Etichetă: TEHNOLOGIE

Inteligența artificială a poluat deja internetul într-un mod inimaginabil. Cum s-ar putea să i se întoarcă, dar până atunci suferim noi

De la lansarea ChatGPT și apariția în lanț a altor modele generative similare, internetul a fost invadat de conținut creat automat, o situație care deja provoacă efecte negative asupra evoluției inteligenței artificiale. Modelele actuale de AI sunt antrenate pe date existente în mediul online, texte, imagini, coduri și alte forme de conținut, dar, odată ce aceste date sunt „contaminate” de alte rezultate generate de AI, ciclul de învățare se degradează, scrie Futurism. Această acumulare de conținut artificial duce la ceea ce specialiștii numesc colaps al modelului: în loc ca AI-ul să învețe din surse autentice, sfârșește prin a copia greșelile și limitările altor sisteme automate. Rezultatul? Un fel de ecou perpetuu al propriei superficialități, care reduce calitatea rezultatelor și transformă dezvoltarea AI într-un joc distorsionat de „telefon fără fir”. Un efect concret al acestei tendințe se observă deja în tehnologiile de tip retrieval-augmented generation (RAG), unde modelele AI completează cunoștințele interne cu informații extrase în timp real de pe internet. Însă și aceste surse online devin tot mai frecvent marcate de conținut artificial, ceea ce duce la un risc crescut de răspunsuri incorecte sau chiar nesigure. Valorificarea „datelor curate” și riscurile unei epoci digitale contaminate Maurice Chiodo, cercetător la Centrul pentru Studiul Riscurilor Existențiale din cadrul Universității Cambridge, atrage atenția că datele neafectate de AI, adică acelea dinainte de anul 2022, vor deveni tot mai prețioase. El compară această situație cu cererea pentru oțelul produs înainte de primele teste nucleare din 1945, folosit astăzi în echipamente medicale sensibile. O paralelă sugestivă care ilustrează cât de dificil va fi, în viitor, să mai găsim informații nealterate digital. Într-o lucrare co-semnată în 2024 alături de profesorul Rupprecht Podszun, Chiodo susține necesitatea unor „surse curate de date” pentru a garanta o competiție echitabilă între dezvoltatorii de AI. În lipsa unor reguli clare, situația va deveni tot mai gravă Fără acest control, doar companiile care au avut acces la datele pre-AI vor putea construi modele performante, în timp ce ceilalți vor fi nevoiți să „sape” într-un internet deja infestat. Totodată, curățarea acestor date post-2022 se dovedește a fi nu doar dificilă, ci și extrem de costisitoare — în unele cazuri, poate chiar imposibilă. Etichetarea conținutului generat de AI ar putea ajuta, însă aplicarea unor astfel de reglementări rămâne un obstacol major, mai ales într-un sector reticent la intervenții legislative. În timp ce industria tehnologică continuă să avanseze cu pași mari, riscul de autodistrugere devine tot mai real. Poluarea digitală provocată de AI afectează deja instrumentele care ar trebui să fie cele mai performante. Iar dacă nu se vor lua măsuri clare pentru a separa conținutul original de cel generat artificial, viitorul dezvoltării inteligenței artificiale ar putea fi mai fragil decât ne imaginăm.

Cum să îți protejezi backup-urile de atacurile ransomware sofisticate. Soluții care îți fac viața mai ușoară, dar și mai sigură

Atacurile ransomware au evoluat din simple tentative de blocare a accesului la date în campanii extrem de bine coordonate, ce vizează mai întâi și mai ales sistemele de backup, ultima ta linie de apărare. Înainte de a cripta mediul de producție, atacatorii vizează backup-urile pentru a-ți bloca orice posibilitate de recuperare, crescând astfel șansele ca victimele să plătească răscumpărarea cerută. Aceste atacuri sunt planificate meticulos pentru a anula orice apărare: atacatorii dezactivează agenții de backup, șterg snapshot-uri, modifică politicile de retenție, criptează volumele de backup (în special cele accesibile prin rețea) și exploatează vulnerabilități în platformele integrate de backup, scrie The Hacker News. Prin urmare, un mediu de backup construit fără a ține cont de acest peisaj amenințător evolutiv este extrem de vulnerabil. Greșeli comune care expun backup-urile Lipsa unei separări clare între sistemele de producție și cele de backup este una dintre cele mai mari vulnerabilități. Backup-urile locale sau snapshot-urile aflate în același mediu cu serverele de producție pot fi ușor descoperite, șterse sau criptate. Lipsa izolării adecvate permite atacatorilor să se deplaseze lateral prin rețea, compromițând rapid întreaga infrastructură. Metodele frecvente prin care atacatorii compromit backup-urile includ exploatarea Active Directory pentru escaladare de privilegii, preluarea gazdei virtuale prin vulnerabilități ale hypervisorului, atacuri asupra software-ului de backup pe Windows și exploatarea CVE-urilor cunoscute. De asemenea, încrederea exclusivă într-un singur furnizor cloud pentru backup poate duce la pierderi totale, mai ales dacă infrastructura de backup și sistemele de producție sunt în același ecosistem. Astfel, cu credențiale furate, atacatorii pot compromite ambele simultan. Strategia 3-2-1-1-0 pentru backup-uri rezistente Regula clasică 3-2-1 (3 copii ale datelor, pe 2 medii diferite, cu 1 copie offsite) nu mai este suficientă. Noua strategie 3-2-1-1-0 recomandă: 3 copii ale datelor (1 producție + 2 backup-uri) pe 2 medii diferite (ex: disc local și stocare cloud) cu 1 copie offsite, izolată geografic 1 copie imuabilă (care nu poate fi modificată sau ștearsă) 0 erori – backup-urile trebuie testate și monitorizate constant Pe lângă acestea, mediul de backup trebuie consolidat cu bune practici: rețele segmentate fără trafic inbound din internet, control strict al accesului cu roluri și autentificare multifactor (MFA), criptarea datelor la nivel de agent, sisteme păstrate actualizate și dispozitive protejate fizic. Securizarea backup-urilor cloud Pentru protecția în cloud este crucială segmentarea și izolarea completă față de mediul de producție. Backup-urile trebuie stocate într-un alt ecosistem cloud, cu autentificare separată, fără credențiale partajate. Astfel, un atac asupra mediului de producție nu afectează datele de backup.

