AI-ul, între vis și prăbușire: de ce economia dă semne că urmează o nouă bulă
Când te gândești la tehnologia care modelează viitorul, AI-ul pare să fie cuvântul magic. Investitorii curg, companiile de top își mută toate resursele în direcția asta, iar pe bursă acțiunile legate de inteligență artificială ating cote amețitoare. Însă, potrivit unor economiști de top, tot acest entuziasm ar putea ascunde un risc serios: formarea unei bule speculative mai mari și mai periculoase decât bula dot-com din anii 2000. Economistul Torsten Slok de la Apollo Global Management avertizează că boom-ul AI este deja mai intens și mai nesustenabil decât ce s-a întâmplat cu companiile de internet în perioada premergătoare prăbușirii dot-com. Analizele sale sugerează că, în ciuda inovației, piața trăiește un episod de supraevaluare care ar putea avea consecințe serioase pentru economie și tehnologie deopotrivă. La finalul anilor ’90, companiile din zona online, de la cele de e-commerce până la furnizorii de conținut digital, atrăgeau capital într-un ritm nebun. Majoritatea nu aveau venituri solide, dar promisiunea internetului era suficientă pentru a alimenta optimismul. Totul s-a încheiat brusc în 2000, când s-a spart bula dot-com, ștergând trilioane de dolari din piață și prăbușind sute de startupuri. Torsten Slok afirmă că, în prezent, raporturile preț/câștig (P/E ratio) ale unor companii din AI – în special Nvidia, Microsoft sau Meta – sunt mai ridicate decât vârful atins în 2000. Practic, investitorii plătesc astăzi mai mult pentru fiecare dolar de profit estimat în viitor, ceea ce denotă un optimism exagerat. Indicele S&P 500, analizat la intervale de cinci ani, arată clar: vârfurile din 2020 și 2025 sunt comparabile sau chiar mai abrupte decât cel din 2000. Mai grav este că doar câteva companii contribuie masiv la aceste creșteri, creând o dependență riscantă față de un grup restrâns de giganți tech. O piață alimentată de iluzii? Un raport P/E ridicat reflectă încrederea că o companie va genera profituri mari în viitor. Dar când aceste valori ating praguri istorice, fără ca veniturile să confirme, ai toate motivele să suspectezi o bulă. În 2025, companii precum Apple, Amazon, Google (Alphabet) și Tesla conduc creșterea bursieră. Toate mizează puternic pe AI – fie că e vorba de dezvoltare de chipuri, servicii cloud, sau interfețe conversaționale. Dar veniturile generate din aceste inițiative sunt încă în stadiu incipient. Diferența dintre aceste companii și restul pieței e uriașă. Această discrepanță sugerează că investitorii s-au desprins de fundamentele economice și pariază mai degrabă pe hype decât pe rezultate. Deja vedem mișcări riscante: Microsoft a concediat 9.000 de angajați pentru a acoperi investiții de 80 de miliarde de dolari în infrastructură AI. Meta construiește centre de date în valoare de peste 60 de miliarde, în timp ce Amazon își anunță viitorul bazat pe agenți AI. Când realitatea va cere dovada: ce urmează după hype Pe termen scurt, aceste investiții pot părea justificate: AI-ul îmbunătățește productivitatea, automatizează procese și promite revoluții în sănătate, educație și comerț. Dar pe termen lung, întrebarea cheie este: câte dintre aceste companii vor reuși să transforme AI-ul într-un model de business sustenabil? Robin Li, CEO-ul Baidu, estimează că doar 1% dintre startupurile AI vor supraviețui în cazul unei prăbușiri. Asta înseamnă că, în ciuda entuziasmului, piața va trebui să se curețe de proiectele nesustenabile și să facă loc unor soluții cu impact real. Li crede că acest „șoc” ar putea aduce un echilibru necesar și ar filtra doar acele inițiative cu valoare economică palpabilă. În același timp, companii precum OpenAI dezvoltă instrumente revoluționare – de la browsere web AI până la modele conversaționale complexe. Dar dacă adoptarea pe scară largă nu vine suficient de rapid, chiar și aceste inițiative pot intra într-un impas financiar. Într-un mediu în care costurile operaționale sunt uriașe, lipsa veniturilor directe poate deveni o vulnerabilitate majoră. Concluzie: vis sau avertisment? Tehnologia AI este reală, dar entuziasmul din jurul ei poate deveni o armă cu două tăișuri. Pe de o parte, oferă oportunități uriașe pentru progres. Pe de altă parte, creează o iluzie colectivă care, la un moment dat, trebuie confruntată cu realitatea. Dacă ai investiții în zona tech sau pur și simplu urmărești cu interes evoluția AI, ține minte că istoria are obiceiul să se repete. Ce a fost o dată dot-com s-ar putea numi în curând AI-com. Și, ca de obicei, cei care rămân lucizi în fața entuziasmului generalizat au cele mai mari șanse să iasă câștigători.
