Etichetă: TEHNOLOGIE

A picat internetul lui Elon Musk: zeci de mii de utilizatori Starlink din SUA și Europa, deconectați din cauza unei erori software

SpaceX s-a confruntat joi cu una dintre cele mai extinse pene de internet din istoria rețelei sale Starlink, după ce o defecțiune internă a software-ului a lăsat fără conexiune zeci de mii de abonați. Incidentul a început în jurul orei 15:00 (ora de pe Coasta de Est a SUA), fiind raportat masiv de utilizatori din Statele Unite și Europa pe platforma Downdetector, care a înregistrat peste 61.000 de sesizări, scrie The Guardian. Starlink, compania lui Elon Musk ce deservește peste 6 milioane de clienți din aproximativ 140 de țări și teritorii, a recunoscut rapid problema printr-un mesaj publicat pe X (fosta Twitter). Reprezentanții companiei au transmis că lucrează activ la o soluție, iar după aproximativ două ore și jumătate, serviciul a început să fie restabilit. Defecțiunea Starlink a fost cauzată de un serviciu software critic Michael Nicolls, vicepreședintele diviziei de inginerie Starlink, a explicat că întreruperea a fost generată de o eroare la un serviciu software intern esențial pentru funcționarea rețelei. El și-a cerut scuze clienților afectați și a promis că echipa tehnică va identifica rapid cauza exactă pentru a preveni repetarea unei astfel de situații. Inclusiv Elon Musk a intervenit public pentru a-și exprima regretul. „Ne cerem scuze pentru această întrerupere. SpaceX va remedia problema astfel încât să nu se mai repete”, a scris fondatorul companiei. Experții din domeniul securității cibernetice au remarcat caracterul neobișnuit al unei pene globale de o asemenea amploare. Doug Madory, specialist în analiza traficului de internet la Kentik, a afirmat că este probabil cea mai lungă întrerupere din istoria Starlink de când serviciul a devenit un furnizor major. Suspiciuni privind un update problematic sau un atac cibernetic În timp ce compania lucrează la remediere, specialiștii speculează posibile cauze, de la un update defectuos al platformei software, similar incidentului CrowdStrike care a afectat Windows în 2024, până la un potențial atac cibernetic. Gregory Falco, expert în securitate spațială la Universitatea Cornell, a sugerat că natura globală a avariei indică o problemă sistemică, nu una izolată. Starlink se află într-o etapă de extindere rapidă, modernizând rețeaua pentru a suporta viteze mai mari și o lățime de bandă sporită. În parteneriat cu T-Mobile, SpaceX pregătește sateliți mai mari și mai performanți care vor permite trimiterea de mesaje text direct de pe telefoanele mobile, inclusiv în zonele rurale. Din 2020, compania a lansat peste 8.000 de sateliți Starlink pe orbită joasă, creând o rețea unică ce atrage atât utilizatori civili, cât și instituții militare sau industrii dependente de conexiuni rapide în locații izolate. Nu se știe deocamdată dacă pana de joi a afectat și serviciile Starshield, dedicate contractelor cu Pentagonul și agențiile de informații americane.

Agenția SUA pentru arme nucleare, afectată de un atac cibernetic. Cum au reușit hackerii să pătrundă în sisteme critice

Agenția Națională pentru Securitate Nucleară a SUA (NNSA), responsabilă de proiectarea și întreținerea armelor nucleare, a fost compromisă într-un atac cibernetic care a exploatat o vulnerabilitate din Microsoft SharePoint. Potrivit unui raport Bloomberg, nu au fost accesate date sensibile sau clasificate, dar incidentul demonstrează, dacă mai era nevoie, riscurile majore ale infrastructurilor critice. Breșa de securitate a fost descoperită pe 18 iulie 2025, în momentul în care hackerii au folosit un zero-day SharePoint pentru a pătrunde în rețeaua Departamentului Energiei. „Un număr foarte mic de sisteme a fost afectat, iar toate sunt în curs de restaurare”, a declarat un purtător de cuvânt, referitor la cele întâmplate. Practic, NNSA a fost doar parțial vulnerabilă deoarece majoritatea infrastructurii IT utilizează deja Microsoft M365 cloud și soluții avansate de securitate. Microsoft crede că de vină sunt hackerii chinezi Microsoft a atribuit, de altfel, atacul unui grup de hackeri susținut de statul chinez, care ar fi exploatat flaw-uri din serverele SharePoint on-premises pentru a obține acces persistent și neautentificat. Experții Google Threat Intelligence au descris vulnerabilitatea drept „un vis pentru operatorii de ransomware”, deoarece permite acces continuu chiar și după aplicarea patch-urilor ulterioare. Atacul nu s-a limitat la SUA. Printre țintele compromise se numără și Departamentul Educației al SUA, Departamentul de Venituri din Florida, dar și instituții guvernamentale din Orientul Mijlociu și Europa. S-a găsit, totuși, o soluție pentru a remedia pagubele viitoare ale unor eventuale atacuri cibernetice Pentru a limita pagubele, Microsoft a lansat luni un patch de securitate destinat exclusiv serverelor locale, precizând că versiunile cloud nu sunt afectate. Cu toate acestea, experții avertizează că atacatorii cibernetici ar putea folosi credențialele și tokenurile furate pentru operațiuni viitoare. Incidentul scoate în evidență, fără niciun dubiu, dependența critică de software-ul Microsoft în infrastructurile guvernamentale și nevoia urgentă de migrare către soluții mai sigure și actualizate constant. Deși nu s-au pierdut date clasificate, breșa ridică întrebări despre protecția sistemelor nucleare în fața amenințărilor cibernetice tot mai sofisticate. Rămâne de văzut dacă, în viitor, acest tip de atacuri va mai fi posibil, de vreme ce un atac la o astfel de instituție s-ar putea solda cu consecințe destul de grave pentru întreaga umanitate.