Cum l-a transformat ChatGPT în propriul consultant financiar: Povestea reală a unei luni de disciplină și revelații

Inteligența artificială nu mai este doar un tool cool de joacă pe internet sau un ajutor pentru eseuri și programare. Pentru un tânăr din India, ChatGPT a devenit un partener financiar de încredere, care l-a învățat să-și gestioneze mai bine banii, să economisească și, poate cel mai important, să capete control asupra propriilor decizii financiare. Rezultatele l-au șocat. Dacă și tu simți că banii dispar mai repede decât ai vrea, poate merită să încerci experimentul. Tânărul, un angajat cu un venit lunar net de aproximativ 1.160 de euro, avea un comportament financiar tipic pentru mulți mileniali din marile orașe: cheltuieli impulsive, livrări frecvente de mâncare, investiții sporadice și zero disciplină în monitorizarea banilor. Aplicațiile clasice de bugetare nu l-au ajutat: unele păreau făcute pentru un context occidental, altele erau prea complicate sau, pur și simplu, îl făceau să se simtă vinovat. Într-o zi, a avut o idee simplă, dar curajoasă: „Dacă l-aș lăsa pe ChatGPT să-mi gestioneze finanțele?” I-a povestit AI-ului întreaga situație: salariul, cheltuielile fixe, abonamentele, ratele și haosul general. ChatGPT i-a răspuns cu un plan clar, bazat pe principiul 50-30-20, adaptat la contextul indian. I-a recomandat inclusiv să reducă livrările de mâncare cu 50%, să-și refacă fondul de urgență și să-și schimbe cardul de credit cu unul care oferă beneficii reale. Cum se simte o lună cu AI drept consilier financiar În prima săptămână, a fost ca un duș rece: a creat un buget în Google Sheets, a mutat bani în contul de urgență și a început să noteze fiecare cheltuială. ChatGPT a devenit un soi de terapeut financiar virtual: „Ai nevoie chiar de al treilea Americano cu gheață?” – o întrebare care a devenit mantra lunii. A început să gătească, să caute oferte, să elimine abonamentele inutile și să folosească recomandările AI-ului pentru fiecare mică decizie. În a doua săptămână, a apărut tentația: prietenii planificau o excursie. ChatGPT nu a spus „nu”, ci a oferit o alternativă: reducerea cheltuielilor de weekend și realocarea banilor din categoria „dorințe”. Chiar i-a sugerat un Airbnb mai ieftin. A urmat magia automatizării: a programat plăți recurente, a ajustat investițiile lunare și a creat grafice interactive pentru cheltuieli. ChatGPT l-a ajutat inclusiv să scrie mesaje către bănci și agenți de asigurări, iar monitorizarea banilor a devenit nu doar o rutină, ci o sursă de satisfacție personală. Ce s-a întâmplat la finalul celor 30 de zile După o lună de disciplină asistată de AI, rezultatele au fost clare: tânărul a economisit cu 139 de euro mai mult decât de obicei, a redus cheltuielile cu livrările de mâncare cu 60% și și-a consolidat un fond de urgență. A înlocuit cardul de credit cu unul cu cashback, și, poate cel mai important, a simțit că are control asupra propriilor bani. Da, excursia a avut loc. Și a fost savurată fără vină, fiind planificată atent în buget. La final, concluzia a fost una simplă: ChatGPT nu poate înlocui complet un consilier financiar uman — nu anticipează piețele și nu cunoaște subtilitățile legislative — dar este un ghid financiar imparțial, informat și extrem de util. Dacă ai obosit să nu înțelegi de ce nu-ți ajung banii de la o lună la alta, dacă vrei să te simți stăpân pe bugetul tău fără să devii contabil, poate e timpul să faci experimentul. Lasă ChatGPT să-ți gestioneze banii timp de 30 de zile și vezi ce se întâmplă. Nu e vorba de perfecțiune, ci de pași mici spre o viață financiară mai conștientă.