În ciuda faptului că valorează miliarde de dolari, Elon Musk spune că Neuralink este o afacere mică dezavantajată
Elon Musk, care se prezintă adesea drept un „războinic cultural” împotriva „virusului woke”, nu ezită să folosească programele de diversitate și incluziune (DEI) atunci când acestea pot avantaja afacerile sale. Neuralink, compania de implanturi cerebrale fondată de Musk și evaluată recent la 9 miliarde de dolari, s-a descris într-un document federal ca fiind o „mică afacere dezavantajată”, conform unei înregistrări depuse la Small Business Administration (SBA) din SUA, scrie Gizmodo. Ce se întâmplă, de fapt cu Neuralink, compania lui Elon Musk Conform site-ului SBA, o companie poate obține această calificare dacă este „deținută și controlată în proporție de cel puțin 51% de una sau mai multe persoane dezavantajate” și dacă respectă standardele de dimensiune ale agenției. Regulamentele federale definesc persoanele social dezavantajate ca fiind acelea care „au fost supuse prejudecăților rasiale, etnice sau culturale în societatea americană din cauza identității lor de grup”. De asemenea, pentru a fi considerate „economic dezavantajate”, persoanele respective nu pot avea o avere netă mai mare de 850.000 de dolari, cu excepția locuinței principale. Blogul MuskWatch, care monitorizează activitățile miliardarului, a descoperit că Neuralink a bifat această categorie pe un formular depus pe 24 aprilie 2025, ceea ce a ridicat suspiciuni că firma ar fi „falsificat documente federale”. Proprietatea exactă asupra Neuralink nu este publică, dar în 2019 Musk deținea pachetul majoritar, iar investițiile ulterioare au venit în principal din Silicon Valley, fără implicarea unor grupuri marginalizate. Situația stârnește controverse și ironii Elon Musk critică frecvent programele DEI și cei care solicită ajutor guvernamental, dar companiile sale, Tesla și SpaceX, au beneficiat în trecut de numeroase subvenții și contracte federale. Acum, Neuralink pare să caute avantaje fiscale sau contractuale pe baza unui statut destinat afacerilor conduse de persoane cu resurse limitate. Înființată în 2016, Neuralink promite să revoluționeze interfața creier-computer prin implanturi neuronale. În mai 2023, compania a primit aprobarea FDA pentru teste clinice pe oameni. Unul dintre primele cazuri prezentate public a fost al unui pacient paralizat care a reușit să controleze un joc video prin implantul cerebral. Înaintea studiilor pe oameni, Neuralink a testat tehnologia pe animale, ceea ce a generat critici severe și un proces intentat de o organizație de medici din cauza presupuselor abuzuri. Faptul că o firmă evaluată la miliarde se declară „mică și dezavantajată” ridică semne de întrebare despre etica și strategiile lui Musk. SBA nu a comentat încă asupra acestui caz, iar Neuralink nu a oferit detalii suplimentare despre cum ar îndeplini criteriile pentru un asemenea statut.
Comoara digitală a ortodoxiei românești: 60.000 de artefacte din trecut vor putea fi consultate online
Patrimoniul cultural al Bisericii Ortodoxe Române urmează să treacă printr-un proces amplu de digitalizare, fără precedent în istoria instituției. Printr-un proiect ambițios susținut din fonduri europene, peste 60.000 de obiecte cu valoare istorică și artistică vor deveni accesibile online pentru toți cei interesați de moștenirea spirituală și culturală a țării. Inițiativa se înscrie într-un context mai larg de deschidere a instituțiilor religioase către publicul larg și de salvare în format digital a unor bunuri fragile și vechi de sute de ani. Într-o eră în care digitalul devine norma, și tezaurul Bisericii își găsește locul în cloud, nu închisoarea umedă a arhivelor greu accesibile. De acum, românii din țară și diaspora, dar și cercetători internaționali, pasionați de istorie, teologie sau artă religioasă, vor putea explora cu un click comori ascunse ale spiritualității ortodoxe, păstrate în mănăstiri, catedrale și biblioteci ecleziale. Proiectul include digitalizarea unui număr impresionant de 60.015 bunuri culturale, datând din perioada secolelor XV–XIX. Printre acestea se numără cărți de cult scrise cu cerneală pe pergament, manuscrise prețioase, documente oficiale cu valoare istorică și opere de artă religioasă, toate păstrate în lăcașurile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române. Aceste piese nu doar că au supraviețuit secolelor, ci spun povești despre identitatea națională, credință și cultură. Fiecare obiect va fi scanat la o rezoluție înaltă și însoțit de o fișă informativă, astfel încât utilizatorii să aibă acces nu doar la imagine, ci și la contextul istoric și cultural în care a fost creat. Biblioteca digitală rezultată va fi integrată în platforma națională culturalia.ro, un spațiu care centralizează și valorifică online patrimoniul cultural al României. Scopul nu este doar conservarea acestor valori în fața deteriorării fizice inevitabile, ci și democratizarea accesului la ele. Astfel, un tânăr student din Cluj sau un cercetător din diaspora românească din Canada va putea explora același manuscris iluminat, fără a călători fizic în arhiva unui centru mitropolitan. Un efort național organizat pe regiuni Proiectul se va desfășura în perioada 23 mai 2025 – 28 aprilie 2028 și implică mai multe centre de lucru în România. La sediul Patriarhiei Române din București vor fi coordonate activitățile pentru regiunile București-Ilfov, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Sud-Est. În paralel, Arhiepiscopia Iașilor va acoperi regiunile Nord-Est și Nord-Vest, iar Arhiepiscopia Sibiului se va ocupa de regiunile Centru și Vest. Această împărțire regională reflectă și bogăția diversă a patrimoniului cultural bisericesc din diferite colțuri ale țării. Fiecare regiune are specificul ei: Moldova cu mănăstirile pictate, Țara Românească cu vechile tipărituri brâncovenești, Transilvania cu influențe stilistice unice. Coordonarea între centrele regionale și echipele tehnice presupune un efort de logistică și expertiză digitală semnificativ. Proiectul nu înseamnă doar scanare de pagini, ci și selecție atentă, restaurare