De la limbaj la manevră: cum pilotează un AI o navă spațială, ChatGPT a reușit un scenariu demn de SF

Ceea ce părea un scenariu SF prinde tot mai mult contur în realitate: un model de inteligență artificială, ChatGPT, a reușit să piloteze o navă spațială într-o simulare competitivă și a obținut locul doi în clasament. Performanța sa ridică întrebări esențiale despre viitorul explorării spațiale și despre rolul pe care îl vor juca AI-urile în misiuni din ce în ce mai autonome. Competiția a fost organizată în cadrul Kerbal Space Program Differential Game Challenge, un proiect științific inspirat de popularul joc de simulare spațială Kerbal, care oferă un cadru semi-realistic pentru testarea sistemelor autonome. Scopul? Crearea de algoritmi care pot lua decizii în timp real în medii spațiale complexe – fără intervenția umană, scrie Space.com. Paradoxal, ChatGPT nu a fost antrenat special pentru a controla vehicule spațiale. Totuși, cercetătorii care l-au înscris în competiție au găsit o metodă ingenioasă de a-l face „să înțeleagă” situația: au tradus datele tehnice despre poziția și scopul navei în instrucțiuni text, pe care ChatGPT le putea interpreta. Modelul AI a oferit apoi sugestii în format textual despre cum ar trebui orientată sau manevrată nava. Aceste instrucțiuni au fost convertite printr-un strat de cod într-un limbaj înțeles de simulatorul spațial, permițând execuția reală a comenzilor în timp real. Cu doar câteva prompturi și ajustări fine, ChatGPT a reușit să execute manevre complexe, de tipul urmărire și interceptare, dovedindu-se aproape la fel de eficient ca un sistem matematic dedicat. Este important de remarcat că modelul folosit nu a fost una dintre versiunile cele mai recente, ci o variantă comercială disponibilă publicului. Cu toate acestea, performanța sa în contextul unei provocări atât de tehnice este remarcabilă și sugerează un potențial imens pentru aplicarea AI-urilor generaliste în misiuni de cercetare sau navigație spațială. De ce e nevoie de AI în explorarea spațială Oamenii de știință avertizează că viitorul explorării spațiale va depinde de autonomia vehiculelor. În prezent, controlul sateliților sau navelor spațiale implică intervenție umană constantă, ceea ce devine imposibil pe măsură ce numărul lor crește și distanțele devin mai mari. De exemplu, în cazul unei misiuni către Marte sau dincolo de el, comunicarea în timp real nu este fezabilă din cauza întârzierii semnalului – așa-numita limită a vitezei luminii. Prin urmare, dacă vrem ca navele spațiale să navigheze, să reacționeze la pericole sau să facă alegeri fără ajutor de pe Pământ, trebuie să le dotăm cu inteligență proprie. Modelele de inteligență artificială, precum ChatGPT, pot prelua acest rol, mai ales dacă pot învăța rapid din contexte și pot genera soluții pe baza cunoștințelor acumulate. Testele realizate în competiția Kerbal au demonstrat că un astfel de AI nu are nevoie de luni de antrenament sau de mii de cicluri de feedback. Datorită volumului uriaș de text pe care îl înțelege deja, ChatGPT a avut nevoie doar de prompturi bine formulate și puțin timp pentru a se adapta la regulile jocului. Este o dovadă clară că modelele de limbaj nu sunt doar buni povestitori, ci pot deveni actori esențiali în situații critice, dacă li se oferă un cadru funcțional. Ce urmează: provocări, riscuri și oportunități Desigur, ideea de a lăsa o navă spațială pe mâna unui AI nu este lipsită de riscuri. Una dintre cele mai mari probleme este halucinația – generarea de informații greșite sau nonsensuri convingătoare, un comportament deja cunoscut în modelele LLM. În spațiu, o astfel de eroare ar putea însemna eșecul unei misiuni sau chiar pierderea unui echipaj. Prin urmare, în ciuda succesului din simulări, aceste modele au nevoie de verificări suplimentare, redundanțe și limite clare pentru decizii automate. Totuși, rezultatul obținut de ChatGPT în competiție este o reușită majoră. El demonstrează că AI-urile generaliste pot fi adaptate pentru sarcini tehnice de mare complexitate, fără a fi antrenate special în acest sens. Cu versiuni viitoare, mai puternice și mai sigure, este posibil ca IA-urile să devină parte integrantă din misiunile NASA, ESA sau ale altor agenții spațiale. Pe termen lung, această tehnologie ar putea deschide calea către explorare autonomă a sistemului solar, colonii pe Marte gestionate de roboți inteligenți sau chiar sonde trimise dincolo de marginea cunoscută a spațiului, capabile să ia decizii fără să aștepte comenzi de pe Pământ.

