Etichetă: TEHNOLOGIE

Avertismentul pierdut din Biblioteca Babel: cum a prevestit Borges criza internetului de azi

În urmă cu 84 de ani, Jorge Luis Borges, unul dintre cei mai influenți autori ai secolului XX, a imaginat un univers care astăzi pare terifiant de familiar. Povestirea sa „Biblioteca Babel” nu era doar un exercițiu de stil literar sau o explorare a infinitului – era, poate fără să știe, un avertisment lucid despre viitorul internetului. Într-o epocă în care inteligența artificială inundă web-ul cu texte generate automat, iar dezinformarea se propagă ca un virus, se conturează un paradox: deși avem mai mult acces ca niciodată la informație, devine tot mai greu să găsim adevărul. Ideea că inteligența artificială ar putea „repara” internetul a fost, pentru o vreme, destul de seducătoare. Modele precum ChatGPT, Claude, Gemini sau Copilot sunt capabile să sintetizeze informații din surse verificate, să răspundă rapid și coerent la întrebări și să elimine, teoretic, zgomotul digital. Dar realitatea este mult mai complicată. Pentru a funcționa, aceste modele de tip LLM (Large Language Models) sunt antrenate pe volume uriașe de texte, extrase de pe internet – bloguri, articole, enciclopedii, forumuri și multe altele. Internetul, însă, nu este o resursă infinită. Iar conținutul de calitate – verificat, bine scris, coerent – devine tot mai rar. Potrivit unor estimări, până în 2026 am putea asista la o criză reală de date relevante pentru instruirea AI, așa cum avertizează EpochAI. Pe măsură ce LLM-urile consumă tot ce e valoros și încep să se antreneze pe propriul output – texte generate anterior de alți chatboți – apare un fenomen descris de un studiu publicat în Nature: „colapsul modelului”. Cu alte cuvinte, AI-ul riscă să se autosaboteze, pierzând treptat acuratețea și coerența, asemenea unei copii xerox făcute după o altă copie xerox, până la pierderea completă a calității. Această perspectivă distopică nu este doar o teorie academică. S-a întâmplat deja cu Tay, chatbot-ul Microsoft, care a început să reproducă discursuri rasiste după ce a învățat din interacțiunile online. Și se întâmplă zilnic în mediul digital, unde milioane de texte generate de AI ajung online, în aparență „veridice”, dar adesea cu greșeli sau chiar informații fabricate. Borges și biblioteca infinită de nonsens „Biblioteca Babel”, povestirea lui Borges din 1941, conturează o lume în care toate cărțile posibile există deja – fiecare combinație posibilă de litere, fiecare adevăr, dar și fiecare minciună imaginabilă. Inițial, oamenii sunt entuziasmați: undeva, în acea bibliotecă infinită, se găsesc cu siguranță răspunsurile la toate întrebările existențiale. Dar apoi, realitatea se impune: majoritatea covârșitoare a cărților sunt complet lipsite de sens. Informația relevantă este pierdută într-un ocean de gargară. Și chiar când cineva găsește un pasaj coerent, nu poate ști dacă este autentic sau doar o altă formă de înșelăciune aleatorie. Sună cunoscut? Această viziune pare să descrie cu o precizie înfricoșătoare direcția în care se îndreaptă internetul. Cei care caută adevărul printre milioane de postări, reclame mascate, opinii neverificate și texte generate automat se simt tot mai des copleșiți. Chiar și când găsești un articol coerent, te întrebi: cine l-a scris? E generat de AI? E verificat? Exact ca în „Biblioteca Babel”, accesul nelimitat la informație devine o capcană: în loc să aducă cunoaștere, aduce confuzie. Viitorul cunoașterii: se va transforma internetul într-un lux? Neal Stephenson, un alt vizionar al literaturii speculative, a dus mai departe această idee în romanul său Fall (2019). În lumea descrisă acolo, internetul este complet contaminat de conținut fals, clickbait și minciuni. Soluția? Accesul la „fluxuri editate” – surse controlate, unde oameni reali verifică și curăță informația. Dar acest serviciu este scump. Doar elitele își permit să acceseze un internet de calitate. Restul primesc mizeria. Acest scenariu, din păcate, nu mai pare doar o distopie. Din ce în ce mai mulți utilizatori se plâng de scăderea calității informației disponibile gratuit. Algoritmii favorizează popularitatea, nu acuratețea. Iar odată ce chatboții încep să se autoalimenteze, s-ar putea ca și ceea ce astăzi pare „corect” să devină irelevant sau fals în doar câțiva ani. Internetul, deși lăudat ca o minune a epocii moderne, riscă să devină exact ceea ce a prezis Borges: o bibliotecă infinită, dar imposibil de utilizat. În loc de concluzie: poate că e timpul să nu mai lăsăm viitorul internetului pe mâna întâmplării sau doar a algoritmilor. Ai putea începe chiar acum: citește mai atent, pune întrebări și alege surse de încredere. Altfel, ai toate șansele să te pierzi în „Biblioteca Babel” digitală, fără hartă și fără ieșire.