Trump a rezolvat și cazul TikTok: mai oferă încă 90 de zile platformei educative să supraviețuiască în SUA

TikTok mai primește o amânare de la interdicția oficială în Statele Unite, după ce președintele Donald Trump a anunțat că va semna un nou ordin executiv prin care prelungește cu 90 de zile termenul impus de legea „vinde sau dispari”. Deși legea a fost adoptată încă de anul trecut și a intrat în vigoare în ianuarie, platforma chineză a continuat să funcționeze nestingherită, datorită mai multor „gesturi de clemență” din partea Casei Albe. TikTok, deținută de compania chineză ByteDance, ar fi trebuit să fie interzisă complet în SUA dacă nu se vindea către o entitate americană. Însă Trump, care s-a poziționat anterior ca susținător al platformei și chiar a recunoscut că a ajuns „să o folosească”, a amânat în mod repetat aplicarea sancțiunilor. Noua prelungire este a treia din acest an și vine pe fondul negocierilor comerciale tensionate dintre SUA și China, în care TikTok pare să fi devenit o piesă de șah, scrie CNN. Platforma rămâne activă, dar vânzarea bate pasul pe loc Conform Casei Albe, această perioadă suplimentară va fi folosită „pentru a asigura încheierea unei tranzacții” care ar permite americanilor să folosească aplicația în siguranță, fără ca datele lor să ajungă la Beijing. Cu toate acestea, nu există încă un acord semnat, iar unele surse susțin că vânzarea este blocată de reticența Chinei de a ceda algoritmul TikTok, considerat cheia succesului platformei. Un acord aproape finalizat în aprilie — care implica investitori americani și companii din zona tehnologiei — a fost suspendat după ce Trump a anunțat noi tarife comerciale împotriva Chinei. ByteDance, compania-mamă, a declarat că „există chestiuni cheie nerezolvate” și că orice tranzacție va necesita aprobarea guvernului chinez. Legea există, dar nu se aplică. De ce? Legea care cere vânzarea sau interzicerea TikTok a fost semnată de fostul președinte Joe Biden și a intrat în vigoare pe 19 ianuarie 2025. În teorie, dacă TikTok nu este vândut, ar trebui interzis pe teritoriul SUA. În practică, însă, Trump a suspendat de două ori deja aplicarea legii, iar platforma este încă accesibilă pentru cei 170 de milioane de utilizatori americani. Pretextul oficial pentru aceste amânări este nevoia de a proteja libertatea de exprimare și de a da timp pentru un transfer sigur de proprietate. Însă criticii președintelui acuză o abordare politică și populistă, dat fiind că TikTok este extrem de popular printre tineri — o categorie importantă de votanți în an electoral. O miză în negocierile comerciale cu China TikTok nu este doar o rețea socială controversată, ci și un element-cheie în tensiunile economice dintre SUA și China. În același timp cu amânarea impusă de Trump, cele două țări au căzut de acord asupra unui cadru general de relaxare a controalelor la export, un pas care ar putea facilita și vânzarea TikTok, deși nu a fost confirmat oficial. Trump a declarat recent că este „încrezător” că liderul chinez Xi Jinping va aproba tranzacția și a lăsat să se înțeleagă că aceasta va include doar o parte din activele TikTok, cu ByteDance păstrând un pachet minoritar.

Căștile Trust Forta Gaming licențiate PlayStation, mai aproape de stilul jucătorilor pasionați