REVIEW ZTE nubia Focus 2 Ultra – telefonul ieftin și bun care ar putea să te lase cu gura căscată. Cum e posibil să coste doar 1.600 de lei

Nu am mai testat de mult timp un telefon Nubia de la ZTE și am fost foarte curios ce minuni poate să facă, în contextul în care înainte să încep testele știam că valoarea de achiziție gravitează în jurul pragului de 300 de euro sau aproximativ 1600 de lei. Interesant este că atunci când îl iei în mână ești convins că are un preț de achiziție de cel puțin două ori mai mare datorită finisajelor, carcasei și detaliilor de construcție. Pe partea de performanță brută s-ar putea să sesizezi câteva minusuri, dar ce pot spune cu încredere este că, mai ales în condiții bune de iluminare, face o treabă grozavă în a aduce abilități bune de captură în mâna celor mulți. Nu de alta, dar bugetele generoase din spatele celui mai nou iPhone sau Galaxy S nu sunt disponibile tuturor și oricum terminalele de la Apple și Samsung nu mai sunt de mulți ani de referință în domeniul fotografiei pe mobil. Ce m-a entuziasmat însă la Nubia Focus 2 Ultra și de ce este foarte ușor de recomandat ține, în opinia mea, de design. Butonul dedicat de captură de pe margine, inelul de focus manual de pe spate care aduce aminte de DSLR-urile clasice, marginea metalică sau imitația de piele de pe spate pentru aderență sporită, toate conlucrează pentru o experiență premium. E o plăcere să-l manevrezi, să navighezi pe internet sau să faci câteva poze și în niciun moment nu ai crede că are un preț de achiziție de 1600 de lei. Butonul fizic de declanșare a capturii de pe marginea ZTE nubia Focus 2 Ultra ajută la precizie și stabilitate în mână REVIEW nubia Focus 2 Ultra 5G – specificații tehnice și performanță brută Dincolo de impresia excelentă lăsată la prima atingere, Nubia Focus 2 Ultra 5G rămâne, totuși, un telefon de buget mediu, iar asta se vede în testele sintetice, dar mai ales în modul în care își dozează resursele. Sub capotă se află platforma Unisoc T760, un octa-core 5G tactat la 2,2 GHz (cu clustere care coboară până la 2 GHz pentru eficiență energetică). În combinație cu 8 GB RAM fizici, care pot fi extinși virtual până la 20 GB cu ajutorul memoriei interne, și cu un spațiu de stocare generos de 512 GB, telefonul are suficientă „respirație” pentru multitasking, editare foto-video la nivel mediu și gaming rezonabil. În PCMark am atins un scor total de 13.157 de puncte, o valoare care ne arată că vorbim de-un device echilibrat pentru sarcini cotidiene, dar capabil să urce lejer în scenarii ceva mai intensive. Secțiunile individuale au arătat astfel: la Web Browsing, Focus 2 Ultra a bifat 11.589 de puncte; la Video Editing s-a oprit la 8.355; la Writing a mers neașteptat de sus, cu 14.199; Photo Editing a atins 32.413, iar Data Manipulation s-a stabilizat la 8.847. Discret, dar relevant, testul Storage 2.0 din PCMark s-a încheiat cu 28.418 – semn că memoria internă și controlerul de stocare sunt suficient de rapide pentru a nu-ți pune piedici în utilizarea curentă. Call of Duty pe nubia Focus 2 Ultra – în mod surprinzător, este bun și pentru gaming cu detalii medii Autonomia este un alt capitol în care m-a surprins plăcut. În testul de baterie PCMark, cu luminozitatea ecranului fixată la 50%, telefonul a rezistat 11 ore și 48 de minute în scenarii care combină editare foto/video, manipulare de date și browsing constant. Traducând acest rezultat în viața reală, unde majoritatea oamenilor petrec 7-8 ore în fața ecranului, poți spune fără rezerve că este improbabil, dacă nu chiar imposibil, să rămâi fără energie într-o singură zi de utilizare normală. Bateria de 5.000 mAh și încărcarea rapida de 33W își fac treaba în liniște, fără să te simți „legat” prea mult de priză. Pe frontul AI, încă un reper important în 2025, AI Benchmark a returnat 267 de puncte și calificativul „Not Bad!”. Nu e un scor de top, dar este suficient pentru asistența în cameră, traduceri în timp real și câteva funcții de editare foto îmbunătățite algoritmic. Geekbench 6 a confirmat aceeași poziționare în zona medie: 742 de puncte în Single Core și 2.253 în Multi-Core, iar la GPU testul a marcat 2.094 de puncte. În Geekbench AI, quantized score-ul s-a oprit la 1.238, destul pentru a demonstra că telefonul poate duce sarcini de inferență pe dispozitiv, fără să depindă exclusiv de cloud. AnTuTu, care bate la uși din toate direcțiile (CPU, GPU, memorie și UX), a afișat 487.146 de puncte. Structurându-le: 139.441 pe CPU, 77.943 pe GPU, 138.342 la MEM și 121.420 la UX. În 3DMark Wild Life am înregistrat 1.662 de puncte, iar în Wild Life Extreme 475 de puncte. Steel Nomad Light a bifat 192, în timp ce Sling Shot Extreme a oferit 3.144. Mai important decât o cifră punctuală a fost comportamentul în timp: aceleași teste 3DMark rulate în buclă (Stress Test) timp de 20 de minute au produs o stabilitate a scorurilor de aproximativ 99%. Asta dovedește că sistemul de răcire implementat de ZTE pe acest model este cu adevărat eficient, menținând frecvențele și temperaturile în limite stabile, fără throttling agresiv. În practică, o sesiune intensă de Call of Duty Mobile, cu setări grafice medii, s-a derulat fluid, fără drop-uri vizibile de framerate sau spike-uri de temperatură care să deranjeze. Ai Translate pe ZTE nubia Focus 2 Ultra REVIEW nubia Focus 2 Ultra 5G – inteligența artificială face valuri chiar și într-un telefon ieftin în 2025 Deși rulăm pe un hardware mid-range, partea de AI nu lipsește, iar ZTE nu se ferește să scrie cu litere mari „NEOVISION AI Photography System”. Aici vorbim de o integrare hardware-software în care senzorul mare și deschiderea generoasă lucrează în tandem cu algoritmii de calcul pentru a livra imagini curate, expuse corect și bogate în detalii, chiar și când lumina nu este ideală. AI-ul intervine agresiv în modul de noapte, reduce zgomotul vizual fără să transforme scenele în acuarele și păstrează textura obiectelor sau a pielii. În același timp, modul HDR bazat pe AI reușește să

