie de procese de achiziție, atât d elungi și de birocratice cu spitalele.
Musk anunță că xAI, startup-ul său de inteligență artificială, va da Apple în judecată
Miliardarul Elon Musk a declarat luni că startup-ul său de inteligență artificială, xAI, va lua măsuri legale împotriva Apple, acuzând producătorul iPhone-ului că încalcă reglementările antitrust în gestionarea clasamentelor din App Store, potrivit Reuters. „Apple se comportă într-un mod care face imposibil pentru orice companie de AI, în afară de OpenAI, să ajungă pe primul loc în App Store, ceea ce reprezintă o încălcare clară a legislației antitrust. xAI va iniția imediat acțiuni legale,” a spus Musk într-o postare pe platforma de socializare X. Apple are un parteneriat cu OpenAI, care integrează ChatGPT în iPhone-uri, iPad-uri și Mac-uri. Musk nu a prezentat dovezi care să-i susțină afirmația. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, i-a răspuns, luni, lui Musk: „Este o afirmație remarcabilă având în vedere ceea ce am auzit că Elon face pentru a manipula X în beneficiul său și al companiilor sale și pentru a le afecta pe cele ale concurenților săi și persoanele care nu îi sunt pe plac,” a spus el pe X. ChatGPT al OpenAI deține în prezent primul loc în secțiunea „Top aplicații gratuite” din App Store în SUA, în timp aplicația xAI, se situează pe locul cinci. Utilizatorii de pe X, prin funcția de note comunitare, au semnalat că și alte aplicații în afară de cele ale OpenAI au ajuns pe primul loc în App Store în acest an. Aplicația chineză de AI DeepSeek a ajuns pe primul loc în platformă în ianuarie, iar în iulie, Perplexity a ocupat primul loc în App Store din India, ambele după încheierea parteneriatului dintre OpenAI și Apple anul trecut. Declarațiile lui Musk vin într-un moment în care autoritățile de reglementare și concurenții intensifică controlul asupra modului în care Apple gestionează App Store-ul. La începutul acestui an, Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro (581,15 milioane de dolari) de către autoritatea antitrust a UE, care a spus că restricțiile companiei împiedică dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii în afara App Store.
Un bărbat a fost aproape de moarte în urma unui sfat de dietă primit de la ChatGPT
Un bărbat de 60 de ani a fost spitalizat după ce a înlocuit toată sarea de masă din dieta sa cu bromură de sodiu, urmând un sfat pe care spune că l-a primit de la ChatGPT, scrie Live Science. După trei luni de la această schimbare voluntară, a dezvoltat paranoia, halucinații și alte simptome ale bromismului (intoxicație cauzată de expunere la bromură). Cazul său, publicat recent în Annals of Internal Medicine Clinical Cases, scoate în evidență riscurile folosirii AI în consultanța medicală. De la curiozitate la criză Pacientul căuta inițial să reducă aportul de cloruri, inspirat de studiile sale în nutriție. Când a consultat ChatGPT, acesta i-ar fi sugerat bromura ca substitut pentru clorura de sodiu. Deși bromura de sodiu are utilizări industriale, nu este sigură pentru consum alimentar. Toxicitatea cu bromură poate afecta funcția neuronilor, provocând simptome neuropsihiatrice și fizice. Bărbatul s-a prezentat la urgențe fiind convins că vecinul său îl otrăvește. Testele au indicat inițial niveluri ridicate de cloruri, dar analizele ulterioare au arătat interferența bromurii. Medicii au diagnosticat bromism, iar în timpul tratamentului paranoia s-a accentuat, necesitând și intervenție psihiatrică. În timp, fluidele, electroliții și antipsihoticele i-au stabilizat starea. Lecții despre AI și sănătate Raportul notează că AI poate oferi informații scoase din context, spre deosebire de profesioniștii medicali care adresează întrebări suplimentare. Este subliniată importanța verificării sfaturilor medicale cu specialiști calificați. Cercetătorii atrag atenția că modelele lingvistice mari pot produce informații clinice greșite, subliniind necesitatea implementării unor măsuri de siguranță în domeniul medical.
