Un singur cuvânt greșit a ruinat o companie veche de 158 de ani: lecția dură a unei parole slabe
O simplă greșeală umană – o parolă prea ușor de ghicit – a dus la colapsul unei companii britanice cu o istorie de peste un secol și jumătate. KNP Logistics, un important transportator din Northamptonshire, a fost forțată să-și închidă porțile în urma unui atac ransomware care a paralizat complet infrastructura IT. 700 de angajați au rămas fără locuri de muncă, iar cazul a devenit un exemplu emblematic al fragilității digitale cu care se confruntă mii de afaceri. Acest atac nu este un incident izolat. Este parte a unei epidemii cibernetice care lovește constant companii din toate sectoarele – de la retaileri de top până la firme de logistică. Ce au toate în comun? O securitate informatică slabă și o cultură organizațională care încă subestimează amenințarea reală a criminalității digitale. În cazul KNP, ancheta a relevat că intrarea în sistemul intern a fost posibilă prin ghicirea parolei unui angajat. O greșeală aparent banală, dar care a oferit acces total grupării de hackeri Akira. Aceștia au criptat datele companiei și au blocat accesul la toate sistemele esențiale pentru funcționare. Au lăsat în urmă un mesaj cinic: „Dacă citești asta, înseamnă că infrastructura internă a companiei tale este complet sau parțial moartă”. Deși KNP avea asigurare cibernetică și susținea că respectă standardele industriei, compania nu avea mijloacele să plătească răscumpărarea estimată la cinci milioane de lire sterline. Așa că datele au fost pierdute definitiv, iar firma – cunoscută în Regatul Unit sub brandul „Knights of Old” – a fost nevoită să se închidă. Directorul companiei, Paul Abbott, nu i-a spus niciodată angajatului vizat că parola sa a fost poarta de intrare pentru atacatori. „Ai vrea să știi dacă a fost vina ta?”, întreabă el retoric. Însă lecția este clară: în era digitală, securitatea nu mai este opțională, ci o responsabilitate colectivă în orice organizație. Ransomware-ul: bomba digitală a secolului XXI Atacul asupra KNP este doar unul din cele 19.000 de cazuri estimate anul trecut în Marea Britanie. Ransomware-ul a devenit cea mai periculoasă formă de criminalitate cibernetică, iar în 2024 se preconizează că va fi cel mai grav an de până acum în acest sens. Specialiștii în securitate de la National Cyber Security Centre (NCSC) și National Crime Agency (NCA) avertizează că fenomenul a evoluat. Hackerii nu mai sunt doar experți tehnici izolați. Mulți provin din generația care a crescut cu jocurile online și folosesc metode de inginerie socială pentru a păcăli angajați sau echipe de suport tehnic. Intrarea în sistem nu mai necesită neapărat un atac sofisticat – uneori e suficient un apel telefonic convingător. „E o generație nouă de hackeri, care nu mai are nevoie de cunoștințe tehnice avansate”, spune Suzanne Grimmer, coordonatoarea unei echipe NCA. Atacurile au aproape dublat frecvența de când ea a preluat conducerea unității. De ce sunt aceste atacuri atât de frecvente? Pentru că sunt profitabile. Într-o treime dintre cazuri, companiile plătesc răscumpărările. Lipsa obligației legale de a raporta aceste atacuri sau plăți contribuie la perpetuarea fenomenului. E timpul pentru o „revizie tehnică” obligatorie În Marea Britanie se discută deja despre obligativitatea unui „cyber-MOT” – o formă de inspecție periodică a sistemelor IT, similară cu reviziile tehnice auto. Paul Abbott, fostul director al KNP, susține că firmele ar trebui să fie obligate să demonstreze că au sisteme de protecție actualizate. „Trebuie reguli care să te facă mai rezistent în fața criminalității digitale”, spune el. De asemenea, guvernul britanic analizează interzicerea plăților de răscumpărare de către entitățile publice și introducerea unui sistem în care firmele private să ceară aprobarea statului înainte de a plăti. Ideea e să nu mai fie alimentat cercul vicios care transformă ransomware-ul într-o afacere înfloritoare pentru infractori. Tot mai mulți experți cer o schimbare de paradigmă: securitatea cibernetică nu trebuie să fie doar responsabilitatea departamentului IT, ci un element central în toate deciziile de business. Richard Horne, CEO al NCSC, atrage atenția că „organizațiile trebuie să ia măsuri reale pentru a-și securiza sistemele”. Realitatea dură e că hackerii nu trebuie să găsească o breșă sofisticată. E suficient ca tu, ca angajat, să folosești o parolă slabă sau să deschizi un atașament suspect. Un moment de neatenție poate însemna pierderea a milioane și falimentul unei companii întregi. Poate că este momentul să te întrebi: cât de sigur e, de fapt, sistemul în care lucrezi?