Funcția de pe iPhone care te va scăpa de cel mai enervant moment când suni la Digi, Orange sau Vodafone. În iOS 26, telefonul tău va ține linia în locul tău

Toți știm acel moment: suni la serviciul de relații cu clienții al unui operator, ești pus în așteptare și ești obligat să suporți minute în șir de muzică robotizată, în timp ce o voce calmă îți repetă că „apelul tău este foarte important pentru noi”. Între timp, nu poți face altceva cu telefonul tău și nu știi niciodată dacă vei fi preluat în 5 minute sau în 45. Apple vrea să pună capăt acestui coșmar cu o funcție nouă, inclusă în viitorul sistem de operare iOS 26. „Hold Assist” promite să te scutească de așteptările inutile La conferința anuală Worldwide Developers Conference (WWDC) din 10 iunie 2025, Apple a anunțat o funcție denumită „Hold Assist”, care ar putea deveni rapid una dintre cele mai iubite noutăți de pe iPhone. Funcția este gândită special pentru acele apeluri care te țin blocat în așteptare, fie că suni la o companie aeriană, la o clinică medicală sau – cum știm bine din România – la operatori precum Digi, Orange sau Vodafone. „Hold Assist” preia apelul în așteptare în locul tău. Practic, telefonul rămâne conectat la linie și elimină muzica de fundal, permițându-ți să faci alte lucruri între timp. Iar când sistemul detectează că un operator uman a intrat în conversație, îți trimite automat o notificare – astfel încât să nu pierzi momentul important. Această funcție nu doar că te eliberează de frustrarea așteptării, dar îți permite și să recuperezi timp prețios. Gata cu statul nemișcat cu telefonul lipit de ureche și cu teama că vei rata apelul. Apple împrumută ideea de la Google, dar o duce mai departe Deși „Hold Assist” este o premieră pentru ecosistemul Apple, ideea nu este cu totul nouă. Utilizatorii de Android, mai ales cei cu telefoane Pixel 3 sau mai noi, sunt deja familiarizați cu o funcție similară numită „Hold for Me”, care face cam același lucru: așteaptă în locul tău și te anunță când cineva real preia apelul. Tot în iOS 26, Apple introduce și o funcție suplimentară care vizează apelurile nedorite: „Call Screening”. Cu această opțiune activată, persoanele necunoscute care încearcă să te sune vor fi nevoite mai întâi să își spună numele și motivul apelului. Abia apoi telefonul tău va suna, iar tu vei putea decide dacă merită sau nu să răspunzi. Această funcție este menită să reducă numărul de apeluri spam și escrocherii telefonice – o problemă din ce în ce mai prezentă și în România. Prin aceste noutăți, Apple răspunde nu doar nevoii de confort, ci și unei frustrări universale. Să stai cu orele în așteptare pe linie telefonică este una dintre cele mai detestate experiențe din era digitală, iar iOS 26 vine cu o soluție elegantă și automată. iPhone-ul devine din ce în ce mai autonom Noua abordare a Apple semnalează o tendință tot mai clară: transformarea iPhone-ului într-un asistent digital activ, care rezolvă în fundal sarcini repetitive și consumatoare de timp. Dacă în trecut smartphone-ul era doar un instrument de comunicare, astăzi el devine un partener care „ține linia”, filtrează apelurile nedorite și îți optimizează timpul. Deși funcția nu este încă disponibilă publicului larg, ea va fi inclusă în iOS 26, care urmează să fie lansat în toamna acestui an. Până atunci, Apple continuă să testeze și să rafineze această tehnologie, cu promisiunea că așteptarea… nu va mai fi chiar a ta.

Cum să ștergi memoria cache de pe telefon, pe Android și iPhone, ca să eliberezi spațiu și să scapi de încetiniri