Nu, mulțumesc! . O aplicație din Franța încearcă să boicoteze produsele americane
Un politician din Franța a anunțat că va lansa o aplicație care are ca scop boicotarea produselor americane. Aplicația se va numi „Nu, mulțumesc!”. Ideea a apărut după ce președintele american Donald Trump a decis să impună taxe vamale pentru produsele din țările europene. Politicianul Bertrand Pancher a anunțat că aplicația va fi lansată peste câteva săptămâni, ca răspuns la „umilința” provocată UE de Donald Trump în legătură cu taxele vamale. Declarând că este „profund șocat și indignat” de „umilința publică provocată” președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de către Donald Trump, care impune acum tarife de 15% asupra produselor europene importate în Statele Unite, Pancher a decis să lanseze o aplicație numită „Nu, mulțumesc!” (No, merci!), potrivit Le Figaro. Numele face aluzie și la expresia englezească „No mercy”, care înseamnă „fără milă”. Scopul aplicației este să faciliteze boicotarea produselor americane în supermarketuri. Pancher promite o operațiune foarte simplă. Utilizatorul va scana produsul cu ajutorul telefonului mobil, iar aplicația va arăta un punct roșu dacă este vorba despre un produs american. Dacă produsul este din alte regiuni, punctul va fi verde. Politicianul francez speră că impactul ar putea fi suficient de puternic pentru a-i determina pe oamenii de afaceri americani să-i ceară lui Donald Trump să-și schimbe politica comercială. Aplicația va fi gratuită și ar putea fi extinsă la produsele chinezești. Aceasta va susține doar boicotarea produselor fabricate în SUA, nu și a celor care generează locuri de muncă în Franța. De exemplu, nu vor fi boicotate produse precum Coca-Cola, Pepsi, Ariel și M&M’s, deoarece companiile americane au fabrici în Franța.
Cât de eficiente sunt ceasurile inteligente în indicarea corectă a nivelului de stres? Un studiu oferă răspunsul
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de aproape 800 de studenți care au purtat, timp de trei luni, ceasul Garmin vivosmart4, care are funcții inteligente, printre care și cea de monitorizare a nivelului de stres. Lor li s-a cerut să raporteze de patru ori pe zi cât de stresați, obosiți sau somnoroși se simțeau. Rezultatele, publicate în Journal of Psychopathology and Clinical Science, au fost cel puțin interesante și pun la îndoială acuratețea valorilor de stres indicate de astfel de dispozitive. Cercetătorii nu au găsit aproape nicio legătură între nivelul de stres raportat de ceasul inteligent și nivelul pe care participanții au declarat că îl resimt, relatează The Guardian. Eiko Fried, autorul studiului, a declarat că corelația dintre ceasul inteligent și scorurile de stres raportate de participanți era „practic zero” și că rezultatul nu este neobișnuit. „Nu este o surpriză pentru noi, având în vedere că ceasul măsoară ritmul cardiac, iar ritmul cardiac nu are prea mult de-a face cu emoțiile pe care le simți – acesta crește și în cazul excitației sexuale sau al experiențelor plăcute”, a spus Fried. De asemenea, cercetătorii au ajuns la concluzia că uneori, un ceas poate considera că utilizatorul este stresat, când în realitate este doar entuziasmat de ceva. În plus, studiul a mai concluzionat că pentru un sfert dintre participanți, ceasurile inteligente le indicau că sunt stresați sau nestresați, în timp ce ei înșiși declarau că se simt exact opusul. Fried a atras atenția că oamenii nu trebuie să se bazeze pe datele generate de astfel de ceasuri, întrucât „acestea sunt dispozitive de consum, nu dispozitive medicale”.
Sam Altman îl ia peste picior pe Elon Musk: Nu mă gândesc prea mult la el
Sam Altman, directorul general al OpenAI, a respins afirmațiile lui Elon Musk, care susțin că parteneriatul dintre OpenAI și Microsoft ar putea pune în pericol chiar compania din Redmond, relatează Reuters. Reacția sa a venit după ce Microsoft a anunțat integrarea noii versiuni GPT-5 în produsele sale, printre care Microsoft 365 Copilot, GitHub Copilot și Azure AI Foundry. „OpenAI o să mănânce Microsoft de viu.”, a scris, la scurt timp, Elon Musk, pe pagina sa de X. În schimb, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a avut o atitudine mai calmă legat de acest subiect. „Oamenii încearcă de 50 de ani şi asta e partea frumoasă! În fiecare zi înveţi ceva nou, inovezi, colaborezi şi concurezi.” Nadella a felicitat și echipa din spatele chatbotului Grok 4, creat de Elon Musk. El a menționat că acesta este disponibil deja într-o versiune limitată pe Azure. Întrebat despre comentariile lui Musk, Altman a declarat pentru CNBC că „nu mă gândesc prea mult la el. Am impresia că doar stă pe X toată ziua şi scrie cum OpenAI e groaznic, cum modelele noastre sunt proaste şi cum nu suntem o companie serioasă.” Conflictele dintre cei doi au început în 2015, când au fondat împreună OpenAI ca laborator nonprofit pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Mai târziu, Altman a transformat organizația într-o companie orientată spre profit, cu sprijin financiar masiv din partea Microsoft, lucru care l-a deranjat pe Musk. Acesta a dat în judecată compania, un proces care a fost retras ulterior, pe motiv că s-a renunțat la scopul inițial.