Simbolul @ a fost inventat în 1536, cu secole înainte de e-mail și mențiuni pe rețele sociale

Simbolul @, pe care îl folosim zilnic în adresele de e-mail sau când menționăm pe cineva pe rețelele sociale, nu este deloc o invenție a erei digitale. De fapt, el are o istorie fascinantă care începe încă din secolul al XVI-lea, iar unii cercetători cred chiar că ar fi fost folosit pentru prima dată în manuscrise medievale, începând cu secolul al VI-lea. Departe de a fi un produs al tehnologiei moderne, acest semn grafic a fost la început o simplă prescurtare scrisă de mână, destinată să economisească timp și spațiu în documente. Primele atestări clare ale simbolului apar în anul 1536, într-o scrisoare a unui negustor florentin, Francesco Lapi. Acesta a folosit semnul @ pentru a nota prețul unitar într-o tranzacție: „14 lămâi @ 10 ducați”. Așadar, semnul avea sensul de „fiecare la prețul de”. O invenție născută din comoditate Deși scrisoarea din 1536 este cel mai vechi document cunoscut care conține simbolul @ în această formă, originile sale ar putea fi și mai vechi. Unele teorii susțin că monahii medievali, obosiți de copiile interminabile ale manuscriselor, au căutat modalități de a scurta cuvintele frecvent folosite. Astfel, cuvântul latin „ad”, care înseamnă „către” sau „la”, ar fi fost condensat într-un „a” cu o coadă spiralată, semănând cu actualul @. O teorie asemănătoare îi implică pe scribii francezi, care ar fi modificat litera „a” pentru a include terminația cuvântului „à” (adică „la”), astfel încât să nu ridice stiloul de pe hârtie. Din economie de gesturi și cerneală a apărut un simbol care astăzi este indispensabil în lumea digitală. Reînvierea simbolului în era internetului După ce și-a pierdut treptat popularitatea ca prescurtare în corespondența comercială, simbolul @ a fost readus în prim-plan abia în anul 1971, când informaticianul american Ray Tomlinson căuta o soluție pentru a trimite mesaje între computerele conectate la rețeaua Arpanet — precursoarea internetului. Tomlinson avea nevoie de un caracter care să separe numele utilizatorului de numele computerului pe care acesta era înregistrat. Simbolul @ era perfect: era rar folosit în limbajele de programare și avea deja sensul de „la”. Astfel s-a născut formatul clasic al adresei de e-mail: nume@computer. „Căutam un simbol care nu era folosit prea mult și @ părea logic. Ar fi putut fi un semn de exclamare sau egal, dar n-ar fi avut sens”, a explicat Tomlinson într-un interviu pentru Smithsonian. Azi, @ este omniprezent: îl folosim în adrese de e-mail, pe platforme sociale precum Twitter, Instagram sau TikTok, în aplicații de mesagerie sau chiar în marketing. Ceea ce a început ca o scurtătură leneșă a devenit un pilon al comunicării moderne, dovadă că unele idei bune pot dăinui secole întregi.