Trust continuă să îmbine funcționalitatea cu personalizarea în lumea gamingului prin extinderea gamei de căști Forta Gaming, licențiate oficial pentru PlayStation®. Cu lansarea noilor ediții coloristice Starlight Blue și Nova Pink , jucătorii au acum mai multe opțiuni pentru a-și personaliza setul de gaming în ton cu stilul personal, fără a compromite calitatea audio sau confortul. Noile modele completează colecția deja cunoscută prin versiunile White și Midnight Black , adăugând o notă de prospețime și expresivitate într-un segment în care identitatea vizuală devine tot mai importantă. Performanță sonoră și confort în stil PlayStation Licențiate oficial pentru PS5™, căștile Forta Gaming oferă o experiență audio clară și imersivă, datorită driverelor de 50 mm și suportului pentru audio 3D , conceput pentru a reda cât mai fidel direcționalitatea și profunzimea sunetelor din jocuri. Fie că este vorba de acțiune intensă în shootere competitive sau de explorare narativă în RPG-uri, sunetul devine un aliat în luarea deciziilor și sporirea atmosferei. Confortul rămâne un element central al designului: căștile sunt echipate cu o bandă de susținere căptușită , cu pernițe moi ce acoperă integral urechile și cu cupe mobile ce se adaptează formei capului, permițând sesiuni de joc de durată fără disconfort. De asemenea, microfonul flexibil și detașabil se remarcă prin claritatea transmisiunii vocale și versatilitate, fiind ideal atât pentru echipele online, cât și pentru single-player. Căștile Trust Forta Gaming, în noi finisaje de culoare Design durabil și funcționalitate intuitivă Noile ediții Forta se remarcă nu doar prin culoare, ci și prin sustenabilitate : căștile sunt fabricate în proporție de 85% din plastic reciclat , o alegere importantă pentru jucătorii conștienți de impactul lor asupra mediului. Pe partea de utilizare, căștile integrează comenzi intuitive direct pe carcasă pentru controlul volumului și dezactivarea microfonului, elemente care facilitează adaptarea în timpul jocului. Cablul detașabil de 1,2 m adaugă flexibilitate în utilizare, oferind compatibilitate sporită cu diverse echipamente și stiluri de joc. Cu lansarea Starlight Blue și Nova Pink, Trust oferă o opțiune atractivă celor care vor să iasă din tiparele standard, fără a face rabat la funcționalitate sau calitate audio. Forta Gaming devine astfel nu doar un accesoriu util pentru PS5™, ci și o extensie a personalității gamerului modern.

Cum știe Google Maps cât faci până la destinație: Algoritmul secret din buzunarul tău

De fiecare dată când deschizi Google Maps și alegi o destinație, aplicația îți afișează în doar câteva secunde cât va dura să ajungi acolo. Pare un calcul simplu la prima vedere, dar în realitate în spate se ascunde un mecanism tehnologic extrem de sofisticat, alimentat de miliarde de date și un algoritm care îți cunoaște orașul mai bine decât tine. Timpul estimat până la destinație nu e un simplu calcul matematic – este rezultatul unei ecuații dinamice, în care sunt implicați zeci de factori. Google Maps s-a transformat de-a lungul anilor într-un asistent virtual de mobilitate, capabil să anticipeze nu doar rutele optime, ci și ce se va întâmpla pe drum în timp real. Dacă te-ai întrebat vreodată cum reușește aplicația să ofere estimări atât de precise, acum e momentul să afli secretele din spatele acestei tehnologii. Primul și poate cel mai important ingredient din ecuația Google Maps este baza de date istorică uriașă pe care aplicația o are despre trafic. În fiecare zi, milioane de utilizatori folosesc telefoane Android sau aplicații Google care transmit, în mod anonim, informații despre viteza de deplasare pe anumite rute. Astfel, Google poate vedea tipare de trafic pe zile, ore și chiar perioade ale anului. De exemplu, dacă e marți dimineața la ora 8:30 și mergi pe șoseaua de centură a Bucureștiului, Google știe deja, pe baza a zeci de mii de sesiuni anterioare, că în acel interval traficul este intens, iar viteza medie este cu mult sub limita legală. Aceste informații sunt esențiale pentru ca aplicația să estimeze cu acuratețe cât vei face până la destinație, chiar înainte să pleci de acasă. Mai mult decât atât, aceste date istorice sunt în continuă actualizare. Dacă un drum nou a fost deschis, o bandă a fost adăugată sau o stradă a devenit pietonală, toate modificările sunt reflectate în estimările Google, după ce se acumulează suficiente date de utilizare. Traficul în timp real și contribuția utilizatorilor Pe lângă istoricul de trafic, Google Maps se bazează și pe date în timp real colectate de la telefoanele aflate în mișcare. Dacă senzorii telefonului arată că te deplasezi cu doar 15 km/h pe un drum unde viteza normală e 50 km/h, aplicația va înregistra acel segment ca fiind aglomerat. Iar dacă și alți utilizatori confirmă, Google actualizează imediat estimările pentru toți cei care urmează să treacă pe acolo. Această capacitate de a adapta calculele în timp real este unul dintre cele mai mari avantaje ale Google Maps față de alte aplicații de navigație. Poți observa cum, în timp ce conduci, timpul estimat până la destinație se modifică dacă apar blocaje, accidente sau alte evenimente rutiere. Aplicația integrează inclusiv raportările făcute de utilizatori, exact cum face și Waze, o platformă deținută tot de Google. Asta înseamnă că, dacă cineva semnalează un accident sau o lucrare în drum, Google poate recalcula traseul pentru toți șoferii din zonă. Sistemul funcționează aproape ca o rețea neuronală, care învață în timp și devine tot mai precisă. Alți factori care influențează timpul estimat Pe lângă trafic și istoric, Google Maps ține cont și de alți parametri relevanți. Unul dintre ei este limita legală de viteză pe fiecare tronson de drum. De exemplu, dacă mergi pe o autostradă cu limită de 130 km/h, dar traficul real indică o medie de doar 90 km/h, aplicația ajustează timpul estimat în funcție de aceste valori. O componentă interesantă, dar încă experimentală, este integrarea prognozei meteo în estimările de timp. Deși nu este folosită la scară largă în prezent, Google testează metode prin care condițiile meteo – ploaia, ninsoarea, ceața – să fie luate în calcul automat. Deocamdată, vremea influențează indirect calculele, prin vitezele mai mici raportate de ceilalți șoferi. Totodată, Google Maps integrează informații din surse oficiale despre drumuri închise, lucrări sau restricții de circulație. Aceste date, combinate cu informațiile raportate de utilizatori, contribuie la o estimare care este actualizată la minut. În concluzie, când vezi un simplu timp estimat pe Google Maps, în realitate primești rezultatul unui efort colectiv uriaș de procesare a datelor, susținut de tehnologie de vârf. Ai în buzunar o rețea globală de senzori, un algoritm care învață în timp real și o bază de date care cunoaște fiecare colț de stradă din lume. Așa că data viitoare când pleci la drum, amintește-ți că nu doar tu pornești în călătorie, ci și unul dintre cele mai inteligente sisteme de navigație create vreodată.