OpenAI lansează GPT-5, un barometru pentru a determina dacă entuziasmul față de AI este justificat
OpenAI a lansat joi a cincea generație a tehnologiei de inteligență artificială care stă la baza ChatGPT, o actualizare a produsului care este urmărită cu atenție pentru a vedea dacă AI generativă avansează rapid sau a atins un plafon, conform AP. GPT-5 apare la mai bine de doi ani după lansarea GPT-4 în martie 2023, încheind o perioadă de investiții comerciale intense, entuziasm și îngrijorare cu privire la capacitățile AI. În așteptarea acestui moment, rivalul Anthropic a lansat la începutul săptămânii cea mai recentă versiune a propriului chatbot, Claude, ca parte a unei curse cu Google și alți concurenți din SUA și China pentru a se depăși reciproc în ceea ce privește standardele de referință în domeniul IA. Între timp, Microsoft, partenerul de lungă durată al OpenAI, a declarat că va încorpora GPT-5 în propriul asistent AI, Copilot. Așteptările sunt mari pentru cea mai nouă versiune a modelului emblematic al OpenAI, deoarece compania din San Francisco și-a poziționat de mult timp progresele tehnice ca o cale către inteligența artificială generală, sau AGI, o tehnologie care ar trebui să depășească oamenii în ceea ce privește munca cu valoare economică. De asemenea, încearcă să strângă sume uriașe de bani pentru a ajunge acolo, în parte pentru a plăti cipurile de computer și centrele de date costisitoare necesare pentru a construi și rula tehnologia. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a descris noul model ca fiind „un pas semnificativ pe calea noastră către AGI”, dar s-a concentrat în principal pe utilitatea acestuia pentru cei 700 de milioane de oameni care, potrivit lui, utilizează ChatGPT în fiecare săptămână. „Este ca și cum ai vorbi cu un expert – un expert legitim cu doctorat în orice domeniu, în orice domeniu ai nevoie, la cerere”, a spus Altman joi, în cadrul unui eveniment de lansare transmis în direct. Poate dura ceva timp până să vedem cum folosesc oamenii noul model – disponibil acum, cu limite de utilizare, pentru oricine are un cont ChatGPT gratuit. Evenimentul de joi s-a concentrat în mare măsură pe utilizarea ChatGPT în codificare, un domeniu în care Anthropic este considerat lider, și a avut ca invitat pe CEO-ul producătorului de software de codificare Cursor, un client important al Anthropic. Prezentatorii OpenAI au discutat, de asemenea, despre îmbunătățirile în materie de siguranță pentru a face chatbotul „mai puțin înșelător” și a-l împiedica să producă răspunsuri dăunătoare la solicitări „formulate inteligent” care ar putea ocoli barierele de protecție. Associated Press a raportat miercuri despre un studiu care a arătat că ChatGPT furniza informații periculoase despre droguri și automutilare cercetătorilor care se dădeau drept adolescenți.