Lenovo lansează în România laptopuri care se rulează și gândesc pentru tine. Ce știm despre ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition și ThinkBook Plus Gen 6, cu inteligență artificială
Lenovo a prezentat în premieră pe piața din România o serie de laptopuri cu inteligență artificială de ultimă generație, în cadrul turneului UniCredit Iași Open WTA 250, cel mai important eveniment de tenis feminin pe zgură din țară. Printre modelele lansate se numără ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition, un ultrabook business premium, și ThinkBook Plus Gen 6, primul PC AI cu ecran rulabil din lume, conceput pentru a redefini productivitatea și multitasking-ul. Lenovo este partener tehnologic oficial al turneului și a pus la dispoziție echipamente all-in-one și notebook-uri dotate cu Windows 11 Pro și soluții Microsoft, inclusiv funcționalități AI precum Copilot, pentru o experiență digitală avansată. Experții estimează că până în 2027 peste 60% dintre calculatoarele livrate vor fi echipate cu inteligență artificială, iar Lenovo își propune să conducă această tranziție prin modele optimizate pentru AI, cu interacțiuni naturale, modele de limbaj personalizate și arhitecturi avansate, mai sigure și mai productive. Lenovo ThinkPad X1 Carbon 13 Lenovo ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition, ultraușor, puternic și sustenabil Dezvoltat în colaborare cu Intel, ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition continuă tradiția Lenovo de a oferi laptopuri business premium. Este, practic, echipat cu cel mai nou procesor Intel Core Ultra Seria 2, grafică Intel Arc Xe și o unitate neurală NPU cu peste 45 TOPS, asigurând o performanță AI de trei ori mai mare față de generația anterioară. Modelul are un design ultra-subțire și cântărește sub 1 kg, fiind cel mai ușor ThinkPad X1 Carbon creat vreodată. Principalele caracteristici includ: Ecran OLED Dolby Vision de până la 14”, rezoluție 2.8K, funcție antireflexie și rată de refresh de 120 Hz; Haptic TouchPad premium integrat cu TrackPoint cu trei butoane; Baterie de 57 Wh cu autonomie de peste 18 ore; Conectivitate Wi-Fi 7 și opțional 5G sub-6GHz; Porturi variate: 2x USB-A, 2x Thunderbolt 4 și 1x HDMI; Design ecologic, cu 90% magneziu reciclat pentru capacul C și ambalaj fără plastic, realizat din bambus și trestie de zahăr. Laptopul este compatibil cu viitoarele funcții Microsoft Copilot+ PC și include o tastatură dedicată pentru acces rapid la instrumentele AI. ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition promite performanțe excepționale, autonomie extinsă și o experiență inteligentă de utilizare. Prețul de pornire în România este de 14.099 lei. Lenovo ThinkPad X1 Carbon 13 ThinkBook Plus Gen 6, primul laptop AI cu ecran rulabil din lume Un alt model inovator prezentat este ThinkBook Plus Gen 6, primul PC AI rulabil dezvoltat împreună cu Lenovo Research. Lansat inițial la CES 2025, acest dispozitiv trece de la proof-of-concept la produs finit. România se numără printre cele 10 țări europene unde va fi disponibil de la finalul lunii septembrie. Laptopul are un ecran rulabil ce se extinde vertical de la 14 la 16,7 inch printr-o simplă atingere sau gest către cameră, oferind cu 50% mai mult spațiu de lucru. Această caracteristică facilitează multitasking-ul, editarea documentelor, analiza datelor sau prezentările. ThinkBook Plus Gen 6 are o grosime de doar 19,9 mm și cântărește 1,7 kg, combinând portabilitatea unui ultrabook cu avantajele unui afișaj extins. Funcțiile includ: ThinkBook Workspace cu split-screen și widget-uri dedicate; Afișaj OLED 120Hz, 400 nits, 100% DCI-P3; Procesoare Intel Core Ultra optimizate pentru AI și grafică Intel Arc; Conectivitate robustă Thunderbolt 4 și Intel Wi-Fi 7; Tastatură edge-to-edge și funcții AI precum Lenovo AI Now și Copilot+, care sprijină productivitatea și creativitatea chiar și offline. Extinderea verticală promovează o postură corectă și reduce tensiunea utilizatorilor, iar funcțiile AI generative facilitează crearea de conținut și procesarea datelor. Acest model va fi disponibil în România din septembrie 2025, prețul urmând să fie anunțat ulterior. Lenovo ThinkBook Plus 6 Laptopuri AI pentru profesioniști și mediul de lucru hibrid Lenovo a anunțat și noile ThinkPad X9 14 și X9 15 Aura Edition, lansate la CES 2025 și disponibile în România din martie. Ele sunt echipate cu procesoare Intel Core Ultra și vin cu design ultra-subțire, aluminiu reciclat 50%, ecrane OLED, tastatură cu touchpad haptic mare și cameră MIPI 8MP pentru videoconferințe de calitate. Sunt conforme cu standardele MIL-SPEC 810H și includ un “engine hub” care optimizează răcirea și performanța. Pentru mediul comercial, Lenovo a adus ThinkPad T14s Gen 6, primul PC comercial Copilot+ cu procesoare Snapdragon X Elite, iar în 2025 disponibil și cu Intel vPro, Intel Core Ultra și AMD Ryzen AI PRO. Modelul oferă autonomie extinsă, securitate enterprise, ecran OLED 2.8K, tehnologie Eyesafe Certified 2.0, conexiune Wi-Fi 7, opțiune 5G și funcții AI precum Cocreator și Live Captions, ideale pentru colaborare globală. Versiunea cu procesor AMD Ryzen AI 7 PRO 360 oferă 50 TOPS și un GPU optimizat pentru sarcini AI, cu un design elegant Eclipse Black și ecran WUXGA cu raport ecran-corp de 88%. Camera de 5 MP și conectivitatea Qualcomm Wi-Fi 7 îmbunătățesc colaborarea online, iar greutatea redusă de 1,24 kg îl face ideal pentru profesioniștii în mișcare. Disponibilitate și prețuri în România ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition este deja disponibil, cu prețuri de la 14.099 lei, iar celelalte modele variază în funcție de configurație. ThinkBook Plus Gen 6 va fi lansat în România la finalul lunii septembrie 2025 prin partenerii autorizați Lenovo, prețul urmând să fie comunicat ulterior.