Nici să răspunzi la telefon, nici să blochezi: ce trebuie să faci ca să scapi definitiv de apelurile spam

Apelurile telefonice nesolicitate, cunoscute popular drept „spam”, au devenit o pacoste cotidiană pentru milioane de oameni. Sună frecvent, uneori în momente nepotrivite, vin din numere necunoscute și adesea îți dau impresia că ratezi un apel important. În realitate, multe dintre ele ascund intenții comerciale agresive sau, mai grav, încercări de fraudă. Deși autoritățile europene au introdus legi menite să reducă fenomenul, iar operatorii telecom au început să implementeze filtre automate, apelurile spam nu au dispărut. Din contră, s-au adaptat și folosesc metode tot mai sofisticate. Ce e de făcut? Nici să răspunzi, nici să blochezi automat — ci să aplici o strategie mai inteligentă. De ce nu ar trebui să răspunzi imediat sau să închizi brusc Specialiștii avertizează că răspunsul reflex — fie că închizi rapid apelul, fie că îl blochezi imediat — poate fi interpretat de sistemele automate ca un semnal că numărul tău este activ și disponibil. Asta înseamnă că, departe de a opri apelurile, s-ar putea să le înmulțești. O metodă des întâlnită de fraudă este așa-numita „trucadă pierdută” – un apel scurt, care se închide imediat. Curiozitatea te poate face să suni înapoi, iar acel număr poate fi unul cu tarif special, ceea ce te va costa scump. Tocmai de aceea, experții recomandă prudență: nu suna niciodată înapoi la numere necunoscute, mai ales dacă încep cu secvențe suspecte sau vin din afara țării. În schimb, dacă răspunzi, este important să nu interacționezi. Nu da curs întrebărilor, nu rosti „da” și nu oferi detalii. Răspunsurile tale pot fi înregistrate și folosite ulterior pentru a construi un profil fals sau pentru a te înscrie, fără acordul tău, pe alte liste de marketing. Cum funcționează metoda LAP și ce reguli noi s-au introdus Una dintre recomandările tot mai populare este așa-numita metodă LAP — un acronim pentru Lasă, Ascultă, Închide Politicos. Concret: Lasă apelul să continue câteva secunde, fără să spui nimic; Ascultă dacă este o voce reală sau un mesaj automat; Închide calm, fără alte reacții sau răspunsuri. Această abordare scade șansele ca numărul tău să fie catalogat drept „interesant” pentru viitoare contacte. Pe partea legislativă, Uniunea Europeană a adoptat în 2023 o lege prin care apelurile comerciale pot fi efectuate doar cu consimțământ expres. Totuși, această reglementare are o limitare majoră: se aplică doar apelurilor efectuate de persoane reale, nu și celor automate. Astfel, multe companii s-au mutat spre roboți de apel, care ocolesc legea. În februarie 2025, s-a făcut un pas înainte: operatorii nu mai pot folosi numere mobile pentru apeluri comerciale, iar furnizorii de servicii telecom sunt obligați să blocheze automat numerele suspecte de fraudă. Totuși, în practică, implementarea este inegală. Ce să NU faci niciodată în timpul unui apel spam Chiar dacă răspunzi din greșeală, evită să răspunzi la întrebări aparent banale, precum „Mă auziți?” sau „Este numărul domnului/doamnei X?”. Confirmarea poate fi folosită pentru a valida identitatea ta și pentru a crea un „angajament” artificial. Un alt sfat important este să nu oferi niciun fel de date personale — nume complet, adresă, cod poștal, CNP sau detalii bancare. Fără aceste informații, escrocii nu pot construi un profil detaliat, iar riscul de a deveni ținta unei fraude scade semnificativ. Pe scurt: nu răspunde imediat, nu bloca din reflex, nu interacționa — iar dacă totuși răspunzi, păstrează distanța și controlează interacțiunea. Doar așa poți reduce în mod real apelurile spam și te poți feri de capcane telefonice.