Rețelele de telefonie mobilă din Marea Britanie, afectate de o pană de proporții. Clienții nu pot primi sau efectua apeluri

Mii de clienți ai furnizorilor de servicii de telefonie EE și BT din Marea Britanie au fost afectați de o întrerupere a rețelelor mobile. Clienții au raportat probleme la efectuarea sau primirea apelurilor pe telefoane mobile dar și fixe. Primele relatări privind existența unor probleme în furnizarea serviciilor EE, precum și ale celor ale companiei-mamă BT, au fost înregistrate la aproximativ 11.15 dimineața (ora locală) pe site-ul Downdetector, care monitorizează întreruperile în furnizarea de servicii de internet. Numărul de reclamații a atins vârful în jurul orei 14:15, când peste 2.600 de clienți EE au raportat că nu au putut accesa rețeaua mobilă. BT: „Abordăm o problemă care afectează serviciile noastre” Întreruperea a afectat clienții din Marea Britanie, de la Glasgow până la coasta de sud a Angliei, potrivit unei hărți a reclamațiilor de pe Downdetector. Rezidenții din Londra, Birmingham, Manchester și Leeds au raportat cele mai multe probleme. Între timp, clienții EE și BT au postat pe rețelele de socializare că nu puteau efectua sau primi apeluri pe telefoane mobile și fixe și nu au putut contacta numărul serviciului pentru clienți al EE. Un purtător de cuvânt al BT a declarat: „În prezent abordăm o problemă care afectează serviciile noastre. Ne cerem scuze pentru orice inconveniențe cauzate. Lucrăm urgent pentru a rezolva această problemă și vom oferi o actualizare suplimentară cât mai curând posibil.” Conform The Guardian, se pare că serviciile de voce ar fi afectate, dar clienții EE pot suna la numărul de urgență 999 în mod normal, dacă este necesar. Sute de utilizatori au raportat probleme și în cazul altor rețele de telefonie mobilă. Cu toate acestea, Vodafone, care deține și rețeaua Three, a spus că nu înregistrează probleme în activitatea rețelelor sale. Pe Downdetector s-au înregistrat mai multe cazuri de rapoarte privind probleme cu serviciile Vodafone și Three. Cu toate acestea, este posibil ca utilizatorii respectivi să fi raportat probleme pentru că nu au putut contacta clienții EE. EE, care a fost cumpărată de BT în 2016, are aproximativ 25 de milioane de clienți în Marea Britanie. BT Group are peste 30 de milioane de clienți în Marea Britanie în total. Grupul a raportat venituri totale de peste 20 de miliarde de lire sterline în anul fiscal care s-a încheiat în martie 2025. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: FT: UE va cere Marii Britanii plata de comisioane din contractele obținute din viitorul fond de APĂRARE de 150 de miliarde de euro

Windows 10 încă nu pleacă nicăieri: cum poți primi actualizări esențiale și după termenul-limită