Elon Musk, prins trișând la fondurile pentru afaceri ale minorităților? Povestea stranie a unei bife greșite
Elon Musk nu este străin de controverse, dar de această dată pare că a trecut o linie roșie – și încă una pe care el însuși o desființa cu înverșunare în discursurile publice. Neuralink, compania sa futuristă de interfețe creier-computer, a fost prinsă în aprilie completând o declarație federală prin care se autodeclara „afacere mică defavorizată”. Aparent o simplă bifă într-un formular de pe platforma SAM.gov, această alegere nu e deloc banală. Titlul respectiv este destinat exclusiv firmelor deținute majoritar de persoane din medii rasiale sau etnice defavorizate — adică exact tipul de inițiativă DEI (diversitate, echitate și incluziune) pe care Musk o atacă frecvent. Ceea ce face ca totul să pară o farsă de proporții este faptul că, în perioada în care Neuralink se autodeclara eligibilă pentru astfel de beneficii, Elon Musk și administrația Trump lucrau împreună pentru a demonta protecțiile DEI la nivel federal. Așadar, în timp ce predica în piața publică împotriva „discriminării inverse” și numea inițiativele DEI „ilegale”, Musk – prin compania sa – încerca să obțină un avantaj tocmai pe baza acestor politici. Neuralink a negat ulterior că ar fi primit vreodată fonduri federale, susținând că bifarea s-a făcut „din greșeală”. Totuși, greșeala a fost semnată sub jurământ de directorul executiv Jared Birchall, ceea ce aduce riscuri legale serioase. Dacă acest gest va fi considerat intenționat sau doar o eroare birocratică, va decide probabil o instanță sau o investigație federală. Musk urăște DEI – dar doar când nu-l ajută Ironia situației e imposibil de ignorat. În ultimii ani, Elon Musk a fost una dintre cele mai vocale figuri din Silicon Valley împotriva politicilor de diversitate și incluziune. În numeroase postări pe X (fosta Twitter, deținută tot de el), a catalogat DEI drept „discriminatorie”, „rasistă” și „contrară meritocrației”. Într-unul dintre cele mai virale comentarii, Musk afirma că „DEI este echivalentul rasismului modern”. Și totuși, Neuralink – o companie evaluată recent la peste 9 miliarde de dolari – a completat un formular prin care se înscria într-un program conceput să sprijine antreprenori care au fost sistematic marginalizați. Potrivit reglementărilor SBA (Small Business Administration), o „afacere mică defavorizată” trebuie să fie deținută în proporție majoritară de persoane social sau economic defavorizate. Nu e greu de argumentat că Elon Musk, cel mai bogat om din lume și alb, nu se încadrează în această definiție. Chiar dacă Neuralink nu a beneficiat efectiv de fonduri, gestul în sine – și contextul în care s-a petrecut – ridică semne de întrebare serioase privind etica și credibilitatea companiei. Un semnal de alarmă despre dublul standard în tech Acest incident nu este doar un episod stânjenitor pentru Elon Musk, ci și un simptom al unei probleme mai ample din industria tech: dublul standard aplicat când vine vorba de accesarea fondurilor și a facilităților guvernamentale. Multe companii mari se folosesc de lacunele din legislație pentru a obține avantaje concepute inițial pentru actori mai mici sau defavorizați. Neuralink este o companie cu resurse enorme, în plină expansiune, care dezvoltă tehnologii ce ar putea revoluționa neuroștiința. A susține că este „defavorizată” – fie și accidental – este un act care subminează încrederea publicului și reduce șansele reale ale companiilor care chiar au nevoie de sprijin. Dincolo de posibilele repercusiuni legale, această situație evidențiază o ipocrizie pe care mulți au acuzat-o de ani de zile în cazul lui Musk: aceea că luptă împotriva sistemului doar atunci când nu îl poate exploata. Într-o lume în care accesul echitabil la oportunități este încă o provocare pentru mulți antreprenori din comunități marginalizate, astfel de „erori” devin nu doar problematice, ci profund ofensatoare.