Noua lege în UE grăbește anchetele împotriva Google, Facebook, X și altor giganți tech, dar riscă să complice tot jocul

Uniunea Europeană a aprobat o reformă legislativă menită să accelereze anchetele de protecție a datelor împotriva marilor platforme digitale precum Google, Meta (Facebook), X (fosta Twitter) și alți giganți ai tehnologiei. Noua reglementare vizează procedurile de aplicare ale Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), un cadru esențial pentru apărarea vieții private în era digitală, dar care, până acum, s-a dovedit lent și greu de pus în mișcare în cele mai complexe cazuri. Negociatorii europeni au ajuns luni seara la un acord în Strasbourg asupra noilor reguli, care promit să scurteze termenele de soluționare a investigațiilor transfrontaliere. Reforma a fost descrisă de Comisia Europeană drept o „injecție cu steroizi” pentru un sistem ce începea să scârțâie tocmai în fața celor mai influenți jucători din industria tech, scrie Politico. GDPR pe repede-înainte: o soluție la lentoarea care a iritat Europa Problema aplicării lente a GDPR nu este nouă. De ani de zile, cazurile mari – adesea cele care implică gestionarea datelor personale de către platforme globale – se blochează în birocrație și rivalități între autoritățile naționale. Principiul „one-stop-shop” al GDPR-ului oferă unei singure autorități naționale competența de a gestiona cazurile transfrontaliere. În majoritatea dosarelor legate de Big Tech, aceasta este Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda, având în vedere că marile companii își au sediile europene acolo. Dar această abordare a stârnit nemulțumire în rândul altor state membre, care consideră că Irlanda a fost prea precaută și prea puțin dispusă să impună sancțiuni dure. Rezultatul? Anchete care durează ani întregi și o percepție tot mai răspândită că GDPR nu este suficient de eficient în fața celor mai mari actori globali. Noua lege europeană își propune să remedieze această problemă. Ce se schimbă și de ce unii spun că poate fi chiar mai rău Noile reguli stabilesc termene clare: anchetele complexe vor trebui finalizate în 15 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de maximum 12 luni. Pentru cazurile mai simple, se introduce o procedură de cooperare accelerată între autoritățile naționale, cu un termen standard de 12 luni, extensibil în cazuri justificate. În teorie, aceste modificări vor simplifica și standardiza procesele, vor reduce blocajele și vor forța autoritățile naționale să acționeze într-un cadru temporal mai strict. Legea clarifică, de asemenea, drepturile celor care formulează plângeri, precum și ale celor anchetați, în ceea ce privește accesul la documente și transparența investigațiilor. Totuși, nu toată lumea e entuziasmată. Max Schrems, cunoscut activist pentru drepturile digitale și fondator al organizației Noyb, a criticat dur noua reglementare, numind-o „unul dintre cele mai prost redactate texte legislative ale anului”. Potrivit lui, legea va complica exercitarea drepturilor de către reclamanți și va încuraja autoritățile să respingă cazurile în masă – așa cum s-a întâmplat deja în Irlanda, spune el. Pe de altă parte, asociația CCIA Europe, care reprezintă interesele companiilor Big Tech, susține că legea nu ușurează povara birocratică, ci o complică. „În loc să simplifice cadrul de reglementare, acest acord provizoriu face respectarea GDPR și mai dificilă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Claudia Canelles Quaroni, responsabilă cu domeniul confidențialității și siguranței în cadrul CCIA. O lege cu intenții bune, dar consecințe incerte În esență, noua lege încearcă să rezolve o problemă reală: eficiența scăzută a unui cadru legal creat pentru a proteja cetățenii în fața supravegherii și exploatării datelor personale. Dar, ca în multe cazuri de reglementare europeană, detaliile procedurale pot ajunge să creeze noi obstacole, chiar și atunci când scopul este nobil. Rămâne de văzut dacă „injecția cu steroizi” promisă de Bruxelles va face GDPR mai puternic — sau doar mai greu de manevrat.

REVIEW GIGABYTE Radeon RX 9070 XT Gaming OC și monitorul GIGABYTE MO32U echipa perfectă pentru gaming fără compromisuri în 4K Ultra HD