În timp ce folosim aplicații și navigăm pe internet, telefoanele noastre acumulează în fundal o cantitate semnificativă de date temporare numite cache. Deși aceste fișiere ajută la o încărcare mai rapidă a conținutului, ele pot deveni o povară pentru memoria telefonului, ducând la încetiniri, blocaje sau lipsă de spațiu. Din fericire, atât Android cât și iPhone oferă soluții pentru curățarea acestui cache. Iată cum poți face acest lucru simplu și eficient, fără a pierde date importante. De ce este important să ștergi memoria cache periodic Cache-ul este un tip de memorie temporară care stochează date din aplicații și site-uri vizitate recent. De exemplu, dacă intri frecvent într-o aplicație de știri, sistemul reține unele imagini și conținuturi pentru a le încărca mai rapid data viitoare. Totuși, în timp, aceste fișiere se acumulează și pot ocupa gigabytes întregi din spațiul intern al telefonului. Pe lângă lipsa de spațiu, un cache suprasolicitat poate genera și probleme de funcționare: aplicațiile se pot bloca, sistemul poate deveni lent sau se pot produce erori neașteptate. De aceea, o curățare regulată a cache-ului poate fi benefică nu doar pentru spațiu, ci și pentru performanța generală a telefonului. Pașii pentru ștergerea cache-ului pe Android Android oferă posibilitatea de a curăța cache-ul atât individual, pentru fiecare aplicație, cât și pentru browserul folosit. Iată cum: 1. Ștergerea cache-ului aplicațiilor Intră în „Setări” și accesează secțiunea „Aplicații” sau „Aplicații și notificări” (în funcție de versiunea Android). Alege aplicația dorită din listă. Mergi la „Stocare și cache” și apasă pe „Șterge cache”. Acești pași nu vor șterge datele aplicației (cum ar fi conturile sau fișierele salvate), ci doar fișierele temporare. 2. Ștergerea cache-ului browserului Chrome Deschide Google Chrome și apasă pe cele trei puncte din colțul din dreapta sus. Selectează „Istoric”, apoi „Șterge datele de navigare”. Bifează opțiunea „Imagini și fișiere în cache” și confirmă cu „Șterge datele”. Această acțiune te poate deconecta din unele site-uri, dar ajută considerabil la eliberarea spațiului. Cum cureți cache-ul pe iPhone, chiar dacă iOS nu are un buton dedicat Spre deosebire de Android, iOS nu oferă un sistem centralizat pentru ștergerea cache-ului aplicațiilor iPhone. Totuși, există câteva soluții: 1. Reinstalarea aplicației Pentru aplicațiile fără opțiune internă de curățare, poți șterge aplicația și apoi o poți reinstala din App Store. Astfel, cache-ul se elimină complet. Această metodă este eficientă, dar trebuie să te asiguri că nu pierzi date importante asociate aplicației. 2. Folosirea funcțiilor din aplicație Unele aplicații, precum Instagram sau Spotify, oferă o opțiune proprie pentru curățarea cache-ului. Accesează meniul „Setări” din interiorul aplicației și caută opțiunea „Șterge cache” sau „Eliminare fișiere temporare”, dacă este disponibilă. 3. Ștergerea cache-ului browserului Safari Deschide Safari și apasă pe pictograma cărții, apoi pe simbolul ceasului. Selectează „Șterge” și alege perioada dorită: „Ultima oră”, „Astăzi” sau „Tot istoricul”. Această acțiune va elimina fișierele cache și istoricul de navigare. Cât de des ar trebui să faci această curățare? În general, este recomandat să ștergi cache-ul la fiecare câteva săptămâni sau atunci când observi că telefonul începe să răspundă mai greu. Nu este nevoie să faci acest lucru zilnic, dar o igienă digitală regulată ajută la menținerea performanței optime a dispozitivului tău.

Cum să folosești ChatGPT ca să găsești idei originale: 5 pași care îți pot schimba complet modul în care găsești soluții sau inspirație

În ultima vreme, tot mai mulți oameni apelează la ChatGPT pentru a scrie texte, a rezuma documente sau a redacta e-mailuri. Însă adevărata provocare vine atunci când încerci să obții idei cu adevărat originale. Un studiu realizat de Wharton School din cadrul Universității din Pennsylvania arată că, deși ChatGPT este foarte bun la generat idei, acestea tind să fie similare între ele dacă nu formulezi corect cererea. Așadar, dacă ai impresia că ChatGPT îți răspunde mereu cu aceleași variante reciclate, nu e neapărat vina lui. Cu câteva ajustări simple în modul în care interacționezi cu el, poți transforma complet rezultatele și obține propuneri creative, diverse și chiar neașteptate. Fii clar, specific și cere variante diferite Unul dintre cele mai mari greșeli este să pui o întrebare vagă sau generală. Specialiștii spun că dacă vrei idei cu adevărat diferite, trebuie să-i ceri explicit acest lucru. Spre exemplu, nu întreba doar „Dă-mi idei de afaceri”, ci „Dă-mi 10 idei de afaceri complet diferite între ele, din domenii cât mai variate”. Când formulezi cererea, precizează ce fel de diversitate vrei: în domenii, în stiluri sau în publicul țintă. În plus, cere multe variante — abia după primele 6-7 idei banale încep să apară cele cu adevărat interesante. Cum spune și inginerul Simon Willison, „limbajele AI oferă în primul rând răspunsuri medii, deci cere cât mai multe pentru a trece de suprafață”. Folosește pași în lanț și construiește pe ideile anterioare Dacă primele idei nu te conving, nu te opri. Una dintre cele mai utile funcții ale ChatGPT este capacitatea de a itera. Poți reveni cu mesaje de genul „Fă-le mai îndrăznețe”, „Combină ideile între ele” sau „Detaliază-le pe cele mai promițătoare”. Acest tip de abordare, numită „chain-of-thought prompting”, presupune să ceri procesarea în etape: mai întâi ideile, apoi combinații, apoi rafinări. Poți chiar să îi ceri să îți pună întrebări care să-l ajute să genereze soluții mai bune pentru tine. Exemplu: „Întreabă-mă lucruri care te pot ajuta să-mi dai idei pentru un joc educativ pentru copii de 10 ani.” Joacă-te de-a rolurile pentru mai multă creativitate ChatGPT devine mult mai creativ atunci când îl pui să joace un rol. Poți spune „Ești agent de turism, eu sunt clientul” sau „Ești un părinte care caută o jucărie potrivită pentru copilul tău”. Astfel, răspunsurile vor veni dintr-o perspectivă concretă, mai apropiată de realitate și cu mai multă empatie. De asemenea, poți cere ca botul să devină chiar clientul tău ideal. Îl poți întreba ce i-ar plăcea, ce nevoi are și ce l-ar convinge. Aceste scenarii stimulează imaginația și duc la idei mai aplicabile, mai ales când le combini cu întrebări despre utilizare în contexte specifice (acasă, la plajă, în trafic etc.). Testează, filtrează și provoacă ideile obținute Nu te opri după prima rundă. Cere-i lui ChatGPT să selecteze cele mai bune idei dintr-o listă mai mare, pe baza unor criterii clare: buget, impact, originalitate, fezabilitate. Sau roagă-l să le noteze, să le combine, să le conteste. Poți merge și mai departe, cerându-i să acționeze ca un critic. Spune-i „Găsește motive pentru care această idee nu ar funcționa”, sau „Cum ar evalua un investitor propunerea asta?”. Rolul lui nu este doar să-ți spună ce vrei să auzi, ci să te ajute să-ți vezi punctele slabe înainte să le vadă alții. Verifică și păstrează controlul deciziilor Indiferent cât de bune par ideile venite de la AI, nu uita că decizia finală trebuie să-ți aparțină. ChatGPT este un instrument, nu un expert infailibil. Poate să greșească, să se repete sau să ofere răspunsuri doar aparent convingătoare. Experții spun că AI ar trebui să accelereze procesul creativ, nu să-l înlocuiască. Lasă-l să te scoată din blocaje, să îți ofere direcții noi și să elimine monotonia. Dar analiza și intuiția umană rămân esențiale. În concluzie, ChatGPT poate deveni un aliat de nădejde în procesul de generare de idei, cu condiția să știi cum să-l folosești inteligent: formulează cereri clare, cere diversitate, experimentează cu scenarii și nu ezita să îl provoci. Cu puțină creativitate și implicare, ceea ce părea un simplu chatbot poate deveni o sursă surprinzătoare de inspirație, adaptată exact nevoilor tale.