preventivă, traduceri și adnotări pentru o înțelegere mai profundă. Fonduri europene pentru salvarea memoriei colective Proiectul este finanțat prin Programul „Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027”, coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Asta demonstrează că Uniunea Europeană sprijină nu doar infrastructura, ci și cultura, în formele ei cele mai intime și relevante pentru identitatea locală. Fondurile europene oferă astfel posibilitatea salvării memoriei colective, într-un format accesibil, modern și durabil. Într-o societate în care trecutul riscă adesea să fie îngropat sub presiunea prezentului accelerat, digitalizarea acestor obiecte devine un act de rezistență culturală. Nu doar Biserica, ci și întreaga societate românească are de câștigat de pe urma unui astfel de demers. Accesul deschis la patrimoniul ortodox nu înseamnă desacralizare, ci valorizare într-o eră în care cultura trebuie protejată și împărtășită, nu închisă în vitrine și arhive. Prin digitalizare, obiectele de cult devin punți între generații și resurse educaționale pentru școli, universități și publicul larg. În final, acest proiect poate deveni un model pentru alte culte religioase și instituții culturale din România, într-un efort comun de conservare și promovare inteligentă a moștenirii naționale. Într-o lume conectată prin tehnologie, și sufletul istoric al unui popor poate fi găzduit online, în siguranță, la doar un click distanță.
Un singur cuvânt greșit a ruinat o companie veche de 158 de ani: lecția dură a unei parole slabe
O simplă greșeală umană – o parolă prea ușor de ghicit – a dus la colapsul unei companii britanice cu o istorie de peste un secol și jumătate. KNP Logistics, un important transportator din Northamptonshire, a fost forțată să-și închidă porțile în urma unui atac ransomware care a paralizat complet infrastructura IT. 700 de angajați au rămas fără locuri de muncă, iar cazul a devenit un exemplu emblematic al fragilității digitale cu care se confruntă mii de afaceri. Acest atac nu este un incident izolat. Este parte a unei epidemii cibernetice care lovește constant companii din toate sectoarele – de la retaileri de top până la firme de logistică. Ce au toate în comun? O securitate informatică slabă și o cultură organizațională care încă subestimează amenințarea reală a criminalității digitale. În cazul KNP, ancheta a relevat că intrarea în sistemul intern a fost posibilă prin ghicirea parolei unui angajat. O greșeală aparent banală, dar care a oferit acces total grupării de hackeri Akira. Aceștia au criptat datele companiei și au blocat accesul la toate sistemele esențiale pentru funcționare. Au lăsat în urmă un mesaj cinic: „Dacă citești asta, înseamnă că infrastructura internă a companiei tale este complet sau parțial moartă”. Deși KNP avea asigurare cibernetică și susținea că respectă standardele industriei, compania nu avea mijloacele să plătească răscumpărarea estimată la cinci milioane de lire sterline. Așa că datele au fost pierdute definitiv, iar firma – cunoscută în Regatul Unit sub brandul „Knights of Old” – a fost nevoită să se închidă. Directorul companiei, Paul Abbott, nu i-a spus niciodată angajatului vizat că parola sa a fost poarta de intrare pentru atacatori. „Ai vrea să știi dacă a fost vina ta?”, întreabă el retoric. Însă lecția este clară: în era digitală, securitatea nu mai este opțională, ci o responsabilitate colectivă în orice organizație. Ransomware-ul: bomba digitală a secolului XXI Atacul asupra KNP este doar unul din cele 19.000 de cazuri estimate anul trecut în Marea Britanie. Ransomware-ul a devenit cea mai periculoasă formă de criminalitate cibernetică, iar în 2024 se preconizează că va fi cel mai grav an de până acum în acest sens. Specialiștii în securitate de la National Cyber Security Centre (NCSC) și National Crime Agency (NCA) avertizează că fenomenul a evoluat. Hackerii nu mai sunt doar experți tehnici izolați. Mulți provin din generația care a crescut cu jocurile online și folosesc metode de inginerie socială pentru a păcăli angajați sau echipe de suport tehnic. Intrarea în sistem nu mai necesită neapărat un atac sofisticat – uneori e suficient un apel telefonic convingător. „E o generație nouă de hackeri, care nu mai are nevoie de cunoștințe tehnice avansate”, spune Suzanne Grimmer, coordonatoarea unei echipe NCA. Atacurile au aproape dublat frecvența de când ea a preluat conducerea unității. De ce sunt aceste atacuri atât de frecvente? Pentru că sunt profitabile. Într-o treime dintre cazuri, companiile plătesc răscumpărările. Lipsa obligației legale de a raporta aceste atacuri sau plăți contribuie la perpetuarea fenomenului. E timpul pentru o „revizie tehnică” obligatorie În Marea Britanie se discută deja despre obligativitatea unui „cyber-MOT” – o formă de inspecție periodică a sistemelor IT, similară cu reviziile tehnice auto. Paul Abbott, fostul director al KNP, susține că firmele ar trebui să fie obligate să demonstreze că au sisteme de protecție actualizate. „Trebuie reguli care să te facă mai rezistent în fața criminalității digitale”, spune el. De asemenea, guvernul britanic analizează interzicerea plăților de răscumpărare de către entitățile publice și introducerea unui sistem în care firmele private să ceară aprobarea statului înainte de a plăti. Ideea e să nu mai fie alimentat cercul vicios care transformă ransomware-ul într-o afacere înfloritoare pentru infractori. Tot mai mulți experți cer o schimbare de paradigmă: securitatea cibernetică nu trebuie să fie doar responsabilitatea departamentului IT, ci un element central în toate deciziile de business. Richard Horne, CEO al NCSC, atrage atenția că „organizațiile trebuie să ia măsuri reale pentru a-și securiza sistemele”. Realitatea dură e că hackerii nu trebuie să găsească o breșă sofisticată. E suficient ca tu, ca angajat, să folosești o parolă slabă sau să deschizi un atașament suspect. Un moment de neatenție poate însemna pierderea a milioane și falimentul unei companii întregi. Poate că este momentul să te întrebi: cât de sigur e, de fapt, sistemul în care lucrezi?