Cât de importante sunt infrastructura și tehnologia într-un oraș inteligent și care este rolul lor
Un oraș folosește tehnologia pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor, eficiența serviciilor publice și durabilitatea mediului. Într-un astfel de oraș, infrastructura joacă un rol esențial, nu doar în sensul tradițional, ci și în ceea ce privește integrarea tehnologiei moderne, precum senzori, rețele de date și sisteme automatizate. Nevoia de infrastructură inteligentă devine tot mai presantă în contextul urbanizării accelerate, al poluării crescânde și al traficului sufocant. Senzorii permit monitorizarea în timp real a traficului, a calității aerului sau a consumului de resurse. Aceste date ajută autoritățile să ia decizii mai rapide și mai bine informate, reducând timpii de așteptare în trafic, limitând emisiile și îmbunătățind siguranța publică. „Un oraș smart este un oraș în care cetățenii se simt bine, este un oraş care oferă calitatea vieții, este un oraș care oferă infrastructură verde, cum suntem acum aici, infrastructură de mobilitate”, a precizat Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și expert al Comisiei Europene. Cât privește perioada de implementare a unui proiect de infrastructură, acesta este fie de 4 ani, fie de 7 ani . „Trebuie să înțelegem că proiectele de dezvoltare durează undeva la șapte ani. Cel mai bun caz e proiectul din sectorul 6, care a început în 2021, primul parc liniar din România. S-a terminat abia acum în 2025, începe faza a treia. Deci, cumva, lumea trebuie să se înțeleagă că dezvoltarea orașelor se întâmplă pe cicluri financiare, pentru că finanțările de la Uniunea Europeană vin pe ciclurile financiare. Și atunci, fie din 4 în 4 ani cât e un primar la putere, fie de 7 în 7 ani cât sunt fondurile Uniunii Europene”, a adaugat el. Metropolă versus oraș mic sau mediu Conform expertului european, în București implementarea proiectelor este mai dificilă, deoarece acestea sunt fragmentate din cauza suprapunerii administrative . „În orașele mici și mijlocii proiectele și ciclu de viață al proiectelor le poți vedea când încep, poți vedea când se termină. Și atunci rezultatele le vezi mult mai repede în orașe mici și mijlocii decât în orașele mari”, a mai spus Grațian Mihăilescu. Grațian Mihăilescu susține că pentru a proiecta un oraș smart e nevoie de o colaborare între administrația publică, mediul privat și ONG-uri, la care se adaugă componenta tehnologică. Însă, fără educație, nimic nu se poate realiza. „Cred că cetățenii nu înțeleg că există o corelare directă între prevenția de cancer și folosirea mașinii. Între cât de toxice sunt gazele versus aerul pe care noi îl respirăm. Cred că ar trebui în primul rând educată lumea pe partea asta și să înțeleagă că există o sinergie strictă între sănătatea oamenilor și felul în care noi gândim orașul, pentru că în primul rând ar trebui să înceapă de la noi lucrurile astea”, a conchis expertul european. Prioritizarea pietonului Ideea a fost completată de Dalia Stoian, președinte EFdeN, care plasează omul în mijlocul gândirii smart city. „Mașinile sunt principalul motiv pentru care avem o calitate slabă a aerului în orașe și atunci, ca să soluționăm problema asta, e clar că trebuie să diminuăm numărul de mașini care emit noxe. Și atunci lucrurile smart care pot fi făcute aici, odată modul în care gândim urbanistic orașele, să prioritizeze pietonul și apoi mașinile trebuie sa fie la capătul lanțului trofic”, a afirmat Dalia Stoian. Transportul public și cel alternativ au menirea de a contribui la transformarea macro a orașului. Doar că în prezent nu funcționează așa. „Observăm că eu, ca pieton, aștept minute întregi să se facă verde la semafor, stau în soare la 40 de grade sau dacă sunt în tramvai aștept să treacă toate mașinile, când într-un oraș sănătos și al viitorului autobuzele, tramvaiele au prioritate. Deci ele trebuie să treacă înaintea tuturor mașinilor, pentru că transportă mult mai mulți oameni și sunt mult mai eficiente din punct de vedere al spațiilor”, a conchis președinta EFdeN. Provocările viitorului Doar că problema transportului alternativ este în continuare deficitară în capitală. „Un sistem de transport alternativ care să fie funcțional în momentul de față în București nu avem pentru că lipsește infrastructura necesară. Primul pas a fost făcut și a fost un pas destul de curajos, să zic așa, făcut de primăriile de sector și de Primăria Capitalei și anume au aprobat acest, au făcut acest master plan Velo. Dar acest Masterplan Velo nu va crea rezultate și nu va da rezultate doar așa pentru că există, doar pentru că e un document printat frumos, pus într-un dosar prin toate