Când ești pasionat de gaming, fiecare detaliu al configurației tale este surprinzător de important în a-ți influența performanța, abilitatea de a fi atent la inamici și, mai ales, de a te bucura de experiența vizuală de înaltă de definiție. Jocurile din ultimii ani fac o treabă grozavă în a cocheta cu fotorealismul de mult visat, dar pentru sesiuni de joacă în 4K, ar fi bine să investești într-o placă video de top, precum GIGABYTE Radeon RX 9070 XT Gaming OC și un monitor pe măsură. Nu de alta, dar fără un panou precum GIGABYTE MO32U, te vei lovi aproape inevitabil de niște compromisuri. Deși voi detalia mai jos de ce merită o astfel de achiziție în confortul căminului, în primul rând merită să ai în vedere câteva aspecte importante ale ecuației. Placa video GIGABYTE Radeon RX 9070 XT GAMING OC 16GB este construită în jurul chipsetului din titlu și vine la pachet cu 16GB GDDR6 pe 256 de biți cu Dual BIOS, RGB Lighting și un sistem de răcire WINDFORCE care face în mod autentic minuni. În ceea ce privește configurația de test pe care am folosit-o, vorbim de un AMD Ryzen 5 – 8500G cu 32GB RAM și un SSD Kingston SKC2500M de 500GB. Monitorul GIGABYTE MO32U este, din mai multe puncte de vedere, apogeul performanței în materie de display-uri create pentru plăcuta activitate de gaming. Nu de alta, dar panoul 4K ULTRA HD OLED de 31,5 inci cu strat anti-reflexie, AMD FeeSync Premium Pro, HDR TrueBlack 400, 165Hz și timp de răspuns de 0,03ms, toate conlucrează pentru a-ți tăia respirație cu conținutul potrivit. Apropo, este și certificat EyeSafe pentru sănătate ochilor, iar conectica este mai mult decât generoasă, 2 X HDMI 2.1, Display Port 1.4, USB Type C, 2 X USB 3.2 Downstream și USB 3.2 Upstream, pe lângă difuzoare stereo de 5W și o ieșire de căști. Gigabyte Radeon RX 9070 XT Gaming OC – placa video perfectă pentru gaming în 4K Review GIGABYTE Radeon RX 9070 XT Gaming OC – cele mai noi jocuri nu au arătat niciodată mai bine Varianta Gaming OC se diferențiază de celelalte variante de RX 9070 XT prin frecvențele ușor superioare: Boost Clock până la 3060 MHz și Game Clock până la 2520 MHz, față de valorile de referință de 2970/2400 MHz. Acest surplus aparent modest se simte în cadrele pe secundă atunci când rulezi titluri cu încărcare grafică intensă. În Unigine 2 Superposition, la presetul 4K Extreme, placa a înscris 19 466 de puncte, semnalând că poate susține scene complexe la rezoluții ridicate fără ezitare. La capitolul randare, Blender Benchmark a raportat 1507 samples-per-minute în Monster, 765 în Junkshop și 709 în Classroom, valori care depășesc confortabil generatia precedentă și poziționează GPU-ul în zona stațiilor grafice semi-profesionale. În AI Bench / MLPerf Inference, scorul de 800 input tokens și 100,96 tokens/s arată că placa nu se teme nici de sarcini de inferență pentru modele de limbaj de dimensiune medie. Sistemul în care am testat placa video GIGABYTE Radeon RX 9070 XT Gaming OC / foto: Playtech Pentru un tablou complet, am rulat testul Steel Nomad din 3DMark, unde sistemul a obținut 7183 de puncte cu o medie de 72 FPS. Mai impresionant, Steel Nomad Stress Test a indicat o stabilitate de 98,3 % pe parcursul a 20 de minute de teste succesive, temperatura GPU variind doar între 54 °C și 64 °C. Meritul revine ventilatoarelor Hawk și vapor-chamber-ului generos din pachetul WINDFORCE, capabil să mențină un flux de aer constant fără zgomot perceptibil  . În jocuri reale, lista testată pe setări 4K Ultra include Doom The Dark Ages, S.T.A.L.K.E.R. 2, Indiana Jones and the Great Circle și Clair Obscur Expedition 33. Toate au rulat peste 100 FPS, fără fluctuații vizibile sau timpi lungi de încărcare. AMD FidelityFX Super Resolution 4 și HYPR-RX pot fi activate dintr-un click pentru un plus de fluiditate, însă chiar și fără upscaling, placa livrează constant peste pragul de 60 FPS, ceea ce transformă experiența 4K într-una cu adevărat next-gen. De notat și consumul: cu un PSU recomandat de 850 W, placa a tras aproximativ 320-340 W în vârf, rămânând sub limitele de temperatură specificate. Pentru un GPU cu 4096 de stream processors și memorie la 20 Gbps, acesta este un echilibru reușit între performanță și eficiență. La 3900 lei, investiția pare ridicată, dar când privești scenariul pe trei-patru ani, în care titlurile AAA devin tot mai complexe, costul pe cadru livrat scade semnificativ. Monitorul GIGABYTE MO32U / foto: colaj Playtech Review GIGABYTE MO32U – monitorul care te ajută să vezi gamingul cu alți ochi Eroul din fața ta este un panou QD-OLED de 32 inci cu rezoluție 3840 × 2160, capabil să urce la 165 Hz fără overclock manual. Densitatea de 140 PPI face textul clar, iar contrastul nativ de 1,5 mil. : 1 garantează negru absolut și strălucire de vârf în scene cu HDR. Cu DisplayHDR TrueBlack 400 și un vârf de 1000 nits pe ferestre mici, iluminările dinamice din jocuri ies din ecran fără a supraexpune cadrele luminoase. Tactical Features precum Black Equalizer 2.0, Night Vision sau crosshair-urile personalizabile pot părea artificii, dar când joci shootere competitive, diferența între a vedea un adversar ascuns într-o zonă întunecată și a-l rata poate decide meciul. Utilitarul OSD Sidekick îți permite să configurezi totul din Windows, inclusiv Picture-in-Picture și profiluri de culoare, fără a pipăi joystick-ul de sub ramă. Un alt detaliu esențial este AI OLED Care – un set de algoritmi care rulează în fundal și ajustează luminozitatea, rulează pixel-refresh-uri și compensează uniformitatea pentru a minimiza riscul de burn-in asociat în mod tradițional cu OLED-urile. Intervenția este însă discretă, nu am observat niciodată un moment în care monitorul să scadă luminozitatea în mijlocul unei sesiuni competitive. Pe console de nouă generație, cele două porturi HDMI 2.1 asigură 4K/120 Hz fără compresie, iar DisplayPort 1.4 permite 165 Hz pe PC. Răspunsul GtG de 0,03 ms se traduce în absența totală a ghosting-ului, chiar și în jocuri rapide precum Doom The Dark Ages, unde traseele de