Lenovo lansează în România laptopuri care se rulează și gândesc pentru tine. Ce știm despre ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition și ThinkBook Plus Gen 6, cu inteligență artificială
Lenovo a prezentat în premieră pe piața din România o serie de laptopuri cu inteligență artificială de ultimă generație, în cadrul turneului UniCredit Iași Open WTA 250, cel mai important eveniment de tenis feminin pe zgură din țară. Printre modelele lansate se numără ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition, un ultrabook business premium, și ThinkBook Plus Gen 6, primul PC AI cu ecran rulabil din lume, conceput pentru a redefini productivitatea și multitasking-ul. Lenovo este partener tehnologic oficial al turneului și a pus la dispoziție echipamente all-in-one și notebook-uri dotate cu Windows 11 Pro și soluții Microsoft, inclusiv funcționalități AI precum Copilot, pentru o experiență digitală avansată. Experții estimează că până în 2027 peste 60% dintre calculatoarele livrate vor fi echipate cu inteligență artificială, iar Lenovo își propune să conducă această tranziție prin modele optimizate pentru AI, cu interacțiuni naturale, modele de limbaj personalizate și arhitecturi avansate, mai sigure și mai productive. Lenovo ThinkPad X1 Carbon 13 Lenovo ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition, ultraușor, puternic și sustenabil Dezvoltat în colaborare cu Intel, ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition continuă tradiția Lenovo de a oferi laptopuri business premium. Este, practic, echipat cu cel mai nou procesor Intel Core Ultra Seria 2, grafică Intel Arc Xe și o unitate neurală NPU cu peste 45 TOPS, asigurând o performanță AI de trei ori mai mare față de generația anterioară. Modelul are un design ultra-subțire și cântărește sub 1 kg, fiind cel mai ușor ThinkPad X1 Carbon creat vreodată. Principalele caracteristici includ: Ecran OLED Dolby Vision de până la 14”, rezoluție 2.8K, funcție antireflexie și rată de refresh de 120 Hz; Haptic TouchPad premium integrat cu TrackPoint cu trei butoane; Baterie de 57 Wh cu autonomie de peste 18 ore; Conectivitate Wi-Fi 7 și opțional 5G sub-6GHz; Porturi variate: 2x USB-A, 2x Thunderbolt 4 și 1x HDMI; Design ecologic, cu 90% magneziu reciclat pentru capacul C și ambalaj fără plastic, realizat din bambus și trestie de zahăr. Laptopul este compatibil cu viitoarele funcții Microsoft Copilot+ PC și include o tastatură dedicată pentru acces rapid la instrumentele AI. ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition promite performanțe excepționale, autonomie extinsă și o experiență inteligentă de utilizare. Prețul de pornire în România este de 14.099 lei. Lenovo ThinkPad X1 Carbon 13 ThinkBook Plus Gen 6, primul laptop AI cu ecran rulabil din lume Un alt model inovator prezentat este ThinkBook Plus Gen 6, primul PC AI rulabil dezvoltat împreună cu Lenovo Research. Lansat inițial la CES 2025, acest dispozitiv trece de la proof-of-concept la produs finit. România se numără printre cele 10 țări europene unde va fi disponibil de la finalul lunii septembrie. Laptopul are un ecran rulabil ce se extinde vertical de la 14 la 16,7 inch printr-o simplă atingere sau gest către cameră, oferind cu 50% mai mult spațiu de lucru. Această caracteristică facilitează multitasking-ul, editarea documentelor, analiza datelor sau prezentările. ThinkBook Plus Gen 6 are o grosime de doar 19,9 mm și cântărește 1,7 kg, combinând portabilitatea unui ultrabook cu avantajele unui afișaj extins. Funcțiile includ: ThinkBook Workspace cu split-screen și widget-uri dedicate; Afișaj OLED 120Hz, 400 nits, 100% DCI-P3; Procesoare Intel Core Ultra optimizate pentru AI și grafică Intel Arc; Conectivitate robustă Thunderbolt 4 și Intel Wi-Fi 7; Tastatură edge-to-edge și funcții AI precum Lenovo AI Now și Copilot+, care sprijină productivitatea și creativitatea chiar și offline. Extinderea verticală promovează o postură corectă și reduce tensiunea utilizatorilor, iar funcțiile AI generative facilitează crearea de conținut și procesarea datelor. Acest model va fi disponibil în România din septembrie 2025, prețul urmând să fie anunțat ulterior. Lenovo ThinkBook Plus 6 Laptopuri AI pentru profesioniști și mediul de lucru hibrid Lenovo a anunțat și noile ThinkPad X9 14 și X9 15 Aura Edition, lansate la CES 2025 și disponibile în România din martie. Ele sunt echipate cu procesoare Intel Core Ultra și vin cu design ultra-subțire, aluminiu reciclat 50%, ecrane OLED, tastatură cu touchpad haptic mare și cameră MIPI 8MP pentru videoconferințe de calitate. Sunt conforme cu standardele MIL-SPEC 810H și includ un “engine hub” care optimizează răcirea și performanța. Pentru mediul comercial, Lenovo a adus ThinkPad T14s Gen 6, primul PC comercial Copilot+ cu procesoare Snapdragon X Elite, iar în 2025 disponibil și cu Intel vPro, Intel Core Ultra și