birourile din primările de sector și Primăria Capitalei, acest document trebuie să se transforme într-un document viu”, a opinat Corneliu Belciug, director de programe IVelo. „Provocările viitorului, cel puțin la nivelul capitalei, pot fi structurate pe următoarele paliere. Unul este voința politică. Doi, este partea de educație a cetățenilor. Și, în ultimul rând, trebuie să ne gândim foarte mult și la aducerea de specialiști. Fără specialiști și fărră cooptarea unor specialișți în instituțiile publice, nu vom avea niciodatat rezultate”, a conchis Corneliu Belciug. Totodată, colectarea de date de la senzori și a monitorizării video sunt principalele surse atât pentru fluidizarea traficului și reducerea poluării, dar și pentru combaterea criminalității. „Când vorbim despre conceptul de smart city, vorbim în principal despre eficiența modului în care luăm decizii. Din păcate de 35 de ani în România, pe alocuri, deciziile s-au luat mai degrabă după ureche, s-au luat mai degrabă după modul în care fiecare primar sau lider local a considerat dânsul sau dânsa că este bine. Smart City, ideea de digitalizare la nivel general, ne oferă fundamentul și ne oferăm o paradigmă în care putem să luăm decizii bazate pe date. Prin implementarea de senzori, prin implementarea de camere, prin implementare de infrastructuri digitale care colectează feedback din exterior și le transpune acest feedback decidenților, deciziile pot fi luate mult mai adaptat și mult mai corespunzător cu realitatea din teren”, a explicat Andrei Niculae, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României. Iar în sprijinul ideii de monitorizare în combaterea criminalității el a exemplificat cu situația de la Sectorul 6. „Există există un centru de monitorizare video pe care poliția locală locală
Forțele Aeriene Americane vor să cumpere două Cybertruck-uri Tesla / Vor să le folosească drept vechicule-țintă
Forțele Aeriene Americane intenționează să cumpere două Cybertrack-uri Tesla, informează TWZ, care precizează că acestea vor fi utilizate ca ținte pentru muniții de precizie, în timpul testării și al antrenamentelor. Potrivit Serviciului, este nevoie de aceste vehicule pentru că există riscul ca, în perspectivă, să fie folosite de adversari necunoscuți. Centrul de Testare vrea să achiziționeze 33 de vehicule-țintă, pe care să le livreze la White Sands Missile Range (WSMR) din statul Mexico, potrivit unor documente de achiziție publicate online. Cybertrucks sunt printre ele. E nevoie specială pentru justificarea achiziționării acestor Cybertruck-uri White Sands Missile Range din Statul Mexico sunt administrate de Armata Sua, dar Forțele Aeriene au o prezență importantă acolo. Pentru celelalte vehicule vizate, sedanuri, camioane Bongo, pick-up-uri și SUV-uri, nu sunt impuse anumite mărci comerciale. Scopul principal al acestor vehicule-țintă este să susțină programul SOCOM (Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA) denumit Stand Off Precision Guided Munitions (SOPGM) și antrenamente aferente. Cybertruck-urile nu trebuie să fie funcționale, dar trebuie să poată fi trase pe roți de un alt vehicul. Potrivit TWZ, cererea expresă pentru aceste Cybertruck-uri are nevoie de o justificare pentru achiziție dintr-o anumită sursă, iar o copie a acesteia trebuie inclusă în documentele pentru achiziție. Cybertruck climbing a steep cliff. pic.twitter.com/ao9dCIW8NP — TESLA CARS ONLY⚡️ (@teslacarsonly) August 5, 2025 „Pe 13 februarie 2025, a fost realizată o cercetare de piață pentru a evalua concurența Tesla Cybertruck, analizând designul, materialele, rezistența la impact și tehnologiile inovatoare. Studiul a arătat că designul agresiv, unghiular și futurist al Cybertruck-ului, împreună cu exoscheletul din oțel inoxidabil nefinisat, îl diferențiază clar de competitori, care folosesc de obicei caroserii din oțel sau aluminiu vopsite”, se explică în documentul de justificare. „Niciun vehicul cu caracteristici comparabile cu cele ale Cybertruck-ului” „În plus, arhitectura electrică de 48V oferă o putere și o eficiență superioare – o caracteristică pe care rivalii abia încep să o dezvolte. Căutările extinse pe internet și contactele în industrie nu au identificat niciun vehicul cu caracteristici comparabile cu cele ale Cybertruck-ului.” Și mai important, documentul adaugă: „În teatrele de operațiuni, este probabil ca inamicul să înceapă să folosească vehicule de tip Tesla Cybertruck, deoarece s-a constatat că nu suferă daunele obișnuite în urma impactului major”. „Testarea trebuie să reflecte situațiile reale. Scopul antrenamentului este să pregătească unitățile pentru misiuni, simulând scenarii cât mai apropiate de realitate.”