Microsoft a anunțat de mult că Windows 10 își va încheia oficial existența în octombrie 2025, dar nuanțele realității au schimbat planurile gigantului tech. Deși retragerea suportului gratuit era bătută în cuie, milioane de utilizatori care refuză să treacă la Windows 11 i-au făcut pe cei de la Microsoft să reconsidere total abandonul. Așa a apărut o cale de mijloc, una care îți permite să folosești în continuare Windows 10 cu un grad decent de protecție — dar nu fără un cost, chiar dacă acel cost nu e întotdeauna exprimat în bani. De fapt, ai două opțiuni dacă nu vrei să renunți la Windows 10: fie plătești pentru actualizări, fie accepți să îți „vinzi” o parte din datele personale către Microsoft, în schimbul menținerii unui sistem actualizat și cât de cât sigur în fața amenințărilor online. Inițial, Microsoft a anunțat că actualizările de securitate se vor opri complet în octombrie 2025. Fără ele, PC-ul tău ar fi devenit vulnerabil la viruși, ransomware și alte forme de atacuri cibernetice. Soluția propusă? Un abonament anual de 30 de dolari pe dispozitiv, în cadrul programului ESU (Extended Security Updates). Însă această formulă a stârnit reacții negative, în special în rândul utilizatorilor casnici care nu sunt dispuși să plătească suplimentar pentru un sistem deja vechi. Astfel, Microsoft a venit cu o alternativă: dacă îți conectezi PC-ul la un cont Microsoft, accepți sincronizarea setărilor și permiți colectarea datelor în cloud, vei primi în continuare actualizările de securitate — fără cost financiar direct. În practică, asta înseamnă că Microsoft îți oferă actualizări „gratuite” doar dacă îi dai ceva la schimb: acces la date despre modul în care folosești sistemul, ce aplicații rulezi, preferințe de utilizare și alte informații care pot fi analizate sau monetizate. Este o practică tot mai comună în industria tech, dar una care ridică semne de întrebare legate de confidențialitate și control. Cum activezi programul ESU și ce trebuie să faci Noua opțiune a fost testată inițial prin programul Windows Insider și a început să fie disponibilă pentru publicul larg începând cu luna trecută. Dacă folosești Windows 10, este posibil să fi observat deja o notificare în meniul Setări, care îți propune înscrierea în programul ESU. Activarea este relativ simplă: trebuie să te conectezi la un cont Microsoft, să permiți sincronizarea datelor și să accepți colectarea automată de informații despre sistemul tău. După ce faci aceste lucruri, actualizările de securitate vor fi livrate în continuare, exact ca înainte — fără să plătești nimic în mod direct. Pe de altă parte, dacă preferi să păstrezi un grad mai mare de independență și nu vrei ca Microsoft să aibă acces extins la datele tale, vei fi nevoit să plătești. Costul este de 30 de dolari pe an pentru fiecare dispozitiv, iar plata se face prin intermediul unui cont Microsoft asociat cu PC-ul respectiv. Indiferent de opțiunea aleasă, este important să iei o decizie informată. A rămâne pe Windows 10 fără niciun fel de actualizări de securitate te expune la riscuri reale — chiar dacă folosești un antivirus sau firewall. Amenințările evoluează rapid, iar lipsa patch-urilor de sistem creează vulnerabilități greu de acoperit. Ce înseamnă acest compromis pentru viitorul Windows Faptul că Microsoft nu renunță complet la Windows 10 spune multe despre cât de rezistent este acest sistem de operare. Lansat în 2015, Windows 10 a devenit rapid cel mai popular OS de pe glob, iar baza sa de utilizatori rămâne uriașă chiar și la zece ani distanță. Mulți utilizatori consideră Windows 11 prea restrictiv sau incompatibil cu hardware-ul existent, iar Microsoft este conștient de acest decalaj între planurile companiei și realitatea utilizatorilor. Așadar, acest compromis — între plata cu bani și plata cu date — poate fi văzut ca un pas intermediar spre tranziția completă la Windows 11 sau viitoare versiuni ale sistemului. Însă el marchează și o schimbare importantă în modul în care funcționează accesul la securitate digitală: nu mai este un drept implicit, ci o monedă de schimb. Până atunci, tu decizi: preferi să plătești cu cardul sau cu informații personale? Indiferent de alegere, nu ignora importanța actualizărilor — pentru că în online, securitatea nu mai e un moft, ci o necesitate zilnică.

Cădere de rețele mobile în Marea Britanie: milioane de oameni fără semnal, fără răspunsuri