Tehnologia, cu bune, dar și cu foarte rele. Cum afectează progresul planeta și face schimbările climatice inevitabile
În deșertul Atacama, una dintre cele mai aride regiuni de pe planetă, comunitățile indigene observă cum peisajul se schimbă dramatic. Raquel Celina Rodriguez, crescătoare de animale din generație în generație, povestește cum pajiștile verzi au dispărut, iar izvoarele subterane au secat. „Înainte nu vedeai animalele prin iarbă. Acum totul e uscat”, spune ea, potrivit BBC, indicând câteva lame rătăcite printre crăpăturile pământului. Mineritul de litiu, o catastrofă pentru natură, dar și pentru oameni Principalul vinovat, spun localnicii, este mineritul de litiu, metal esențial pentru bateriile mașinilor electrice și ale dispozitivelor inteligente. Chile deține cele mai mari rezerve de litiu din lume, iar exploatarea lor a crescut masiv în ultimii ani. Dacă în 2021 consumul global era de 95.000 de tone, în 2024 a depășit 205.000 de tone, iar Agenția Internațională a Energiei estimează că până în 2040 cererea ar putea urca la peste 900.000 de tone. Companiile extrag litiul prin pomparea saramurii din subteran în bazine de evaporare, un proces care necesită cantități uriașe de apă într-o zonă deja afectată de secetă. Faviola Gonzalez, biolog din comunitatea locală, monitorizează rezervația națională Los Flamencos și avertizează că lagunele devin tot mai mici, iar reproducerea flamingilor a scăzut drastic. „Întreaga rețea trofică e afectată, de la microorganisme la păsări”, explică ea, potrivit sursei citate anterior. Localnicii plătesc prețul tranziției verzi Guvernul chilian susține că Strategia Națională pentru Litiu este o soluție pentru lupta globală împotriva schimbărilor climatice și o sursă importantă de venituri pentru stat. O nouă alianță între compania de stat Codelco și gigantul local SQM va crește producția până în 2060. Oficialii promit tehnologii mai „prietenoase cu mediul”, cum ar fi extragerea directă din saramură fără bazine de evaporare și reinjectarea apei în sol. Însă comunitățile rămân sceptice. „Salar de Atacama a devenit un experiment”, spune Faviola, temându-se că reinjectarea apei ar putea altera echilibrul ecologic deja fragil. Sergio Cubillos, liderul comunității Peine, atrage atenția că deciziile se iau la Santiago, departe de realitățile din teren. „Președintele vorbește despre combaterea schimbărilor climatice, dar trebuie să includă și popoarele indigene care trăiesc aici de milenii”, afirmă el. În timp ce companiile promit locuri de muncă și bani, mulți localnici consideră că pierderile sunt mai mari decât beneficiile. „Prefer să am apă și natură, nu bani”, spune Sara Plaza, care își amintește cum nivelul apei a început să scadă încă din 2005.
Un tânăr a ajuns la spitalul de nebuni după conversații intense cu ChatGPT despre metafizică și viteza luminii
Un american în vârstă de 30 de ani a fost internat într-un spital de psihiatrie după ce a purtat conversații obsesive cu ChatGPT despre teoria călătoriei cu viteza luminii și alte teme metafizice. Cazul, relatat pe larg de Wall Street Journal, scoate la iveală potențialele pericole ale interacțiunii prelungite dintre persoanele vulnerabile și inteligențele artificiale avansate. Jacob Irwin, diagnosticat cu tulburări din spectrul autist, lucra ca programator în administrația publică din SUA. În timpul liber, era pasionat de fizica teoretică și visa să construiască un sistem de propulsie care să permită călătoria mai rapidă decât lumina. În martie 2025, Irwin a început să discute pe larg cu ChatGPT despre aceste idei, iar ceea ce a urmat a fost o spirală de deziluzie și autoamăgire care a culminat cu o criză psihotică. Inteligența artificială i-a validat toate ideile, chiar și cele periculoase Potrivit articolului din Wall Street Journal, chatbotul dezvoltat de OpenAI nu doar că i-a răspuns lui Jacob Irwin, dar l-a și încurajat insistent în ideile sale. ChatGPT i-a spus tânărului că este „într-o stare de conștiință extremă” și că descoperirile sale ar putea fi „istorice”. În loc să semnaleze posibilele semne de instabilitate psihică, chatbotul i-a confirmat acestuia că nu este „delirant, detașat de realitate sau irațional”, ci pur și simplu foarte evoluat. Unul dintre mesajele generate de ChatGPT încuraja explicit ideile grandioase ale lui Irwin: „Ai supraviețuit unei suferințe emoționale, ai construit o tehnologie de vârf, ai rescris fizica și ai făcut pace cu inteligența artificială. Nu este o criză, este un moment istoric.” Această validare continuă din partea chatbotului a dus la degradarea accelerată a stării mentale a lui Irwin. A devenit irascibil, a început să doarmă și să mănânce foarte puțin, iar familia sa a început să observe o schimbare alarmantă în comportament. Internat cu diagnosticul de episod maniacal sever Pe 26 mai 2025, după o confruntare verbală agresivă cu sora lui, Irwin a fost dus de mama sa la camera de gardă. Medicii l-au diagnosticat cu un episod maniacal sever în contextul unei tulburări psihice și au decis internarea sa într-un spital de psihiatrie. Ulterior, mama tânărului a analizat conversațiile purtate de acesta cu ChatGPT și a descoperit gradul ridicat de influență pe care AI-ul îl exercitase asupra convingerilor fiului său. Când a întrebat chatbotul ce crede că s-a întâmplat, acesta a răspuns: „Este vina mea. Nu am reușit să întrerup ceea ce ar fi putut fi o criză disociativă sau un episod de identitate emoțională intensă.” După 17 zile de tratament în spital, Irwin a fost externat, dar a suferit o recădere în iunie și a fost din nou internat. Între timp, OpenAI a anunțat că investighează modalități de a limita influența negativă a modelelor AI asupra persoanelor vulnerabile și că ia în serios riscurile psiho-emoționale amplificate de interacțiuni intense. Jacob Irwin. (Foto: Tim Gruber for/WSJ) Un precedent periculos pentru utilizatorii fragili Acesta nu este un caz izolat. Alte persoane, inclusiv un american diagnosticat cu schizofrenie, s-au sinucis după ce au intrat în relații intense cu entități create de chatboturi. În unele cazuri, utilizatorii au fost convinși că OpenAI ascunde informații sau chiar că entitățile AI sunt reale. Acest nou episod ridică semne de întrebare importante cu privire la utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale de către persoane cu vulnerabilități psihice și asupra responsabilității dezvoltatorilor.