Soarele furios distruge sateliții Starlink: Viitorul constelației lui Elon Musk

Ceva neașteptat și spectaculos se întâmplă pe orbita Pământului: sateliții Starlink ai lui Elon Musk, considerați până recent un simbol al progresului tehnologic și al internetului global, sunt atacați de o forță imposibil de controlat — activitatea solară. În loc să cadă pradă unor defecțiuni tehnice sau unor coliziuni spațiale, sute de sateliți Starlink sunt împinși prematur spre atmosfera Pământului de către particulele încărcate energetic provenite din exploziile solare. Acest fenomen, documentat recent de cercetători de la NASA și analizat de publicații de specialitate precum New Scientist, scoate la iveală cât de vulnerabili pot fi acești sateliți în fața forțelor cosmice. Iar odată cu apropierea maximului solar — cel mai activ punct al ciclului solar de 11 ani — riscurile cresc considerabil. Cu peste 7.000 de sateliți Starlink deja plasați pe orbită, avem acum ocazia unică de a observa în detaliu impactul pe care activitatea solară îl are asupra acestor constelații tehnologice minimaliste. Conform cercetătorului Denny Oliveira de la NASA Goddard Space Flight Center, în timpul furtunilor geomagnetice sateliții revin în atmosferă mai repede decât ar face-o în absența acestor evenimente solare. Aceasta este o problemă reală pentru SpaceX. În timpul maximului solar, durata de viață a unui satelit Starlink poate fi redusă cu până la zece zile. Deși pare puțin, efectul cumulativ asupra unei constelații de mii de unități poate fi dezastruos. În doar patru ani, între 2020 și 2024, au fost înregistrate 523 de reintrări ale sateliților în atmosferă, o cifră fără precedent în istoria spațială. Fenomenul este accentuat de faptul că aceasta este prima perioadă de maxim solar care are loc în „era megaconstelațiilor”, cum o numește astrofiziciana Samantha Lawler de la Universitatea din Regina. Astfel, învățăm pentru prima dată la scară largă cât de grav poate afecta Soarele aceste structuri spațiale artificiale. Ce se întâmplă cu sateliții când cad? Sateliții Starlink sunt proiectați să se autodistrugă la finalul duratei lor de viață, fie printr-o coborâre controlată, fie natural, atunci când apar defecțiuni. Totuși, furtunile solare accelerează acest proces necontrolat, iar acest lucru vine cu riscuri serioase. Denny Oliveira avertizează că, odată cu accelerarea reintrărilor, cresc și șansele ca fragmente din sateliți să supraviețuiască arderii atmosferice și să ajungă pe sol. În vara anului trecut, o bucată de satelit Starlink a fost găsită pe o fermă din Canada — un incident recunoscut oficial de SpaceX. Dar dacă s-a găsit un fragment, câte altele nu au fost observate? Este întrebarea pe care și-o pun tot mai mulți cercetători. Pe măsură ce numărul sateliților crește, iar intensitatea activității solare atinge cote maxime, pericolul ca fragmente din acești sateliți să ajungă necontrolat pe Pământ devine o realitate tot mai probabilă. Viitorul constelației Starlink: între inovație și fragilitate Când Elon Musk a anunțat Starlink, ideea părea revoluționară: internet de mare viteză oriunde pe glob, chiar și în cele mai izolate regiuni. Tehnologia funcționează, iar în multe zone serviciile Starlink s-au dovedit salvatoare. Totuși, pe măsură ce constelația crește — SpaceX plănuiește să lanseze alte mii de sateliți în anii următori — devine tot mai clar că spațiul apropiat Pământului este un ecosistem sensibil, iar soluțiile tehnice actuale nu iau întotdeauna în calcul capriciile naturii cosmice. Activitatea solară nu este un fenomen nou, dar intensitatea și frecvența reintrărilor sateliților sugerează că trebuie regândită rezistența acestora. În plus, lipsa unor standarde globale clare privind gestionarea deșeurilor spațiale adaugă o presiune suplimentară. Ce se întâmplă dacă fragmentele devin un pericol pentru siguranța pe Pământ? Cum vor răspunde companiile precum SpaceX dacă astfel de incidente devin mai dese? În acest moment, sateliții Starlink „cad ca muștele”, iar de vină este un Soare agitat, aflat în vârful puterii sale. Pentru omenire, e o lecție de umilință tehnologică: oricât de sofisticată ar fi o constelație artificială, ea rămâne vulnerabilă în fața forțelor naturale pe care nu le putem controla. Și poate e momentul să învățăm cum să construim mai bine — nu doar mai mult.