O pană masivă de telecomunicații a afectat astăzi, 24 iulie 2025, Marea Britanie, lăsând milioane de utilizatori în imposibilitatea de a efectua sau primi apeluri. Fără o explicație oficială clară și fără o estimare privind remedierea, incidentul ridică întrebări serioase despre vulnerabilitatea infrastructurii digitale într-un context geopolitic tot mai tensionat. Apeluri imposibil de efectuat în marile orașe Panica și frustrarea s-au instalat rapid în rândul cetățenilor britanici după ce rețelele Vodafone, EE, Three și BT au fost afectate de o defecțiune majoră, potrivit Independent.co.uk. Primele semnalări au apărut pe platforma Downdetector, unde utilizatorii au reclamat masiv lipsa semnalului și imposibilitatea de a comunica telefonic. Cele mai multe plângeri au venit din marile centre urbane precum Londra, Manchester, Birmingham și Glasgow, unde rețelele au fost raportate ca fiind complet nefuncționale. „Nu pot da de tatăl meu”, a scris un utilizator Vodafone pe platforma X (fosta Twitter). Altul, client EE, a punctat simplu și dramatic: „Nu pot efectua sau primi apeluri”. Vodafone a confirmat oficial incidentul, cerând scuze clienților și promițând o soluționare cât mai rapidă. Purtătorii de cuvânt ai EE și BT au avut răspunsuri similare, dar fără să ofere detalii despre cauză sau termenul de rezolvare. Singura rețea mare care pare să fi fost ocolită de probleme este O2, deși și aici s-au înregistrat întârzieri la apelurile către rețelele afectate. Pericolele unei societăți hiperconectate: ce se întâmplă când sistemul pică Această întrerupere la scară națională subliniază riscurile majore ale unei dependențe totale de infrastructuri digitale și mobile. Într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni de securitate cibernetică, pe fondul războiului din Ucraina și a unor incidente recente de sabotaj la antene telecom în alte țări NATO, un astfel de incident devine și mai îngrijorător. Deocamdată, nu există informații oficiale despre un posibil atac cibernetic, dar natura simultană a căderii mai multor rețele majore ridică suspiciuni în rândul experților în securitate. Să nu uităm că în urmă cu doar câteva săptămâni, o investigație a fost deschisă după ce mai multe antene de telecomunicații au fost distruse deliberat în Europa. În plus, impactul asupra utilizatorilor este real și profund. În lipsa unei rețele funcționale, mulți nu au putut contacta rude, prieteni sau chiar serviciile de urgență. Faptul că sistemele critice pot fi paralizate dintr-un singur punct vulnerabil ar trebui să tragă un semnal de alarmă pentru guverne și operatori privați. Ce urmează: cine e de vină și cât de pregătiți suntem? Până la ora redactării acestui articol, niciun operator nu a oferit o estimare concretă pentru restabilirea completă a serviciilor. Asta sporește incertitudinea și crește presiunea publică asupra companiilor afectate. Autoritățile britanice nu au emis încă un comunicat oficial cu privire la incident, dar este probabil ca Ofcom – autoritatea de reglementare în telecomunicații – să inițieze o anchetă. Este important să știi că astfel de incidente nu sunt rare, dar amploarea actuală este ieșită din comun. Când patru rețele majore eșuează simultan, iar milioane de oameni sunt privați de servicii esențiale, problema devine una de securitate națională, nu doar de calitate a serviciului. Într-un context în care Rusia recurge deja la oprirea pe propriul teritoriu în scopuri de control informațional, iar China și alte puteri investesc agresiv în război hibrid, Marea Britanie – și Europa în general – nu-și mai pot permite fragilități de acest tip. Rămâne de văzut dacă această pană masivă a fost doar o eroare tehnică de proporții sau semnul unui nou tip de amenințare tăcută care plutește deasupra infrastructurilor critice ale Occidentului. Până atunci, lecția zilei e clară: hiperconectivitatea nu înseamnă invulnerabilitate.

Conținutul fals ia cu asalt internetul: Cum ajung site-urile moarte să otrăvească ChatGPT cu dezinformare

Inteligența artificială promite informație rapidă, clară și relevantă. Însă ceea ce pare a fi un progres tehnologic spectaculos ascunde o problemă tot mai gravă: otrăvirea răspunsurilor generate de modele ca ChatGPT cu date false provenite din site-uri compromise. Fenomenul, documentat recent de specialiști în securitate digitală, arată cum infrastructura web abandonată devine armă în mâinile spammerilor, afectând direct calitatea informației primite de utilizatori. Chatbot-urile ca ChatGPT și Gemini sunt antrenate pe vaste cantități de conținut web. Iar dacă nu există suficiente filtre sau metode de verificare a surselor, aceste modele pot prelua cu aceeași încredere atât informații de pe site-uri reputabile, cât și de pe domenii abandonate, deturnate ulterior în scopuri comerciale sau frauduloase. Rezultatul? O inteligență artificială care pare convingătoare, dar care îți poate servi o minciună cu zâmbetul pe buze. Totul începe cu site-uri legitime care ajung în moarte clinică: fie nu mai au trafic, fie sunt abandonate de către proprietari sau lovite de actualizări de algoritm precum AI Overviews de la Google. Când acestea expiră sau sunt scoase la vânzare, sunt cumpărate „la pachet” de rețele obscure specializate în spam și dezinformare. Noii „proprietari” profită de reputația veche a acestor domenii și încarcă paginile cu conținut dubios, redactat cu scopul de a promova produse, cazinouri online sau teorii conspiraționiste. ChatGPT, antrenat pe date preluate din surse publice, nu poate detecta automat această deturnare. Dacă site-ul avea cândva autoritate – de exemplu, era administrat de o avocată sau afiliat unei organizații internaționale – chatbotul continuă să „creadă” că acel domeniu este de încredere. Așa se ajunge în situații precum cea relatată de James Brockbank, CEO-ul Digitaloft: un fost site de avocatură devenit promotor al jocurilor de noroc, sau un portal al unei coaliții ONU pentru tineret reciclat ca platformă pentru cazinouri online. Problema devine și mai gravă când realizezi că majoritatea utilizatorilor nu mai verifică sursele. Chiar dacă în unele răspunsuri ChatGPT indică vag site-ul sursă, puțini sunt cei care dau click, verifică domeniul, caută autorul sau analizează coerența editorială. Așa că minciunile sau conținutul de slabă calitate se infiltrează rapid, protejate de forma convingătoare a răspunsului generat. Chatbot-urile preiau, dar nu filtrează Una dintre vulnerabilitățile modelelor AI este că ele preiau în mod pasiv informațiile din mediul online, fără să le poată interpreta editorial sau moral. ChatGPT nu își pune întrebări de tipul „este acest site deturnat?”, „cine a scris articolul?” sau „ce intenție are această pagină?”. Modelul e antrenat să ofere răspunsuri fluente, bine structurate, bazate pe surse accesibile public, dar nu are mecanisme native de validare contextuală sau detectare a manipulării. Mai mult, modelele tind să favorizeze conținutul recent, ceea ce înseamnă că dacă un domeniu a fost deturnat de curând și este activ, ChatGPT îl poate include în răspunsuri chiar dacă informația publicată este irelevantă sau părtinitoare. Acest proces creează un cerc vicios: sursele legitime dispar, cele noi sunt adesea clone spam, iar AI-ul, în lipsa unei evaluări critice, devine doar un megafon care amplifică zgomotul digital. Fenomenul afectează nu doar calitatea răspunsurilor, ci și încrederea în instrumentele AI. Dacă un utilizator primește constant informații inexacte sau contradictorii, încep să apară întrebări despre utilitatea și etica acestor tehnologii. Mai ales că unele răspunsuri pot avea consecințe reale – de la recomandări financiare și legale, până la decizii de sănătate sau de viață profesională. Ce poți face ca utilizator și de ce e important să verifici Chiar dacă nu poți controla sursele folosite de un chatbot, ai totuși câteva instrumente de protecție la dispoziție. În primul rând, fii sceptic față de orice informație care pare prea clară, prea perfectă sau prea bine formulată. Forma nu garantează conținutul. Când un răspuns îți oferă o sursă, acceseaz-o și verifică dacă site-ul respectiv are conținut consistent, actualizat și un istoric editorial clar. Dacă vezi pagini haotice, reclame excesive, linkuri către cazinouri sau articole care nu au nicio legătură cu numele de domeniu, sunt șanse mari să fie vorba de un site reciclat pentru spam. De asemenea, e util să folosești mai multe surse pentru aceeași întrebare. Dacă un răspuns primit de la ChatGPT îți pare ciudat sau prea bun ca să fie adevărat, caută confirmări din surse jurnalistice sau instituționale. Nu te baza niciodată pe un singur răspuns generat, mai ales în subiecte sensibile. Într-o lume în care nu doar oamenii, ci și AI-ul pot fi păcăliți, spiritul critic rămâne cea mai importantă armă. Nu tot ce sună convingător e adevărat, iar nu tot ce e scris clar vine dintr-o minte limpede. Verifică, pune întrebări și nu te lăsa manipulat nici măcar de… un robot.