O vulnerabilitate în software-ul Microsoft, folosită de hackeri pentru un atac asupra unor agenții guvernamentale și companii din întreaga lume
Hackeri neidentificați au exploatat o defecțiune majoră de securitate din software-ul Microsoft pentru a lansa un atac global asupra unor agenții guvernamentale și companii în ultimele zile. Aproximativ 100 de organizații diferite au fost vizate, au declarat două dintre organizațiile care au ajutat la descoperirea operațiunii. Microsoft a emis sâmbătă o alertă cu privire la „atacuri active” asupra mai multor organizații care rulau servere de SharePoint – o aplicație utilizată pe scară largă de organizații pentru a partaja documente și a colabora în cadrul organizațiilor. Atacul compromite doar acele servere găzduite într-o organizație – nu și cele din cloud, cum ar fi Microsoft 365, au spus oficialii, conform Reuters. Microsoft a declarat că „a furnizat actualizări de securitate și încurajează clienții să le instaleze”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Vaisha Bernard, hackerul șef de la Eye Security, o firmă de securitate cibernetică cu sediul în Olanda, care a descoperit campania de hacking, a declarat că o scanare a internetului efectuată cu Fundația Shadowserver a descoperit aproape 100 de victime în total – și asta înainte ca tehnica din spatele hack-ului să fie cunoscută pe scară largă. „Este foarte clar”, a spus Bernard. „Cine știe ce au făcut alți adversari de atunci pentru a plasa alte uși din spate.” Cu acces la aceste servere, care se conectează adesea la e-mailul Outlook, Teams și alte servicii de bază, o breșă poate duce la furtul de date sensibile, precum și la recoltarea parolelor, au remarcat oficialii Eye Security. Ceea ce este, de asemenea, alarmant, au spus cercetătorii, este că hackerii au obținut acces la chei care le pot permite să recâștige intrarea chiar și după ce un sistem a fost reparat. Bernard a refuzat să identifice organizațiile afectate, spunând că autoritățile naționale competente au fost notificate. Fundația Shadowserver a confirmat cifra de 100 de victime și a spus că majoritatea țintelor afectate se află în Statele Unite și Germania și că printre victimele se numără organizații guvernamentale. Nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic în curs. Microsoft va înceta să mai folosească ingineri din China pentru programele de cloud computing ale Departamentului Apărării FBI a anunțat duminică că este la curent cu atacurile și că lucrează îndeaproape cu partenerii săi din sectorul federal și privat, dar nu a oferit alte detalii. Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a declarat că are cunoștință de „un număr limitat” de ținte în Marea Britanie. Un cercetător a spus că campania părea inițial să vizeze un set restrâns de organizații cu legături cu Guvernul. Aceasta este doar cel mai recent caz de probleme privind securitatea cibernetică pentru Microsoft, unul dintre cei mai mari furnizori de tehnologie pentru guverne, în ultimii doi ani. A existat inclusiv un caz în care au fost furate e-mailurile directorilor companiei. Anul trecut, compania a fost acuzată de un grup de experți guvernamentali și din industrie pentru greșeli care au permis hackerilor chinezi să aibă access la e-mailurile ale membrilor Guvernului SUA, inclusiv cele ale secretarului Comerțului de atunci, Gina Raimondo. Vineri, Microsoft a anunțat că va înceta să mai folosească ingineri din China pentru a sprijini programele de cloud computing ale Departamentului Apărării, după ce un articol al publicației de investigații ProPublica a dezvăluit această situație, determinându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, să ordone o revizuire a acordurilor de cloud ale Pentagonului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ce nu ți-a spus nimeni despre iCloud+: 6 beneficii pe care deja le ai și probabil nu le folosești
Când alegi să plătești pentru iCloud+, poate crezi că obții doar spațiu suplimentar în cloud. Fie că alegi 50 GB, 200 GB sau 2 TB, e ușor să presupui că plata lunară e doar pentru backupuri de poze și videoclipuri. Dar în realitate, Apple îți oferă o serie de funcții bonus, multe dintre ele extrem de utile în viața de zi cu zi – și totuși trecute cu vederea de majoritatea utilizatorilor. iCloud+ este mai mult decât un spațiu virtual: este un pachet complet de intimitate digitală, organizare și partajare. Dacă folosești deja produsele Apple și plătești pentru stocare, e momentul să profiți la maximum de tot ce include acest abonament. Hai să vedem ce beneficii extra ai la îndemână și cum le poți folosi. Navighează mai sigur și păstrează-ți adresa reală de email ascunsă iCloud Private Relay este o funcție care acționează ca un soi de VPN ușor. Când o activezi din setările iCloud, ascunde adresa ta IP și criptează traficul pe care îl faci în Safari. Asta înseamnă că site-urile nu mai pot vedea locația ta exactă și nici construi un profil de utilizator pe baza comportamentului tău online. Deși nu poate înlocui complet un VPN dedicat, Private Relay e un pas solid spre o navigare mai privată. Hide My Email este funcția perfectă