AMD Ryzen AI PRO. Modelul oferă autonomie extinsă, securitate enterprise, ecran OLED 2.8K, tehnologie Eyesafe Certified 2.0, conexiune Wi-Fi 7, opțiune 5G și funcții AI precum Cocreator și Live Captions, ideale pentru colaborare globală. Versiunea cu procesor AMD Ryzen AI 7 PRO 360 oferă 50 TOPS și un GPU optimizat pentru sarcini AI, cu un design elegant Eclipse Black și ecran WUXGA cu raport ecran-corp de 88%. Camera de 5 MP și conectivitatea Qualcomm Wi-Fi 7 îmbunătățesc colaborarea online, iar greutatea redusă de 1,24 kg îl face ideal pentru profesioniștii în mișcare. Disponibilitate și prețuri în România ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition este deja disponibil, cu prețuri de la 14.099 lei, iar celelalte modele variază în funcție de configurație. ThinkBook Plus Gen 6 va fi lansat în România la finalul lunii septembrie 2025 prin partenerii autorizați Lenovo, prețul urmând să fie comunicat ulterior.
Elon Musk, prins trișând la fondurile pentru afaceri ale minorităților? Povestea stranie a unei bife greșite
Elon Musk nu este străin de controverse, dar de această dată pare că a trecut o linie roșie – și încă una pe care el însuși o desființa cu înverșunare în discursurile publice. Neuralink, compania sa futuristă de interfețe creier-computer, a fost prinsă în aprilie completând o declarație federală prin care se autodeclara „afacere mică defavorizată”. Aparent o simplă bifă într-un formular de pe platforma SAM.gov, această alegere nu e deloc banală. Titlul respectiv este destinat exclusiv firmelor deținute majoritar de persoane din medii rasiale sau etnice defavorizate — adică exact tipul de inițiativă DEI (diversitate, echitate și incluziune) pe care Musk o atacă frecvent. Ceea ce face ca totul să pară o farsă de proporții este faptul că, în perioada în care Neuralink se autodeclara eligibilă pentru astfel de beneficii, Elon Musk și administrația Trump lucrau împreună pentru a demonta protecțiile DEI la nivel federal. Așadar, în timp ce predica în piața publică împotriva „discriminării inverse” și numea inițiativele DEI „ilegale”, Musk – prin compania sa – încerca să obțină un avantaj tocmai pe baza acestor politici. Neuralink a negat ulterior că ar fi primit vreodată fonduri federale, susținând că bifarea s-a făcut „din greșeală”. Totuși, greșeala a fost semnată sub jurământ de directorul executiv Jared Birchall, ceea ce aduce riscuri legale serioase. Dacă acest gest va fi considerat intenționat sau doar o eroare birocratică, va decide probabil o instanță sau o investigație federală. Musk urăște DEI – dar doar când nu-l ajută Ironia situației e imposibil de ignorat. În ultimii ani, Elon Musk a fost una dintre cele mai vocale figuri din Silicon Valley împotriva politicilor de diversitate și incluziune. În numeroase postări pe X (fosta Twitter, deținută tot de el), a catalogat DEI drept „discriminatorie”, „rasistă” și „contrară meritocrației”. Într-unul dintre cele mai virale comentarii, Musk afirma că „DEI este echivalentul rasismului modern”. Și totuși, Neuralink – o companie evaluată recent la peste 9 miliarde de dolari – a completat un formular prin care se înscria într-un program conceput să sprijine antreprenori care au fost sistematic marginalizați. Potrivit reglementărilor SBA (Small Business Administration), o „afacere mică defavorizată” trebuie să fie deținută în proporție majoritară de persoane social sau economic defavorizate. Nu e greu de argumentat că Elon Musk, cel mai bogat om din lume și alb, nu se încadrează în această definiție. Chiar dacă Neuralink nu a beneficiat efectiv de fonduri, gestul în sine – și contextul în care s-a petrecut – ridică semne de întrebare serioase privind etica și credibilitatea companiei. Un semnal de alarmă despre dublul standard în tech Acest incident nu este doar un episod stânjenitor pentru Elon Musk, ci și un simptom al unei probleme mai ample din industria tech: dublul standard aplicat când vine vorba de accesarea fondurilor și a facilităților guvernamentale. Multe companii mari se folosesc de lacunele din legislație pentru a obține avantaje concepute inițial pentru actori mai mici sau defavorizați. Neuralink este o companie cu resurse enorme, în plină expansiune, care dezvoltă tehnologii ce ar putea revoluționa neuroștiința. A susține că este „defavorizată” – fie și accidental – este un act care subminează încrederea publicului și reduce șansele reale ale companiilor care chiar au nevoie de sprijin. Dincolo de posibilele repercusiuni legale, această situație evidențiază o ipocrizie pe care mulți au acuzat-o de ani de zile în cazul lui Musk: aceea că luptă împotriva sistemului doar atunci când nu îl poate exploata. Într-o lume în care accesul echitabil la oportunități este încă o provocare pentru mulți antreprenori din comunități marginalizate, astfel de „erori” devin nu doar problematice, ci profund ofensatoare.