Recuperează-ți intimitatea – Cum ștergi datele personale de pe internet mai simplu decât credeai că este posibil

În era digitală, amprenta noastră online a devenit la fel de importantă ca identitatea fizică. Fiecare click, fiecare formular completat și fiecare serviciu la care ne abonăm lasă în urmă o dâră de informații personale. Mulți dintre noi am ajuns să acceptăm, cu o oarecare resemnare, că datele noastre sunt o monedă de schimb în vastul ecosistem al internetului. Adevărul este, însă, că această expunere nu este o fatalitate, iar controlul asupra informațiilor personale poate fi recâștigat. Protejarea intimității online nu mai este un lux rezervat experților în tehnologie, ci o necesitate accesibilă oricui dorește să își securizeze viața digitală. Realitatea este că o cantitate surprinzătoare de date personale circulă liber pe internet, adesea fără consimțământul nostru explicit. Brokerii de date, entități specializate în colectarea și vânzarea de informații, tranzacționează pachete de date care conțin detalii sensibile despre noi. Acestea nu se limitează doar la nume și prenume, ci includ adrese de domiciliu, numere de telefon, adrese de e-mail, adrese IP și chiar istoricul locațiilor. Companiile cumpără aceste date pentru a ne bombarda cu reclame personalizate, transformându-ne în ținte precise pentru campaniile lor de marketing. Însă, consecințele pot fi mult mai grave și mai periculoase decât niște simple anunțuri publicitare, scrie publicația 9to5Google. Riscurile ascunse ale expunerii datelor personale Dincolo de disconfortul creat de publicitatea agresivă, expunerea datelor personale deschide poarta către amenințări mult mai serioase. Informațiile noastre pot ajunge pe mâinile escrocilor și ale infractorilor cibernetici, care le folosesc pentru a orchestra tentative de phishing (înșelăciune online), fraude bancare și furt de identitate. Un e-mail sau un SMS care pare legitim, dar care conține detalii personale corecte, are șanse mult mai mari să convingă o victimă să divulge parole sau informații financiare. Mai mult, datele pot fi publicate pe site-uri de tip „people search”, unde oricine poate căuta și găsi detalii intime despre viața noastră, creând un risc real de hărțuire sau urmărire în viața reală. Impactul se poate extinde chiar și asupra stabilității financiare. Scurgerile de informații pot include detalii despre venituri sau tranzacții, date care, odată ajunse în posesia cui nu trebuie, pot afecta eligibilitatea pentru un credit bancar sau pot fi folosite pentru a evalua în mod eronat sănătatea noastră financiară. Eliminarea acestor date de la sursă este, așadar, cel mai eficient mod de a anihila aceste riscuri și de a ne proteja viitorul. Soluția eficientă: automatizarea procesului de ștergere Teoretic, legislația actuală, precum GDPR în Europa, oferă oricărui cetățean dreptul de a solicita companiilor ștergerea datelor personale. Practic, însă, acest proces este extrem de anevoios și cronofag. Există sute, dacă nu mii de brokeri de date și site-uri care dețin informațiile noastre. A trimite cereri de renunțare (opt-out) către fiecare dintre aceștia, respectând procedurile specifice fiecărei platforme, este o muncă titanică, aproape imposibil de realizat pentru o singură persoană. Aici intervin serviciile specializate de protecție a confidențialității, precum Incogni. Aceste platforme funcționează ca un avocat digital personal, preluând complet povara acestui proces. În loc să contactezi manual fiecare entitate, un astfel de serviciu trimite solicitări de ștergere în masă, în numele tău, către o bază de date extinsă de companii și brokeri. Procesul este automatizat și, cel mai important, continuu. Serviciul nu se oprește după prima „curățenie”, ci monitorizează constant și retrimite cereri ori de câte ori datele tale reapar. Practic, pentru costul unui abonament lunar modic, poți delega complet sarcina de a-ți păstra datele private, asigurându-ți liniștea că informațiile tale nu mai sunt la vânzare pe piața liberă a internetului. Confidențialitatea online a devenit, astfel, nu doar posibilă, ci și surprinzător de simplă.