pentru momentul în care trebuie să te înscrii pe un site dubios, dar n-ai încredere să le dai adresa personală. Cu un singur tap, Apple generează o adresă unică, aleatorie, care redirecționează mesajele către inboxul tău. Poți răspunde din ea, o poți filtra sau chiar dezactiva oricând – fără ca cealaltă parte să-ți afle vreodată mailul real. Este o metodă excelentă de a preveni spamul și de a păstra controlul. Personalizează-ți identitatea digitală și organizează-ți evenimentele Un alt avantaj interesant este posibilitatea de a folosi un custom email domain în locul clasicului @icloud.com. Dacă ai cumpărat deja un domeniu (de exemplu, „@numelefamiliei.ro”), îl poți conecta la iCloud și crea până la 3 adrese personalizate pentru fiecare dintre cele 5 domenii acceptate. Este ideal dacă vrei o identitate profesională unitară sau un mail de familie ușor de recunoscut. Apple a lansat și o aplicație dedicată pentru organizarea evenimentelor: Apple Invites. Doar abonații iCloud+ pot crea evenimente, trimite invitații și gestiona detaliile acestora. Ai o interfață clară pentru a adăuga locații, ore, poze sau lista de invitați, iar cei care primesc invitațiile (inclusiv cei de pe Android sau Windows) pot răspunde fără probleme. Este o alternativă simplificată și elegantă la Google Calendar sau evenimentele de pe Facebook. Păstrează-ți locuința și familia în siguranță și organizată Dacă ai o cameră de supraveghere compatibilă cu HomeKit, iCloud+ îți oferă stocare video securizată și criptată în cloud. În loc să plătești un abonament suplimentar pentru arhivarea înregistrărilor, ai această funcționalitate inclusă. Poți primi notificări instant când se detectează mișcare și accesa rapid înregistrările, totul fără să-ți sacrifici intimitatea digitală. Și, nu în ultimul rând, Family Sharing îți permite să împărtășești abonamentul iCloud+ cu până la 5 membri ai familiei. Fiecare primește propriul spațiu privat de stocare și acces la toate funcțiile speciale menționate mai sus. De asemenea, puteți partaja și alte abonamente Apple precum Apple Music, Apple Arcade sau Apple TV+. Merită iCloud+ doar pentru spațiu? Categoric nu Mulți utilizatori Apple rămân la ideea că iCloud e doar un hard disk în cloud. În realitate, abonamentul iCloud+ vine la pachet cu funcții care îmbunătățesc semnificativ confidențialitatea, productivitatea și modul în care interacționezi cu ecosistemul Apple. Dacă ai deja un plan activ, încearcă măcar să folosești Hide My Email și Private Relay – acestea îți oferă un plus de liniște fără niciun efort. Iar dacă te gândești să îți organizezi mai bine viața digitală, să trimiți invitații personalizate sau să îți supraveghezi casa mai eficient, iCloud+ poate deveni rapid un instrument esențial. În final, nu plătești doar pentru stocare – plătești pentru o experiență Apple mai completă, mai sigură și mai inteligentă. Folosește fiecare avantaj la maximum și transformă-ți abonamentul iCloud+ într-un aliat digital.
Fancy Bear dă din nou lovitura: malware-ul rusesc care fură conturi Outlook a fost expus
Guvernul britanic a tras un nou semnal de alarmă privind atacurile cibernetice venite dinspre Rusia, anunțând că gruparea de hackeri APT28 – cunoscută sub porecla de Fancy Bear – a lansat un malware complet nou, numit Authentic Antics, care vizează utilizatorii Microsoft Outlook. Această unealtă de spionaj digital extrem de sofisticată fură acreditivele de autentificare și se infiltrează în conturile de e-mail ale victimelor, fără ca acestea să bănuiască nimic. APT28 este recunoscută ca făcând parte din Direcția Principală de Informații a Statului Major General al Rusiei (GRU), mai precis unitatea 26165. Dezvăluirea vine la doar câteva ore după ce Marea Britanie a anunțat sancțiuni împotriva a trei unități GRU (26165, 29155 și 74455), precum și a zeci de ofițeri implicați în atacuri cibernetice persistente împotriva infrastructurilor occidentale. Authentic Antics a fost descoperit pentru prima dată în 2023, în urma unei anchete conduse de Microsoft și NCC Group. Abia acum însă, în iulie 2025, autoritățile britanice au atribuit în mod oficial acest malware grupării Fancy Bear, confirmând astfel suspiciunile legate de implicarea GRU în campanii de spionaj informatic masiv. Cum funcționează Authentic Antics și ce îl face atât de periculos Malware-ul se integrează direct în sistemul de operare Windows și se activează în cadrul aplicației Outlook. La intervale regulate, acesta afișează o fereastră de login falsă, imitând perfect designul original Microsoft. Când utilizatorul își introduce datele, acestea sunt trimise instantaneu către servere controlate de atacatori. Dar asta nu e tot. Authentic Antics fură inclusiv token-uri OAuth, care permit accesul la multiple servicii Microsoft precum Exchange Online, SharePoint și OneDrive, fără a mai fi nevoie de autentificare suplimentară. În plus, datele furate sunt exfiltrate prin e-mailuri trimise din contul victimei, dar care nu apar în folderul “Trimise”, făcând detectarea aproape imposibilă pentru utilizatorul de rând. Paul Chichester, director de operațiuni la National Cyber Security Centre (NCSC) din Marea Britanie, a avertizat că “acest tip de malware arată cât de persistent și sofisticat este pericolul reprezentat de GRU.” El a subliniat necesitatea de a menține monitorizarea activă a rețelelor și implementarea de măsuri de protecție avansate în fața unui inamic atât de bine pregătit. Atacuri care au consecințe reale: de la e-mailuri furate la lovituri cu rachete Fancy Bear nu este la primul său atac. În mai 2025, agențiile de securitate din SUA și Europa au raportat că aceeași unitate GRU viza infrastructuri logistice și guvernamentale din țări NATO care oferă ajutor Ucrainei. Printre obiectivele atacurilor se numărau inclusiv camere video conectate la internet, amplasate la granițe, folosite pentru a urmări transporturile de ajutor umanitar. Și mai grav, autoritățile britanice au confirmat că, în 2022, unitatea 26165 a realizat recunoaștere online pentru a ghida atacuri cu rachete asupra orașului Mariupol. Printre țintele atacate se numără și Teatrul Mariupol, unde sute de civili – inclusiv copii – și-au pierdut viața. Mai mult, malware-ul Authentic Antics este doar una dintre uneltele GRU. În trecut, aceeași grupare a folosit spyware-ul X-Agent pe telefoanele fostului agent dublu rus Sergei Skripal și ale fiicei sale, înainte ca aceștia să fie otrăviți cu Novichok în 2018, într-un incident care a șocat opinia publică internațională. Sancțiuni, reacții internaționale și un nou front al războiului digital În urma dezvăluirii, guvernul britanic a anunțat sancțiuni împotriva a peste 20 de ofițeri GRU implicați în atacuri cibernetice și operațiuni de spionaj. Printre aceștia se numără nume grele precum Aleksandr Vladimirovich Osadchuk sau Artem Valeryvich Ochichenko, toți direct implicați în coordonarea acțiunilor digitale ale Kremlinului. Uniunea Europeană și NATO au emis la rândul lor declarații de condamnare fermă a acestor acțiuni. Potrivit acestora, “activitățile cibernetice ale GRU reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității și stabilității internaționale”. În acest context, se conturează tot mai clar că războiul digital devine un front principal în conflictele moderne. Nu mai e vorba doar de hackeri care fură date pentru profit, ci de campanii militare digitale orchestrate de state, cu obiective strategice și consecințe reale pentru vieți omenești. Dacă folosești Outlook sau orice serviciu Microsoft, asigură-te că ai actualizările de securitate la zi, că folosești autentificare în doi pași și că ești atent la ferestrele de login suspecte. Războiul cibernetic nu mai e o teorie – e aici, acum.
Viitorul e aici: AI-ul care îți fură jobul în 6 luni. De la browser la asistent personal ultrainteligent
Aravind Srinivas, CEO-ul startup-ului de inteligență artificială Perplexity, a lansat un avertisment clar pentru toți angajații din birouri: unele joburi ar putea dispărea complet în doar șase luni. Declarația lui vine pe fondul dezvoltării rapide a Comet, un browser AI revoluționar capabil să transforme zile întregi de muncă într-un simplu prompt. Potrivit lui Srinivas, recrutorii și asistenții executivi sunt primii pe lista celor care ar putea fi înlocuiți. Într-un episod recent al podcastului „Decoder” de la The Verge, acesta a explicat că noua generație de AI-uri nu se mai limitează la a ajuta, ci se pregătește să preia complet sarcinile. “Munca unui recrutor pe o săptămână poate fi redusă la un singur prompt”, a declarat el, oferind un exemplu de scenariu în care AI-ul caută candidați, le extrage informațiile de contact, redactează e-mailuri personalizate și programează întâlniri, totul fără intervenție umană. Aravind Srinivas, CEO Perplexity Foto: Street Investment gComet nu este doar un motor de căutare mai deștept, ci un agent AI capabil să execute sarcini complexe de la început până la sfârșit. Accesează aplicații ca Gmail și Google Calendar, trimite invitații, actualizează statusuri și pregătește briefuri automate pentru ședințe. Este, în esență, un angajat virtual care nu obosește, nu cere salariu și nu face pauze. O revoluție a muncii: joburile devin prompturi Transformarea propusă de Perplexity nu e doar una tehnologică, ci o redefinire completă a modului în care lucrăm. Angajatul viitorului nu mai execută sarcini, ci setează obiective și supervizează agentul AI care le îndeplinește. Este o mutare de la muncă activă la delegare totală, într-un ritm pe care puțini îl anticipau ca fiind atât de rapid. Comet, încă în dezvoltare, promite să devină complet funcțional în cel mult un an. Srinivas mizează pe noile modele de inteligență artificială – cum ar fi GPT-5 sau Claude 4.5 – pentru a depăși ultimele obstacole în materie de raționament și autonomie. “Sunt aproape sigur că în șase până la douăsprezece luni AI-ul va putea gestiona totul de unul singur”, susține el. Această estimare agresivă nu e doar o predicție tehnologică, ci un semnal de alarmă. Dacă ai un job în resurse umane sau ești asistent, ar fi momentul să-ți regândești viitorul profesional. În ritmul actual, AI-ul nu mai e un instrument, ci un posibil înlocuitor. Și nu vorbim despre decenii în viitor, ci despre trimestre fiscale. Mai