Un inginer a inventat carcasele pentru iPhone cu port USB-C. Cum funcționează, de ce sunt utile pentru fanii Apple

Inginerul Ken Pillonel, cunoscut pentru proiectele prin care modernizează gadgeturile vechi, a lansat o serie de carcase speciale pentru iPhone ce adaugă un port USB-C funcțional. Aceste accesorii sunt gândite, practic, pentru modelele mai vechi ale telefoanelor Apple, care au rămas blocate pe conectorul proprietar Lightning, și pot fi deja achiziționate din magazinul său online, scrie Engadget. Inginerul inventiv nu este la prima tentativă de acest gen Pillonel nu este la prima inițiativă de acest gen. În 2021, el a devenit faimos după ce a creat primul iPhone cu USB-C integrat, un proiect care a atras atenția pasionaților de tehnologie și a demonstrat că adaptarea era posibilă. De această dată, soluția este mai accesibilă și mai practică: un case modular ce se atașează rapid, fără a necesita modificări interne sau lipire pe placa de bază a telefonului. Carcasele sunt compatibile cu toate cele 20 de modele de iPhone din „epoca Lightning” care pot rula cea mai recentă versiune de iOS. Odată montată carcasa, utilizatorii beneficiază de încărcare rapidă, transfer complet de date către computere și funcționalitate CarPlay, toate prin USB-C, portul devenit standard pe majoritatea gadgeturilor actuale, inclusiv pe noile iPhone-uri. „Scopul este să oferim o viață nouă acestor dispozitive, astfel încât să nu mai pară depășite”, explică Pillonel în videoclipul de prezentare. Accesoriile pentru iPhone vor fi disponibile într-o gamă mare de culori, pentru toată gusturile În plus, accesoriile vor fi disponibile într-o gamă mai variată de culori începând cu luna septembrie, pentru cei care vor și un plus de stil pe lângă funcționalitate. Acest proiect continuă seria de invenții creative ale inginerului, care în trecut a modificat inclusiv AirPods și AirPods Max pentru a le face mai ușor de reparat și reutilizat. Videoclipul în care Pillonel detaliază întregul proces de design este recomandat tuturor celor interesați de inginerie și design de produs, oferind o privire fascinantă asupra modului în care un accesoriu simplu poate rezolva o problemă pe care Apple a evitat-o ani la rând. Astfel, pentru posesorii de iPhone-uri vechi, adăugarea unui port USB-C devine acum o opțiune reală, fără bricolaj complicat și fără costuri exagerate. Totuși, vom vedea cât succes va avea pe piață.