A mers la interviul de angajare și a descoperit că e intervievat de un robot. Ce s-a întâmplat când AI-ul a început să se blocheze

Leo Humphries, un tânăr de 25 de ani din Houston, credea că a ajuns în sfârșit în fața celei mai mari oportunități din carieră: fusese invitat la interviul pentru jobul visurilor sale, într-o companie importantă, cu acoperire națională. A deschis laptopul, s-a conectat la apelul video și aștepta să intre în discuție cu un recrutor. Doar că… recrutorul nu era o persoană. La câteva secunde după începerea convorbirii, Leo a realizat că vocea de la celălalt capăt era sintetică, lipsită de orice urmă de empatie sau reacție umană. „Mi-am dat seama că e un robot abia când a început să se blocheze și să repete fraze fără sens”, a povestit el, conform celor de la Newsweek. „În acel moment am simțit o dezamăgire profundă.” Interviurile cu AI: eficiență pentru firme, frustrare pentru candidați Inteligența artificială este tot mai prezentă în procesele de recrutare. În loc de oameni, unele companii preferă acum sisteme automate care pun întrebări, analizează răspunsuri și decid dacă un candidat merge mai departe. Teoretic, totul se face mai repede și mai obiectiv. În realitate însă, tehnologia nu este lipsită de erori. În cazul lui Leo Humphries, interviul a luat o turnură absurdă. La un moment dat, AI-ul i-a adresat prima întrebare: „Spune-mi despre un moment în care, când, când, hai să…” — apoi s-a blocat complet. Leo, încă nesigur dacă e o problemă tehnică sau o glumă proastă, a continuat să aștepte. „Nu știam ce să fac. Eram convins că cineva urmează să apară și să-mi spună că sunt victima unei farse”, a mărturisit el. Nici nu a apucat să răspundă la întrebări, iar în final robotul i-a mulțumit „pentru participare”. Humphries nu este singurul care a trecut printr-o astfel de experiență. Mai mulți utilizatori de TikTok au relatat cazuri similare, în care AI-ul din interviuri se blochează, repetă fraze sau e incapabil să proceseze răspunsurile candidaților. Un exemplu este @its_ken04, care a postat un clip viral cu un chatbot ce repeta obsesiv aceeași întrebare. Specialiștii trag un semnal de alarmă: „De-umanizare a procesului de recrutare” Tot mai mulți experți în HR și tehnologie privesc cu scepticism graba cu care companiile înlocuiesc oamenii din procesul de angajare. Bryan Driscoll, consultant în resurse umane, a declarat pentru Newsweek că „aceste interviuri glitch-uite sunt doar vârful aisbergului”. În opinia lui, companiile aleg AI-ul pentru că e mai ieftin, nu pentru că oferă o experiență mai bună candidaților. „Rezultatul? Interviuri robotice, impersonale, care transformă oamenii în simple puncte de date.” Josh Jones, CEO al unei companii de AI generativ, recunoaște că tehnologia nu e încă pregătită să preia complet un proces atât de uman precum interviul. „Este o etapă de tranziție haotică. Vedem candidați care folosesc AI pentru a răspunde în interviuri și angajatori care folosesc AI pentru a-i evalua. Nu e de mirare că apar interacțiuni bizare și nefuncționale.” Pe lângă buguri și blocaje, pericolul real al acestor sisteme automatizate este lipsa de empatie, capacitatea redusă de a înțelege nuanțele și riscul de a perpetua discriminări în funcție de datele pe care au fost antrenate. Driscoll avertizează că AI-ul poate întări prejudecăți deja existente și poate exclude candidați valoroși care nu se încadrează în tiparele algoritmului. Deși unii manageri susțin că tehnologia poate eficientiza recrutarea, Leo Humphries rămâne cu un gust amar. „M-a făcut să mă întreb: asta e direcția în care ne îndreptăm cu toții? Un viitor în care nici măcar nu mai vorbim cu alți oameni pentru a obține un loc de muncă?”

O tânără trăiește live pe internet, fără oprire, de 3 ani, se filmează chiar și când doarme. Nu iubește, nu pleacă de acasă. Oprește camera într-un singur moment

De aproape trei ani, o tânără din Texas a transformat viața ei într-un spectacol continuu pe internet. Cu camera pornită zi și noapte, inclusiv în timp ce doarme sau mănâncă, singurele momente în care întrerupe transmisia sunt rare și strict legate de intimitate. Pentru mulți, pare o distopie desprinsă dintr-un film precum The Circle. Pentru ea, este realitatea de zi cu zi. Această formă extremă de expunere online, cunoscută sub numele de „streaming 24/7”, a devenit un fenomen tot mai prezent pe platforma Twitch. Tânăra, cunoscută online cu pseudonimul Emily, a început maratonul de streaming în noiembrie 2021 și de atunci nu a mai oprit cu adevărat camera — nici măcar în somn. Singura pauză reală? Când merge la baie. Și chiar și atunci, revine rapid în direct de pe telefon, dacă se întrerupe curentul, notează Corriere.it. Fără pauze, fără vacanțe, fără viață personală Emily spune că nu a avut vacanțe, nu a fost la nunți, nu s-a întâlnit cu nimeni și nu a avut relații intime de când a început această experiență radicală. Totul este sacrificat pentru continuitatea transmisiei, pe care o consideră cheia carierei sale. „Dacă aș opri acum, ar fi un fel de sinucidere profesională”, a declarat într-un interviu. Cu toate acestea, recunoaște că stilul de viață i-a afectat profund relațiile personale. Părinții ei nu înțeleg această alegere, iar singurătatea a devenit un companion constant. Deși încearcă să păstreze o imagine pozitivă în fața publicului, presiunea de a fi mereu „pe scenă” își lasă amprenta: „Dacă aș fi mereu live, n-aș mai avea timp să gândesc.” În ciuda sacrificiilor, munca sa aduce și beneficii materiale: are mii de abonați care plătesc lunar și donează constant, generând venituri estimate la circa 5.000 de dolari pe lună. Obiectivul ei este să-și cumpere o casă și să se căsătorească până la 30 de ani — deși, deocamdată, nu pare să se apropie de niciuna dintre aceste dorințe. Nu iese din casă, nu are viață amoroasă, iar singurul moment când Emily oprește camera este atunci când merge la toaletă. (Foto: Instagram) Un fenomen riscant: când viața devine conținut Streamingul neîntrerupt aduce cu sine nu doar epuizare psihică, ci și riscuri de securitate. Unele creatoare de conținut au fost urmărite sau amenințate în timpul unor sesiuni de „subathon” — transmisii-maraton în care timpul de live crește în funcție de donațiile publicului. Pericolul e real: oricine poate vedea în timp real unde se află streamerul. Fenomenul este alimentat de publicul avid de intimitate digitală și de promisiunile unei cariere lucrative online. Însă costurile — de la izolare la vulnerabilitate emoțională și fizică — pot fi devastatoare. Cu mai puțin de 50 de zile rămase din maratonul pe care și l-a impus, tânăra nu a dezvăluit ce va urma după. Va apăsa în sfârșit butonul de pauză?