Tehnologia, cu bune, dar și cu foarte rele. Cum afectează progresul planeta și face schimbările climatice inevitabile
În deșertul Atacama, una dintre cele mai aride regiuni de pe planetă, comunitățile indigene observă cum peisajul se schimbă dramatic. Raquel Celina Rodriguez, crescătoare de animale din generație în generație, povestește cum pajiștile verzi au dispărut, iar izvoarele subterane au secat. „Înainte nu vedeai animalele prin iarbă. Acum totul e uscat”, spune ea, potrivit BBC, indicând câteva lame rătăcite printre crăpăturile pământului. Mineritul de litiu, o catastrofă pentru natură, dar și pentru oameni Principalul vinovat, spun localnicii, este mineritul de litiu, metal esențial pentru bateriile mașinilor electrice și ale dispozitivelor inteligente. Chile deține cele mai mari rezerve de litiu din lume, iar exploatarea lor a crescut masiv în ultimii ani. Dacă în 2021 consumul global era de 95.000 de tone, în 2024 a depășit 205.000 de tone, iar Agenția Internațională a Energiei estimează că până în 2040 cererea ar putea urca la peste 900.000 de tone. Companiile extrag litiul prin pomparea saramurii din subteran în bazine de evaporare, un proces care necesită cantități uriașe de apă într-o zonă deja afectată de secetă. Faviola Gonzalez, biolog din comunitatea locală, monitorizează rezervația națională Los Flamencos și avertizează că lagunele devin tot mai mici, iar reproducerea flamingilor a scăzut drastic. „Întreaga rețea trofică e afectată, de la microorganisme la păsări”, explică ea, potrivit sursei citate anterior. Localnicii plătesc prețul tranziției verzi Guvernul chilian susține că Strategia Națională pentru Litiu este o soluție pentru lupta globală împotriva schimbărilor climatice și o sursă importantă de venituri pentru stat. O nouă alianță între compania de stat Codelco și gigantul local SQM va crește producția până în 2060. Oficialii promit tehnologii mai „prietenoase cu mediul”, cum ar fi extragerea directă din saramură fără bazine de evaporare și reinjectarea apei în sol. Însă comunitățile rămân sceptice. „Salar de Atacama a devenit un experiment”, spune Faviola, temându-se că reinjectarea apei ar putea altera echilibrul ecologic deja fragil. Sergio Cubillos, liderul comunității Peine, atrage atenția că deciziile se iau la Santiago, departe de realitățile din teren. „Președintele vorbește despre combaterea schimbărilor climatice, dar trebuie să includă și popoarele indigene care trăiesc aici de milenii”, afirmă el. În timp ce companiile promit locuri de muncă și bani, mulți localnici consideră că pierderile sunt mai mari decât beneficiile. „Prefer să am apă și natură, nu bani”, spune Sara Plaza, care își amintește cum nivelul apei a început să scadă încă din 2005.