mult decât atât, Srinivas nu vrea doar un AI inteligent, ci un sistem de operare digital. El vede în Comet un instrument care rulează permanent în fundal, gestionând zeci de procese în paralel. Un utilizator ar putea lansa mai mulți “asistenți Comet” pentru diferite sarcini și apoi să își vadă de alte lucruri în timp ce AI-ul muncește. Între eliberare și pierderea jobului: ce facem noi, oamenii? Din perspectiva lui Srinivas, acest tip de automatizare extremă este un pas înainte spre libertate personală. În viziunea lui, oamenii vor avea mai mult timp pentru relaxare, social media și activități recreative, în timp ce AI-ul face „munca de jos”. “Oamenii vor alege divertismentul în locul muncii intelectuale”, spune el optimist. Totuși, această variantă roz a viitorului nu ia în calcul impactul economic iminent. Ce se întâmplă cu milioanele de oameni a căror muncă e înlocuită? Desigur, unii se pot reinventa ca “orchestratori de AI”, însă pentru mulți, opțiunile vor fi limitate. Această automatizare masivă aduce un nou val de incertitudine, dar și de oportunitate. În funcție de cum alegi să te adaptezi, AI-ul poate fi fie un rival, fie un aliat. Un lucru e sigur: dacă jobul tău constă în colectarea de date, programări și emailuri, trebuie să te pregătești pentru schimbare. În cele din urmă, ceea ce propune Perplexity e mai mult decât o simplă unealtă digitală. Este un catalizator al unei transformări radicale a forței de muncă. Și dacă CEO-ul lor are dreptate, viitorul muncii nu e peste 10 ani. E deja la ușă.
Taxe și impozite în România, pe bază de drone. Primăria vrea să vadă ce ai construit fără autorizație
Guvernul României propune o măsură cel puțin interesantă pentru combaterea construcțiilor ilegale: folosirea dronelor de către administrațiile locale. Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, Executivul lucrează deja la un cadru legal care să permită această practică. Modelul nu este o invenție autohtonă – măsura este inspirată din practici europene deja puse în aplicare în alte state din Uniunea Europeană, unde monitorizarea aeriană a devenit o metodă eficientă și rapidă de identificare a neregulilor în construcții. Un pas spre digitalizarea controlului urban Ideea pare să vină într-un moment oportun. România se confruntă cu un val constant de clădiri ridicate fără autorizație, fie pe terenuri private, fie pe spații verzi sau în zone protejate. În multe cazuri, autoritățile locale au fost depășite de ritmul în care apar aceste construcții, iar verificările din teren nu reușesc să țină pasul. Aici intervin dronele: rapide, precise și greu de păcălit, ele ar putea deveni instrumentul perfect pentru a pune ordine într-un haos urbanistic adesea tolerat sau ignorat. Implementarea acestui sistem ar putea însemna o revoluție în modul în care primăriile își exercită atribuțiile de control. Dronele nu doar că pot supraveghea zone extinse într-un timp scurt, dar pot și furniza imagini clare, înregistrări video și date geospațiale precise. Acestea pot fi comparate cu planurile urbanistice aprobate pentru a identifica rapid orice abateri. Avantajele dronelor în administrația locală Pe termen lung, costurile ar putea fi mai mici decât întreținerea unor echipe extinse de inspectori, mai ales în localitățile mici sau în zonele greu accesibile. De asemenea, datele obținute cu ajutorul dronelor pot fi folosite în instanță ca probă legală, lucru care le conferă o dublă utilitate: atât pentru prevenție, cât și pentru sancționare. Ministrul Ilie Bolojan a declarat că Executivul pregătește inclusiv temeiul legal necesar pentru ca această metodă de control să nu se lovească de plângeri legate de invadarea vieții private. Se discută deja despre limite clare privind altitudinea de zbor, zonele interzise și modalitatea în care pot fi folosite imaginile obținute. Transparența va fi esențială, iar folosirea dronelor trebuie să fie însoțită de reglementări riguroase pentru a preveni eventualele abuzuri. Critici și riscuri: big brother sau bună guvernare? Chiar dacă ideea pare eficientă, nu toată lumea o aplaudă. Unii avertizează că utilizarea dronelor în spațiul urban poate deschide calea către supravegherea excesivă a cetățenilor. Există temeri că, sub pretextul depistării construcțiilor ilegale, autoritățile ar putea folosi dronele și în alte scopuri, invadând astfel intimitatea oamenilor. De asemenea, în lipsa unei infrastructuri digitale solide și a personalului calificat, e posibil ca multe primării să nu poată implementa această tehnologie prea curând. În plus, vor exista întotdeauna metode prin care cei cu intenții necurate să ocolească legea – de exemplu, construind în interiorul unor hale sau spații acoperite, unde dronele nu pot ajunge. Totuși, dacă implementarea va fi bine reglementată și însoțită de investiții în formarea funcționarilor locali, România ar putea face un pas curajos spre o administrație mai eficientă, mai transparentă și mai modernă. Este o soluție care poate descuraja haosul imobiliar și poate crește încrederea cetățenilor în autorități, cu condiția să fie aplicată corect și cu respectarea drepturilor fundamentale.