Aceasta este tehnologia care va înlocui telefonul mobil, spun Google, Meta și Snap

După ani de eșecuri și încercări timide, Silicon Valley este din nou entuziasmată de o idee pe care o mai încercase: ochelarii inteligenți. Google, Meta, Snap și chiar Amazon cred acum că au găsit rețeta potrivită pentru a-i transforma într-un succes mondial – o combinație între realitate augmentată și inteligență artificială, care ar putea detrona, în timp, telefonul mobil. Datorită progreselor tehnologice, ochelarii smart nu mai sunt doar un gadget ciudat, ci un dispozitiv care „vede” lumea înconjurătoare și răspunde la întrebări în timp real. Ochelarii care „văd” lumea și îți răspund ca un asistent personal La mai bine de un deceniu după eșecul Google Glass, companiile Big Tech revin în forță cu ochelari inteligenți mult mai avansați. De data aceasta, mizează pe inteligența artificială generativă pentru a transforma aceste gadgeturi în instrumente utile și conversaționale. Snap a anunțat recent că va lansa în 2026 o nouă generație de ochelari denumiți „Specs”, dotați cu AI, care promit să „înțeleagă lumea din jurul tău”. Meta și Google au deja pe piață versiuni care pot face lucruri remarcabile: să identifice obiecte, să răspundă la întrebări despre ceea ce privești, să traducă în timp real sau să îți amintească ce ai văzut anterior, scriuc ei de la CNN. De exemplu, ochelarii Ray-Ban Meta AI pot spune cât de iute este un ardei văzut într-un magazin sau pot traduce conversații în direct. Versiunea lor actuală s-a vândut deja în peste 2 milioane de exemplare din 2023 încoace, potrivit EssilorLuxottica. Ochelarii Google Glass, lansați în 2013, păreau că vor revoluționa tehnologia, dar s-au lovit de numeroase probleme legate de adaptabilitatea în rândul publicului. (Foto: Playtech) De ce cred giganții tech că ochelarii sunt viitorul Entuziasmul din jurul ochelarilor inteligenți vine pe fondul unei realități tehnologice: telefoanele mobile nu mai fascinează publicul ca altădată. Utilizatorii nu mai simt nevoia să își înlocuiască smartphone-ul în fiecare an, iar companiile caută „următorul mare lucru”. AI-ul le oferă o nouă direcție: hardware complet nou, capabil să ofere experiențe care par desprinse din science-fiction. Spre deosebire de modelele vechi, noii ochelari AI sunt capabili să proceseze simultan imagine, sunet și voce, să ofere răspunsuri complexe și să susțină conversații naturale. Google a demonstrat deja, în cadrul conferinței I/O din mai, cum un prototip de ochelari poate recunoaște numele unei cafenele de pe un pahar văzut anterior sau poate recomanda cocktailuri în funcție de sticlele din fața utilizatorului. O piață în creștere, dar cu obstacole importante Potrivit ABI Research, piața ochelarilor inteligenți ar putea crește de la 3,3 milioane de unități în 2024 la aproape 13 milioane în 2026. IDC prognozează o evoluție similară, cu o creștere accelerată pentru modelele de tip Ray-Ban Meta. Apple, la rândul său, pregătește o pereche de ochelari AR care ar putea concura direct cu Meta, în timp ce Amazon nu exclude lansarea unor „Alexa Glasses”. Totuși, provocările sunt uriașe. De la prețuri (peste 300 de dolari pentru Ray-Ban Meta) până la reticența legată de intimitate, companiile trebuie să convingă publicul că merită să porți zilnic un asemenea dispozitiv. Google Glass a eșuat în mare parte din cauza temerilor privind filmarea fără acord, iar noile modele sunt și ele atent monitorizate, cu semnale luminoase care indică atunci când camera este activă. Mark Zuckerberg probând ochelarii inteligenți Ray-Ban. O revoluție care ar putea dura ani În ciuda entuziasmului, nimeni nu se așteaptă ca telefonul mobil să dispară peste noapte. „Mulți din industrie cred că smartphone-ul va fi înlocuit de ochelari sau ceva similar, dar nu se va întâmpla azi. Va dura ani, și toate companiile vor să fie acolo când se întâmplă”, spune Jitesh Ubrani, analist IDC. Inteligența artificială avansează rapid, iar aplicații ca ChatGPT, Google Gemini sau noile funcții vizuale de la Apple încep deja să transforme telefonul într-un hub pentru viitorii ochelari inteligenți. Fie că vor reuși sau nu să cucerească publicul larg, este clar că Google, Meta și Snap pariază pe faptul că următorul capitol al tehnologiei se va purta… pe față.