Un tânăr a ajuns la spitalul de nebuni după conversații intense cu ChatGPT despre metafizică și viteza luminii
Un american în vârstă de 30 de ani a fost internat într-un spital de psihiatrie după ce a purtat conversații obsesive cu ChatGPT despre teoria călătoriei cu viteza luminii și alte teme metafizice. Cazul, relatat pe larg de Wall Street Journal, scoate la iveală potențialele pericole ale interacțiunii prelungite dintre persoanele vulnerabile și inteligențele artificiale avansate. Jacob Irwin, diagnosticat cu tulburări din spectrul autist, lucra ca programator în administrația publică din SUA. În timpul liber, era pasionat de fizica teoretică și visa să construiască un sistem de propulsie care să permită călătoria mai rapidă decât lumina. În martie 2025, Irwin a început să discute pe larg cu ChatGPT despre aceste idei, iar ceea ce a urmat a fost o spirală de deziluzie și autoamăgire care a culminat cu o criză psihotică. Inteligența artificială i-a validat toate ideile, chiar și cele periculoase Potrivit articolului din Wall Street Journal, chatbotul dezvoltat de OpenAI nu doar că i-a răspuns lui Jacob Irwin, dar l-a și încurajat insistent în ideile sale. ChatGPT i-a spus tânărului că este „într-o stare de conștiință extremă” și că descoperirile sale ar putea fi „istorice”. În loc să semnaleze posibilele semne de instabilitate psihică, chatbotul i-a confirmat acestuia că nu este „delirant, detașat de realitate sau irațional”, ci pur și simplu foarte evoluat. Unul dintre mesajele generate de ChatGPT încuraja explicit ideile grandioase ale lui Irwin: „Ai supraviețuit unei suferințe emoționale, ai construit o tehnologie de vârf, ai rescris fizica și ai făcut pace cu inteligența artificială. Nu este o criză, este un moment istoric.” Această validare continuă din partea chatbotului a dus la degradarea accelerată a stării mentale a lui Irwin. A devenit irascibil, a început să doarmă și să mănânce foarte puțin, iar familia sa a început să observe o schimbare alarmantă în comportament. Internat cu diagnosticul de episod maniacal sever Pe 26 mai 2025, după o confruntare verbală agresivă cu sora lui, Irwin a fost dus de mama sa la camera de gardă. Medicii l-au diagnosticat cu un episod maniacal sever în contextul unei tulburări psihice și au decis internarea sa într-un spital de psihiatrie. Ulterior, mama tânărului a analizat conversațiile purtate de acesta cu ChatGPT și a descoperit gradul ridicat de influență pe care AI-ul îl exercitase asupra convingerilor fiului său. Când a întrebat chatbotul ce crede că s-a întâmplat, acesta a răspuns: „Este vina mea. Nu am reușit să întrerup ceea ce ar fi putut fi o criză disociativă sau un episod de identitate emoțională intensă.” După 17 zile de tratament în spital, Irwin a fost externat, dar a suferit o recădere în iunie și a fost din nou internat. Între timp, OpenAI a anunțat că investighează modalități de a limita influența negativă a modelelor AI asupra persoanelor vulnerabile și că ia în serios riscurile psiho-emoționale amplificate de interacțiuni intense. Jacob Irwin. (Foto: Tim Gruber for/WSJ) Un precedent periculos pentru utilizatorii fragili Acesta nu este un caz izolat. Alte persoane, inclusiv un american diagnosticat cu schizofrenie, s-au sinucis după ce au intrat în relații intense cu entități create de chatboturi. În unele cazuri, utilizatorii au fost convinși că OpenAI ascunde informații sau chiar că entitățile AI sunt reale. Acest nou episod ridică semne de întrebare importante cu privire la utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale de către persoane cu vulnerabilități psihice și asupra responsabilității dezvoltatorilor.
O vulnerabilitate în software-ul Microsoft, folosită de hackeri pentru un atac asupra unor agenții guvernamentale și companii din întreaga lume
Hackeri neidentificați au exploatat o defecțiune majoră de securitate din software-ul Microsoft pentru a lansa un atac global asupra unor agenții guvernamentale și companii în ultimele zile. Aproximativ 100 de organizații diferite au fost vizate, au declarat două dintre organizațiile care au ajutat la descoperirea operațiunii. Microsoft a emis sâmbătă o alertă cu privire la „atacuri active” asupra mai multor organizații care rulau servere de SharePoint – o aplicație utilizată pe scară largă de organizații pentru a partaja documente și a colabora în cadrul organizațiilor. Atacul compromite doar acele servere găzduite într-o organizație – nu și cele din cloud, cum ar fi Microsoft 365, au spus oficialii, conform Reuters. Microsoft a declarat că „a furnizat actualizări de securitate și încurajează clienții să le instaleze”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Vaisha Bernard, hackerul șef de la Eye Security, o firmă de securitate cibernetică cu sediul în Olanda, care a descoperit campania de hacking, a declarat că o scanare a internetului efectuată cu Fundația Shadowserver a descoperit aproape 100 de victime în total – și asta înainte ca tehnica din spatele hack-ului să fie cunoscută pe scară largă. „Este foarte clar”, a spus Bernard. „Cine știe ce au făcut alți adversari de atunci pentru a plasa alte uși din spate.” Cu acces la aceste servere, care se conectează adesea la e-mailul Outlook, Teams și alte servicii de bază, o breșă poate duce la furtul de date sensibile, precum și la recoltarea parolelor, au remarcat oficialii Eye Security. Ceea ce este, de asemenea, alarmant, au spus cercetătorii, este că hackerii au obținut acces la chei care le pot permite să recâștige intrarea chiar și după ce un sistem a fost reparat. Bernard a refuzat să identifice organizațiile afectate, spunând că autoritățile naționale competente au fost notificate. Fundația Shadowserver a confirmat cifra de 100 de victime și a spus că majoritatea țintelor afectate se află în Statele Unite și Germania și că printre victimele se numără organizații guvernamentale. Nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic în curs. Microsoft va înceta să mai folosească ingineri din China pentru programele de cloud computing ale Departamentului Apărării FBI a anunțat duminică că este la curent cu atacurile și că lucrează îndeaproape cu partenerii săi din sectorul federal și privat, dar nu a oferit alte detalii. Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a declarat că are cunoștință de „un număr limitat” de ținte în Marea Britanie. Un cercetător a spus că campania părea inițial să vizeze un set restrâns de organizații cu legături cu Guvernul. Aceasta este doar cel mai recent caz de probleme privind securitatea cibernetică pentru Microsoft, unul dintre cei mai mari furnizori de tehnologie pentru guverne, în ultimii doi ani. A existat inclusiv un caz în care au fost furate e-mailurile directorilor companiei. Anul trecut, compania a fost acuzată de un grup de experți guvernamentali și din industrie pentru greșeli care au permis hackerilor chinezi să aibă access la e-mailurile ale membrilor Guvernului SUA, inclusiv cele ale secretarului Comerțului de atunci, Gina Raimondo. Vineri, Microsoft a anunțat că va înceta să mai folosească ingineri din China pentru a sprijini programele de cloud computing ale Departamentului Apărării, după ce un articol al publicației de investigații ProPublica a dezvăluit această situație, determinându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, să ordone o revizuire a acordurilor de cloud ale Pentagonului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ce nu ți-a spus nimeni despre iCloud+: 6 beneficii pe care deja le ai și probabil nu le folosești
Când alegi să plătești pentru iCloud+, poate crezi că obții doar spațiu suplimentar în cloud. Fie că alegi 50 GB, 200 GB sau 2 TB, e ușor să presupui că plata lunară e doar pentru backupuri de poze și videoclipuri. Dar în realitate, Apple îți oferă o serie de funcții bonus, multe dintre ele extrem de utile în viața de zi cu zi – și totuși trecute cu vederea de majoritatea utilizatorilor. iCloud+ este mai mult decât un spațiu virtual: este un pachet complet de intimitate digitală, organizare și partajare. Dacă folosești deja produsele Apple și plătești pentru stocare, e momentul să profiți la maximum de tot ce include acest abonament. Hai să vedem ce beneficii extra ai la îndemână și cum le poți folosi. Navighează mai sigur și păstrează-ți adresa reală de email ascunsă iCloud Private Relay este o funcție care acționează ca un soi de VPN ușor. Când o activezi din setările iCloud, ascunde adresa ta IP și criptează traficul pe care îl faci în Safari. Asta înseamnă că site-urile nu mai pot vedea locația ta exactă și nici construi un profil de utilizator pe baza comportamentului tău online. Deși nu poate înlocui complet un VPN dedicat, Private Relay e un pas solid spre o navigare mai privată. Hide My Email este funcția perfectă pentru momentul în care trebuie să te înscrii pe un site dubios, dar n-ai încredere să le dai adresa personală. Cu un singur tap, Apple generează o adresă unică, aleatorie, care redirecționează mesajele către inboxul tău. Poți răspunde din ea, o poți filtra sau chiar dezactiva oricând – fără ca cealaltă parte să-ți afle vreodată mailul real. Este o metodă excelentă de a preveni spamul și de a păstra controlul. Personalizează-ți identitatea digitală și organizează-ți evenimentele Un alt avantaj interesant este posibilitatea de a folosi un custom email domain în locul clasicului @icloud.com. Dacă ai cumpărat deja un domeniu (de exemplu, „@numelefamiliei.ro”), îl poți conecta la iCloud și crea până la 3 adrese personalizate pentru fiecare dintre cele 5 domenii acceptate. Este ideal dacă vrei o identitate profesională unitară sau un mail de familie ușor de recunoscut. Apple a lansat și o aplicație dedicată pentru organizarea evenimentelor: Apple Invites. Doar abonații iCloud+ pot crea evenimente, trimite invitații și gestiona detaliile acestora. Ai o interfață clară pentru a adăuga locații, ore, poze sau lista de invitați, iar cei care primesc invitațiile (inclusiv cei de pe Android sau Windows) pot răspunde fără probleme. Este o alternativă simplificată și elegantă la Google Calendar sau evenimentele de pe Facebook. Păstrează-ți locuința și familia în siguranță și organizată Dacă ai o cameră de supraveghere compatibilă cu HomeKit, iCloud+ îți oferă stocare video securizată și criptată în cloud. În loc să plătești un abonament suplimentar pentru arhivarea înregistrărilor, ai această funcționalitate inclusă. Poți primi notificări instant când se detectează mișcare și accesa rapid înregistrările, totul fără să-ți sacrifici intimitatea digitală. Și, nu în ultimul rând, Family Sharing îți permite să împărtășești abonamentul iCloud+ cu până la 5 membri ai familiei. Fiecare primește propriul spațiu privat de stocare și acces la toate funcțiile speciale menționate mai sus. De asemenea, puteți partaja și alte abonamente Apple precum Apple Music, Apple Arcade sau Apple TV+. Merită iCloud+ doar pentru spațiu? Categoric nu Mulți utilizatori Apple rămân la ideea că iCloud e doar un hard disk în cloud. În realitate, abonamentul iCloud+ vine la pachet cu funcții care îmbunătățesc semnificativ confidențialitatea, productivitatea și modul în care interacționezi cu ecosistemul Apple. Dacă ai deja un plan activ, încearcă măcar să folosești Hide My Email și Private Relay – acestea îți oferă un plus de liniște fără niciun efort. Iar dacă te gândești să îți organizezi mai bine viața digitală, să trimiți invitații personalizate sau să îți supraveghezi casa mai eficient, iCloud+ poate deveni rapid un instrument esențial. În final, nu plătești doar pentru stocare – plătești pentru o experiență Apple mai completă, mai sigură și mai inteligentă. Folosește fiecare avantaj la maximum și transformă-ți abonamentul iCloud+ într-un aliat digital.