Avertismentul ONU legat de inteligența artificială: Cum ar putea deveni mașinile autonome AI roboți folosiți pentru atacuri sângeroase în masă

Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite atrage atenția asupra riscului tot mai mare ca grupările teroriste să exploateze inteligența artificială pentru a desfășura atacuri de amploare, fără a mai recurge la atentatori sinucigași. Documentul numit Algorithms and Terrorism: The Malicious Use of Artificial Intelligence for Terrorist Purposes subliniază pericolul ca vehiculele autonome, dronele și alte sisteme automatizate să fie deturnate și transformate în arme letale, cu potențialul de a produce victime în masă, scrie The Times. În trecut, mașinile, fie ele mașini mici, dube sau camioane, au fost folosite frecvent în atacuri teroriste. Raportul ONU avertizează că evoluția tehnologică a acestor mijloace de transport, în special creșterea gradului de autonomie, le-ar putea transforma într-un mijloc ideal pentru atacuri de la distanță. Teroriștii nu ar mai avea nevoie să-și sacrifice viețile sau să riște capturarea pentru a comite acte de violență extremă. Potrivit Biroului ONU pentru Combaterea Terorismului, tehnologiile emergente bazate pe AI, dacă nu sunt gestionate responsabil, pot deveni un punct slab major în infrastructurile moderne, în special în transporturi și servicii de urgență. Orașele inteligente, expuse la haos informatic Pe lângă utilizarea directă a vehiculelor autonome, raportul atrage atenția asupra modului în care rețelele urbane inteligente, cum ar fi sistemele de gestionare a traficului, transportul public sau serviciile de intervenție, pot fi compromise prin atacuri cibernetice. Tot mai dependente de algoritmi, aceste sisteme ar putea fi manipulate pentru a crea confuzie, întârzieri sau chiar accidente deliberate, amplificând impactul atacurilor fizice. Un scenariu îngrijorător prezentat în raport este cel al folosirii dronelor autonome în atacuri de tip „roi”, multiple dispozitive coordonate care pot păcăli sau copleși sistemele de apărare convenționale. De asemenea, software-ul de recunoaștere facială ar putea fi folosit pentru identificarea și urmărirea unor persoane-țintă, sporind riscurile unor atacuri selective. Cercetătorul William Allchorn, de la International Policing and Public Protection Research Institute, avertizează că în următorii cinci până la zece ani este „moderat spre ridicat” riscul unor atacuri coordonate cu vehicule autonome deturnate sau construite artizanal. El recomandă autorităților din Regatul Unit și altor state să trateze această amenințare cu maximă seriozitate. AI-ul, sabie cu două tăișuri în lupta antiteroristă Guvernul britanic a actualizat în 2023 strategia sa națională de combatere a terorismului, Contest, pentru a reflecta riscurile tot mai mari generate de utilizarea AI de către grupări radicale. Oficialii avertizează că AI poate fi folosit nu doar pentru propagandă și recrutare, ci și pentru planificarea detaliată a atentatelor. Totuși, raportul arată și rolul benefic pe care inteligența artificială îl poate avea în combaterea terorismului. Organele de securitate pot accesa volume uriașe de date într-un timp foarte scurt, pot traduce automat comunicările în limbi străine sau pot identifica tipare de comportament suspect prin analiză predictivă, instrumente care acum câțiva ani păreau imposibil de imaginat. În acest context de incertitudine, ONU face apel la o cooperare internațională rapidă și eficientă pentru a preveni folosirea tehnologiilor AI în scopuri malefice. Odată ce aceste instrumente devin tot mai accesibile și mai performante, riscul unor atacuri automate crește considerabil, iar acțiunile preventive trebuie să țină pasul cu inovația în tehnologie.