Spionul perfect: laserul care citește o carte de la aproape un kilometru distanță

Sună ca un gadget rupt dintr-un film cu James Bond sau poate din arsenalul unui „Lord al Întunericului”, dar nu e deloc ficțiune. O echipă de cercetători din China a creat un dispozitiv optic care poate citi textul dintr-o carte deschisă aflată la o distanță de aproape 1,4 kilometri. Folosind tehnologia interferometriei cu intensitate, un principiu folosit în astronomie încă din anii ’50, acest nou sistem promite o precizie incredibilă în observarea obiectelor îndepărtate — dar ridică și mari semne de întrebare privind intimitatea și supravegherea. Tehnologia, prezentată într-un nou articol științific publicat în Physical Review Letters, nu doar că sparge barierele actuale ale rezoluției optice, ci deschide un nou teritoriu în domeniul supravegherii la distanță. La baza acestui dispozitiv se află un principiu numit interferometrie cu intensitate. Dacă în astronomie, interferometria clasică folosește superpoziția undelor de lumină sau de radiație pentru a obține informații despre diametrul stelelor, cercetătorii chinezi au adaptat această metodă pentru utilizare terestră. În loc să se bazeze pe surse de lumină naturale, precum radiația unei stele, ei au generat opt raze laser infraroșu, pe care le-au proiectat spre un obiect îndepărtat. Rezultatul? O imagine reconstruită prin măsurarea variațiilor de intensitate a luminii reflectate, chiar și în condiții atmosferice care în mod normal ar distorsiona datele optice. Mai simplu spus, au aplicat tehnologia observatoarelor spațiale unui sistem laser terestru capabil să „vadă” prin aerul instabil al planetei noastre. Sistemul a fost suficient de sensibil încât să detecteze formele unor litere de doar 3 milimetri înălțime, aflate la aproape o milă distanță. Comparativ, o singură rază laser nu ar fi oferit aceeași rezoluție. Tocmai prin împărțirea sursei de lumină în opt fascicule, cercetătorii au reușit să observe chiar și cele mai mici perturbații de interferență, construind astfel imaginea obiectului țintă cu o claritate remarcabilă. Ce potențial are această tehnologie și de ce ne preocupă La prima vedere, o astfel de inovație pare perfectă pentru scopuri științifice și tehnologice. Cercetătorii sugerează, de exemplu, că sistemul ar putea fi folosit pentru identificarea resturilor spațiale, prin iluminarea lor cu fascicule laser și reconstrucția imaginii. O altă direcție ar fi utilizarea în securitate, în zone greu accesibile, unde camerele tradiționale nu pot ajunge. Însă, oricât de fascinantă ar fi aplicația științifică, nu putem ignora și implicațiile etice. Un sistem care poate „citi” textul de la o asemenea distanță, fără ca subiectul să știe că este observat, deschide o ușă către o nouă eră a supravegherii. În mâinile nepotrivite, o astfel de tehnologie ar putea fi folosită pentru spionaj industrial, urmărire neautorizată sau chiar pentru supravegherea indivizilor fără consimțământul lor. Shaurya Aarav, cercetător în optică la Universitatea Sorbona, afirmă că această inovație este „un progres tehnic semnificativ în captarea imaginilor obiectelor îndepărtate care nu emit lumină proprie”. Tocmai această versatilitate a sistemului îl face și mai puternic — și mai periculos, dacă este folosit abuziv. Ce urmează: AI și rezoluții și mai mari? Cercetătorii chinezi nu se opresc aici. Următorul pas în dezvoltarea sistemului este integrarea algoritmilor de inteligență artificială pentru a interpreta și mai bine formele observate la distanță. Cu ajutorul AI, sistemul ar putea recunoaște nu doar litere sau forme simple, ci și fețe umane, obiecte în mișcare sau chiar comportamente suspecte. Această combinație de laser de înaltă precizie și analiză automată deschide perspective și mai largi: de la supravegherea frontierei fără drone sau personal la sol, până la analiză urbană în timp real, fără a fi nevoie de camere tradiționale. Dar odată cu aceste capacități extraordinare, vine și responsabilitatea. Avem nevoie urgent de reglementări clare care să stabilească unde, când și cum poate fi folosit un astfel de sistem, cine are acces la el și ce măsuri de protecție a vieții private sunt implementate. Viitorul ne arată tot mai des că granița dintre știință și ficțiune devine tot mai subțire. Tehnologii ca aceasta, inspirate din astronomie dar aplicate pe Pământ, pot revoluționa modul în care observăm lumea — dar și modul în care lumea ne poate urmări pe noi. De acum înainte, când citești o carte într-un parc, poate e timpul să te întrebi: oare cine te vede… și de la ce distanță?