Reuters: Diplomații americani din Europa, instruiți să facă lobby împotriva legii UE privind serviciile digitale
Departamentul de Stat al SUA i-a instruit pe diplomații americani din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a se crea o opoziție față de Legea serviciilor digitale (Digital Services Act, DSA) a Uniunii Europene. Legea Uniunii Europene este menită să facă mediul online mai sigur și mai echitabil, obligând giganții tehnologici să facă mai mult pentru a combate conținutul ilegal, inclusiv discursul instigator la ură și materialele cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Washingtonul consideră că legea UE înăbușă libertatea de exprimare și impune costuri companiilor americane din domeniul tehnologiei. Pe 4 august, Departamentul de Stat a emis o telegramă internă, semnată de secretarul de stat american Marco Rubio, care afirmă că UE urmărește să impună restricții „nejustificate” asupra libertății de exprimare și că Legea Serviciilor Digitale exacerbează aceste restricții. Documentul a putut fi consultat de reporterii Reuters. Telegrama, al cărei titlu o descrie ca fiind o „cerere de acțiune”, i-a însărcinat pe diplomații americani din ambasadele SUA din Europa să colaboreze în mod regulat cu guvernele UE și autoritățile din domeniul serviciilor digitale pentru a transmite îngrijorările SUA cu privire la DSA și costurile financiare pentru companiile de tehnologie din SUA. „Personalul diplomatic ar trebui să își concentreze eforturile pentru a obține sprijinul Guvernului statului gazdă și al altor părți interesate pentru a abroga și/sau modifica DSA sau legile UE sau naționale conexe care restricționează exprimarea online”, se arată în secțiunea de „obiective” a telegramei. Sugestii specifice cu privire la schimbări în legislația UE Telegrama a inclus sugestii specifice cu privire la modul în care legislația UE poate fi schimbată și subiectele de abordat pentru a-i ajuta pe diplomați să-și susțină punctul de vedere. Diplomaților americani li se ordonă să investigheze orice relatare privind cazuri de cenzură, descrise ca fiind „orice efort guvernamental de a suprima formele protejate de exprimare sau de a constrânge companiile private să facă același lucru”, adăugând că ar trebui să se acorde prioritate oricăror incidente care afectează cetățenii și companiile americane. Exemplele ar putea include arestări, procese în instanță, confiscări de proprietăți și suspendări de conturi online. „Personalul diplomatic ar trebui să se întâlnească cu oficiali guvernamentali, companii, societatea civilă și persoanele afectate pentru a semnala cazurile de cenzură, inclusiv dar fără a se limita la cele legate de DSA”, se arată în telegramă. Directiva vizează în special definiția “conținutului ilegal” din lege, spunând că este “prea vastă”. Diplomații americani sunt instruiți să pledeze pentru a se restrânge definiția „conținutului ilegal”, astfel încât să nu limiteze libertatea de exprimare, inclusiv în discursul politic și religios. O altă sugestie este retragerea sau modificarea Codului de Conduită privind Dezinformarea din DSA, despre care Departamentul de Stat a spus că stabilește „controale prea largi” asupra conținutului, într-un mod care subminează libertatea de exprimare. Printre alte puncte de discuție se numără eliminarea sau reducerea amenzilor pentru nerespectarea restricțiilor de conținut și renunțarea la „raportori de încredere”, entități desemnate de autoritățile naționale pentru a raporta conținutul online ilegal către platforme. „Tradiția libertății de exprimare din America” Directiva Departamentului de Stat marchează o accelerare a eforturilor Administrației de a promova ceea ce numește „tradiția libertății de exprimare din America”, o politică care a sporit tensiunile dintre SUA cu aliații europeni. Această politică a intrat în centrul atenției în februarie, când vicepreședintele SUA J. D. Vance i-a uimit pe liderii europeni acuzându-i – la o conferință cunoscută de obicei pentru manifestările de unitate transatlantică – că cenzurează discursul unor grupuri precum partidul de dreapta AfD din Germania și că democrația europeană este în regres. În timpul călătoriei sale, Vance s-a întâlnit cu liderii AfD – un partid clasificat de serviciul de informații intern al Germaniei ca fiind un grup suspectat de extremism. Companiile americane de tehnologie precum compania Meta, care deține Facebook și Instagram, au intervenit și ele, spunând că DSA echivalează cu o cenzură a platformelor lor. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump: J.D. Vance, „cel mai probabil” următorul LIDER al mișcării „Make America Great Again”